2ra-3032/14 — Rivind recunoașterea dreptului de proprietate în ordine succesorală

Dosarul nr. 2ra-3032/14 Prima instanţă: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău (jud. L. Pruteanu) Instanţa de apel:Curtea de Apel Chişinău (jud. L. Bulgac, N. Craiu, M. Guzun)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

ÎNCHEIERE Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ 05 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în următoarea componenţă: Preşedintele, judecător Svetlana Novac Judecătorii: Maria Ghervas Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Straistari Constantin împotriva deciziei din 10 iunie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Straistari Constantin împotriva Tatianei Duşca cu privire la recunoaşterea dreptului la exploatarea încăperii din casa de locuit, obligarea de a nu crea obstacole la instalarea şi exploatarea încăperii de locuit, acţiunea reconvenţională a Tatianei Duşca împotriva lui Straistari Constantin cu privire la recunoaşterea ca moştenitor legal, c o n s t a t ă : La 09 septembrie 2011, Straistari Constantin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Duşca cu privire la recunoaşterea dreptului la exploatarea încăperii din casa de locuit, obligarea de a nu crea obstacole la instalarea şi exploatarea încăperii de locuit (f.d.3-4).

În motivarea acţiunii, Straistari Constantin a indicat că locuia în bunul imobil din str. Gheorghe Codreanu 37, mun. Chişinău împreună cu tatăl Straistari Dumitru, mama Straistari Liubovi şi sora Duşca Tatiana. Casa de locuit din str. Gheorghe Codreanu 37, mun. Chişinău cu suprafaţa totală de 64,8 m.p., inclusiv cea locativă de 45,6 m.p. situată pe terenul cu suprafaţa de 0,0631 ha aparţinea cu drept de proprietate tatălui său Straistari Dumitru, în baza contractului de donaţie nr. 2-24778 din 29 decembrie 1956. A mai invocat că la 29 octombrie 1990 a decedat mama sa Straistari Liubovi, după decesul căreia au continuat să locuiască în casa nominalizată împreună cu tatăl Straistari Dumitru şi sora Duşca Tatiana.

La dorinţa tatălui Straistari Dumitru au efectuat reparaţia capitală a casei contribuind financiar şi fizic. Ulterior, la 24 noiembrie 1996 a decedat şi tatăl Straistari Dumitru. 1 După decesul tatălui au continuat să locuiască în casa respectivă împreună cu sora Duşca Tatiana, însă nu au reînregistrat dreptul de proprietate a bunului imobil ca moştenitori. Ulterior, sora Duşca Tatiana a creat piedici şi nu a permis să locuiască în camera în care s-a instalat cu acordul părinţilor, a schimbat lacătul de la uşă nepermiţând să se folosească de încăpere. Solicită reclamantul recunoaşterea dreptului la încăperea de locuit, obligarea de a nu crea obstacole la instalarea şi exploatarea locuinţei situate pe str. Gheorghe Codreanu 37, mun.

Chişinău. La 24 noiembrie 2011 şi 05 decembrie 2011 Vascauţan Mihaela în interesele Tatianei Duşca a depus acţiune reconvenţională împotriva lui Straistari Constantin cu privire la recunoaşterea ca moştenitor legal conform testamentului nr. 5-559 (f.d. 22- 23, 26-27). În argumentarea acţiunii reconvenţionale s-a indicat că la 21 martie 1996 pe adresa str. Gheorghe Codreanu 37, mun. Chişinău locuiau Straistari Dumitru împreună cu fiica Duşca Tatiana, soţul acesteia şi doi copii. În perioada dată Straistari Dumitru suferea de cancer al bringelului gradul 4, fapt confirmat de certificatul de deces nr. 5051 din luna decembrie 1996. A mai invocat Duşca Tatiana că l-a îngrijit pe tatăl său bolnav - Straistari Dumitru şi la dorinţa acestuia, la 21 martie 1996, în prezenţa notarului Mocanu Elena a fost întocmit testamentul nr. 5-559, prin care i-a fost transmis în proprietate casa de locuit situată pe str. Gheorghe Codreanu 37, mun.

Chişinău, cu toate drepturile asupra bunului menţionat. Mai menţionează reclamanta că fratele său Straistari Constantin nu a contribuit sub nici o formă la amenajarea, reconstrucţia sau alte lucrări realizate a bunului imobil nominalizat mai sus. La fel, nu a adus niciu-un aport financiar sau moral la îngrijirea tatălui bolnav Straistari Dumitru. În susţinerea celor invocate solicită recunoaşterea sa ca fiind moştenitor legal a casei de locuit din str. Gheorghe Codreanu 37, mun. Chişinău, conform testamentului nr. 5-559. În cadrul examinării pricinii, Straistari Constantin a depus cerere de concretizare a pretenţiilor sale, prin care şi-a modificat acţiunea şi a solicitat constatarea faptului acceptării succesiunii a cîte 1/2 cotă-parte din averea succesorală rămasă în urma defuncţilor Straistari Dumitru şi Straistari Liubovi şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra 1/2 cotă-parte din casa de locuit din str. Gheorghe Codreanu 37, mun.

