3ra-1185-14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă - Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău dosar nr. 3ra-1185/14 Judecător: C. Vîrlan Instanţa de Apel- Curtea de Apel Chişinău Judecători: A. Panov L. Popova M. Moraru Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 05 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte completului, judecătorul Nicolae Clima, Judecătorii Ion Corolevschi, Oleg Sternioală Petru Moraru, Svetlana Novac examinînd recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, la cererea de chemare în judecată formulată de către Societatea Comercială „Broderie-ART" Societate cu Răspundere Limitată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău cu privire la contestarea actului adminsitrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2014, prin care a fost admisă cererea de apel declarată de către Societatea Comercială „Broderie-ART" Societate cu Răspundere Limitată, a fost casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din data de 27 martie 2014 şi emisă o nouă hotărîre de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La data de 20 mai 2013, SC"Broderie-ART"SRL a depus cerere de chemare în judecată în contenciosul administrativ împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău privind anularea actului administrativ. In motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la data de 08 februarie 2013 Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău a întocmit actul de control, constatînd că SC"Broderie-ART"SRL a încălcat prevederile art. 8(2) lit. c) Codului Fiscal, prin neutilizarea maşinii de casă şi control existentă şi art. 8(2) lit. f) Codului Fiscal, prin neprezentarea documentelor de provenienţă la mărfurile supuse vînzării în magazin. 1 Prin decizia nr. 700/2/7 din 26.02.2013, la baza cărei a stat actul de control nr. 1- 610952 din 08.02.2013, s-a decis de a încasa de la SC"Broderie-ART"SRL amenda în mărime de 20 000 lei. La 07.03.2013, reclamanta a depus cerere prealabilă împotriva deciziei de sancţionare, iar prin decizia nr. 258 din 09.04.2013 aceasta a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Consideră reclamanta actele emise ca fiind ilegale, deoarece de către pîrît au fost admise abateri procedurii de examinare a cazului de încălcare fiscală.

Astfel, au fost încălcate prevederile art. 243 şi art. 242 Codului Fiscal, cazul fiind examinat în absenţa reclamantului sau a reprezentantului său. Mai indică reclamantul şi nerespectarea prevederilor art. 246 Codului Fiscal, actul de control a fost întocmit la data de 08.02.2013, iar decizia nr. 700/2/7 asupra cazului de încălcare fiscală a fost semnată la 26.02.2013, cu o întîrziere de 19 zile. Cît priveşte încălcările pretinse, reclamantul a invocat că maşina de casă şi control este utilizată în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. La momentul procurării mărfii, cumpărătorului împreună cu marfa i s-a eliberat şi bonul de casă în sumă de 450 lei, cît şi certificatul de provenienţă asupra bicicletei supuse comercializării.

Solicită reclamanta anularea deciziilor IFS mun. Chişinău nr. 700/2/7 din 26.02.2013, nr. 58 din 09.04.2013 şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 martie 2014, acţiunea înaintată de către SC"Broderie-ART"SRL a fost respinsă ca fiind nefondată. La data de 31 martie 2014, SC"Broderie-ART"SRL a depus cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integral a acţiunii. Ulterior, SC"Broderie-ART"SRL a depus cerere de apel suplimentară, solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a aciunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2014, apelul depus de către SC"Broderie-ART"SRL a fost admis, hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 27 martie 2014 a fost casată şi emisă o nouă hotărîre prin care s-a admis parţial cererea de chemare în judecată înaintată de către SC"Broderie-ART"SRL împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, s-a anulat decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 700/2/7 din 26.02.2013, în rest pretenţia reclamantului cu privire la anularea deciziei nr.258 din 09.04.2013 emisă pe marginea contestaţie i-a foat respinsă. Invocînd ilegalitatea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2014, la data de 25 iulie 2014 Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei recurate şi menţinerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 27 martie 2014. 2 În motivarea recursului, recurentul Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a invocat că, instanţa de apel a apreciat arbitrar probele iar încălcările comise de instanţa de apel au dus la soluţionarea greşită a pricinii. Conform art.434 alin.(1) CPC al RM, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei de drept enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău la data de 25 iulie 2014 în termen, dat fiind faptul că copia deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa recurentului la data de 26 iunie 2014, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere ( f.d.25).

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în teremenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. La data de 08 august 2014 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa SC"Broderie-ART"SRL cererea de recurs, cu înştiinţarea concomitentă a acestora despre necesitatea depunerii referinţei asupra recursului declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău. La data de 06 octombrie 2014, SC"Broderie-ART"SRL a depus referinţa la cererea de recurs înaintată de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, solicitînd respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art.441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este declarat admisibil un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art.444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la process. Judecînd recursul în limitele invocate pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că acesta este depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea în vigoare a hotărârii primei instanţe din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.f) Cod de procedură civilă, instanţa după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărârea primei instanţe. Din actele pricinii s-a constatat cu certitudine că în baza controlului efectuat conform actului de control nr. 1-610952 din 08.02.2013, Şeful adjunct al Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău, prin decizia nr. 700/2/7 din 26.02.2013 a aplicat SC"Broderie-ART"SRL o amendă în mărime de 10000 lei în conformitate 3 cu art. 253 al. (1) Cod Fiscal pentru neprezentarea la prima cerere a documentelor de evidenţă şi 10000 lei conform art. 254 al. (2) Cod Fiscal pentru desfăşurarea activităţii fără utilizarea maşinei de casă şi control existente.( f.d.4).

Astfel s-a constat că la baza emiterii Deciziei nr. 700/2/7 din 26.02.2013 a stat controlul efectuat prin metoda verificării operative de către colaboratorii Direcţiei Control Fiscal a Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău la magazinul industrial amplasat pe adresa mun. Chişinău, str. Independenţei 10/1, care aparţine SC"Broderie-ART"SRL c/f 1005600053040 adresa juridică bd. Dacia 22/2 of. 1, mun. Chişinău. S-a stabilit că SC"Broderie-ART"SRL desfăşoară activitate în domeniul comerţului cu amănuntul în baza autorizaţiei nr. 8582 din 19.05.2009 eliberate de către Primăria mun. Chişinău valabilă pînă la data de 15.07.2013, iar la efectuarea cumpărăturii de control în sumă de 450 lei nu a fost utilizată maşina de casă şi control existentă, mai mult nu au fost prezentate documentele de provenienţă la mărfurilor supuse vînzării.

Iar la momentul solicitării imprimării X- raportului după prezentarea deciziei de iniţiere a controlului şi începerii actului de control la ora 19.05, vînzătorul a imprimat bonul fiscal în suma cumpărăturii de control în mărime de 450 lei, imprimînd ulterior X-raportul. Tot din materialele cauzei s-a stabilit că procedura prealabilă prevăzută de lege a fost respectată de către reclamantă, prin depunerea la 07 martie 2013 a contestaţiei asupra Deciziei nr. 700/2/7 din 26.02.2013, emise de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău.(f.d.5). Prin decizia Inspectoratului Fiscal de Stat nr. 258 din 09.04.2013 a fost respinsă contestaţia depusă de către SC"Broderie-ART"SRL iar Decizia nr. 700/2/7 din 26.02.2013 a fost menţinută.(f.d.6-7).

Fiind investită cu examinarea pricinii în fond, prima instanţă a respins acţiunea înaintată de către SC"Broderie-ART"SRL ca fiind nefondată. Prin decizia instanţei de apel, apelul declarat de către SC"Broderie- ART"SRL a fost admis, hotărîrea primei instanţe a fost casată şi emisă o nouă hotărîre de admitere a acţiunii. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, instanţa de apel a interpretat eronat legea şi a apreciat arbitrar probele. La baza concluzie sus-enunţate instanţa de recurs reţine că potrivit art. 3, al.

(1), lit. a) al Legii contenciosului administrativ, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ şi individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terţ, emise de: autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul prezentei legi. 4 În conformitate cu art. 16 al. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv şi repararea pagubei cauzate.

Potrivit art. 222, al. (2) Codul Fiscal, verificarea operativă se face inopinat, prin verificare faptică şi/sau documentară. Dacă se constată vreo încălcare a legislaţiei fiscale, iar verificarea circumstanţelor necesită mai mult timp, materialele se transmit subdiviziunilor respective ale organului cu atribuţii de control fiscal pentru efectuarea unui control fiscal prin alte metode tehnice. Iar în conformitate cu art. 21 al. (1) al Legii nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior, la locul de vînzare a produselor/prestare a serviciilor, comerciantul trebuie să deţină documentele care atestă conformitatea acestora cu regulamentele tehnice în vigoare. În cazul în care documentele respective sînt păstrate în alt loc, în incinta unităţii comerciale trebuie să se păstreze copiile acestora, autentificate cu ştampila comerciantului.

Mai mult ca atît, în susţinerea poziţiei sus-enunţate, completul Colegiului civil commercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine la caz şi prevederile pct. 9 al Regulamentului cu privire la recepţionarea mărfurilor conform cantităţii şi calităţii în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea de Guvern al Republicii Moldova nr. 1068 din 20.10.2000, potrivit căruia se interzice livrarea în reţeaua de comerţ a mărfurilor fără documente de însoţire care să confirme originea mărfii, cantitatea şi calitatea ei precum şi fără certificat de conformitate pentru produsele supuse certificării obligatorii, eliberate în Sistemul Naţional de Certificare. Totodată, instanţa de recurs face trimitere şi la art. 17, al.

(1) al Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007, prin prisma căruia se stabileşte cert că deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate se interzic. Pornind de la această ordine de idei, completul judiciar reţine drept eronată şi neîntemeiată concluzia instanţei de apel pe marginea faptului că încălcarea fiscală a fost examinată în lipsa persoanei trase la răspundere adică în lipsa reprezentantului SC"Broderie-ART"SRL iar potrivit avizului de recepţie, citaţia expediată la adresa juridică a reclamantului din bd. Dacia 22/1, of. 1, a fost recepţionată de către o persoană terţă ce nu este angajat al societăţii.

La caz, completul Colegiului civil commercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că la examinarea chestiunii de încălcare a 5 legislaţiei fiscale conducătorul întreprinderii a fost citat pentru data de 26.02.2013 prin citaţia seria C nr. 039368 din 11.02.2013, remisă la adresa juridică a întreprinderii. Din materialele cauzei se constată cert că la emiterea Deciziei nr. 700/2/7 din 26.02.2013, reclamanta SC"Broderie-ART"SRL fiind citat legal nu s-a prezenatat, or, în conformitate cu art. 67 Codul Civil, persoana juridică are un sediu, indicat în actele de constituire, iar adresa poştală este cea de la sediu. Toate documentele scrisorile intrate la sediu se consider recepţionate de către persoana juridică.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrative al Curţii Supreme de Justiţie reţine ca fiind justă şi întemeiată soluţia instanţei de fond cu privire la aplicarea sancţiunilor, reclamantei SC "Broderie- ART"SRL prin prisma prevederilor art, 253 al.(1) Cod Fiscal în mărime de 10000 lei, ca urmare a neprezentării la prima cerere, persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii de administrare fiscală a documentelor privind provinienţa mărfii, precum şi 10000 lei conform art. 254 al. (2) Cod Fiscal pentru desfăşurarea activităţii fără utilizarea maşinii de casă şi control existente. Mai mult de cît atît, în susţinerea poziţieie sus-enunţate completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrative al Curţii Supreme de Justiţie aduce şi prevederile art. 8 al.

(2), lit. c) Cod Fiscal, potrivit cărora contribuabilul este obligat să ţină evidenţa contabilă conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte organului fiscal şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, să asigure integritatea documentelor de evidenţă contabilă în conformitate cu cerinţele legislaţiei, să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectînd reglementările aprobate de Guvern.

Iar potrivit pct. 8, lit. i) a Regulamentului cu privire la aplicarea maşinii de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 474 din 28.04.1998 statuiază că utilizatorii sînt obligaţi să exploateze maşinile de casă şi control conform Regulamentului cu privire la modul de exploatare a maşinilor de casă şi control cu memorie fiscal, punctul 4 al anexei nr. 5 a Hotărîrii cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar menţionează că la efectuarea decontărilor băneşti în numerar pentru operaţiunile economice cu plătitorii, contribuabilii sînt obligaţi să utilizeze MCC, eliberînd plătitorilor bonurile de casă emise de acestea.

Această obligativitate se extinde asupra tuturor unităţilor structurale (oficiu, magazin, secţie, depozit, unitate comercială, automat pentru vînzări (denumit conform uzanţelor internaţionale vending machine), terminal cash-in, unitate de 6 prestări servicii, inclusiv unitate de transport-taxi etc.) în care se efectuează sau care efectuează operaţiuni economice cu încasări în numerar. Prin prisma prevederilor cap. V pct. 10 lit. a) din Anexa nr. 5 a Hotărîrii Guvernului RM nr. 474 din 28.04.1998 cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscal pentru efectuarea decontărilor în numerar, se consideră că operaţiunea economică nu este înregistrată în MCC, deci decontările băneşti în numerar se efectuează fără aplicarea MCC (se desfăşoară activitate fără utilizarea MCC), în următoarele cazuri: nu se emite bonul de casă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrative al Curţii Supreme de Justiţie, conchide ca relevante şi întemeiate argumentele recurentului Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, iar în cele din urmă acestea urmează a fi admise dat fiind faptul că din materialele cauzei se atestă cert că bonul de casă a fost imprimat la data de 08 februarie 2012 la ora 19.21, iar cumpărătura de control a fost efectuată în aceiaşi zi la ora 19.05, fapt ce contravine cumulului de norme ale legislaţiei fiscale sus-menţionate. Cu privire la sancţiunea aplicată prin prisma prevederilor art. 253 al.

(1) Cod Fiscal, pentru neprezentarea la prima cerere a documentelor de evidenţă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrative al Curţii Supreme de Justiţie, menţionează că la locul de vînzare a produselor/prestare a serviciilor, comerciantul trebuie să deţină documentele care atestă conformitatea acestora cu regulamentele tehnice în vigoare. În cazul în care documentele respective sînt păstrate în alt loc, în incinta unităţii comerciale trebuie să se păstreze copiile acestora, autentificate cu ştampila comerciantului.

Astfel, din considerentele menţionate, şi avînd în vedere că instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material şi a apreciat arbitrar probele, iar hotărârea primei instanţe este legală, întemeiată şi adoptată cu respectarea normelor de drept material şi procedural, cu verificarea şi aprecierea probelor în conformitate cu art.130 Cod de procedură civilă, Colegiul ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din data de 18 iunie 2014 şi a menţine în vigoare hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27 martie 2014. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.f) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, D e c i d e: Se admite recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din data de 18 iunie 2014, şi se menţine hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27 martie 2014, adoptată la cererea de chemare în judecată formulată de către Societatea Comercială 7 „Broderie-ART" Societate cu Răspundere Limitată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău cu privire la contestarea actului adminsitrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecător Nicolae Clima Judecătorii Ion Corolevschi Oleg Sternioală Petru Moraru Svetlana Novac 8