Chişinău, cu obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău să efectueze modificările în Registrul bunurilor imobile (f.d. 56-57). Prin hotărîrea din 20 martie 2013 a judecătoriei Buiucani mun. Chişinău s-a admis integral acţiunea lui Straistari Constantin şi s-a admis parţial cererea reconvenţională înaintată de Tatiana Duşca; s-a constatat faptul acceptării de către Straistari Constantin şi Duşca Tatiana a succesiunii rămase după decesul părinţilor Straistari Dumitru şi Straistari Liubovi, constituite din casa de locuit din str. Gheorghe Codreanu 37, mun. Chişinău; s-a partajat averea succesorală şi s-a recunoscut dreptul de proprietate succesorală a lui Straistari Constantin şi Duşca Tatiana asupra 1/2 cotă-parte ideală din casa de locuit din str. Gheorghe Codreanu 37, mun.

Chişinău nr. cadastral 0100201411; s-a dispus efectuarea modificărilor în 2 Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra bunului imobil nominalizat şi s-a încasat de la Straistari Constantin şi Duşca Tatiana în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 500 lei fiecare, scutindu-i parţial de taxa de stat impusă (f.d. 80). Prin decizia din 31 octombrie 2013 a Curţii de Apel Chişinău apelul declarat de Vascauţan Mihaela în interesele Tatianei Duşca a fost admis, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre prin care s-a respins integral acţiunea lui Straistari Constantin ca fiind neîntemeiată; s-a admis integral acţiunea depusă de Vascauţan Mihaela în interesele Tatianei Duşca; s-a recunoscut Duşca Tatiana moştenitor legal a casei de locuit din str. Gheorghe Codreanu 37, mun.

Chişinău în baza testamentului nr. 5-559 cu intrarea în toate drepturile conform legislaţiei în vigoare şi s-a încasat de la Straistari Constantin în beneficiul Tatianei Duşca taxa de stat achitată în instanţa de apel în sumă de 375 lei (f.d. 138-145). La 18 decembrie 2013 Straistari Constantin a declarat recurs împotriva deciziei din 31 octombrie 2013 a Curţii de Apel Chişinău solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti, cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de fond şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin decizia din 09 aprilie 2014 a Curţii Supreme de Justiţie s-a admis recursul declarat de Straistari Constantin, s-a casat decizia instanţei de apel şi s-a restituit pricina spre rejudecare în ordine de apel în aceiaşi instanţă la faza primirii apelului, în alt complet de judecători.

Prin decizia din 10 iunie 2014 a Curţii de Apel Chişinău s-a admis apelul depus de Duşca Tatiana; s-a casat hotărîrea primei instanţe şi s-a emis o hotărîre nouă prin care s-au respins acţiunea iniţială şi cererea reconvenţională, ca fiind nefondate. Considerînd ilegală decizia pronunţată, la 04 august 2014 Straistari Constantin a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului Straistari Constantin a indicat că instanţa de apel este ilegală şi pasibilă de a fi casată, fiind încălcate normele de drept material şi de drept procedural, cu aplicarea unei legi ce nu trebuia a fi aplicată şi aprecierea incorectă a probelor prezentate în instanţa de judecată.

În susţinerea opiniei sale a invocat că, Curtea de Apel Chişinău la emiterea deciziei s-a bazat pe dispoziţiile art. art. 1517, 1449, 1450 Cod civil - Legea nr. 1107- XV din 06.06.2002, însă urma să aplice art. 566, 581 Cod civil. A mai invocat că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi anume art. 309 alin. (2) Cod civil care statuează dreptul posesorului de bună-credinţă la posesiune netulburată şi a art. 321 Cod civil, conform cărui în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înregistrării în registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege. Afirmă că intimata Duşca Tatiana nu a prezentat careva probe care ar confirma că este proprietara bunului imobil menţionat.

Însă, samavolnic l-a alungat pe recurent din încăperea de locuit care a reconstruit-o şi a locuit în ea cu acordul părinţilor. Declară şi faptul că, conform art. 131 Codul cu privire la locuinţe, membrul familiei sau fostul membru al familiei proprietarului casei de locuit poate fi evacuat din încăperea de locuit fără a-i acorda o altă încăpere de locuit, atunci cînd există temeiurile prevăzute la art. 102 Codul cu privire la locuinţe. 3 Reiterează că, Curtea de Apel Chişinău refuzînd reclamantului Straistari Constantin admiterea acţiunii civile de a-1 instala în încăperea de locuit nelegiferată, dă dovadă că a recunoscut-o pe Duşca Tatiana ca proprietar al bunului imobilul situat pe str. Gh.

Codreanu 37 mun. Chişinău. La fel, susţine că instanţa de apel nu a luat în consideraţie faptul că după decesul mamei Straistari Liubovi, moştenirea de 1/2 cota-parte din casa de locuit a acceptat-o nu numai Straistari Dumitru (tata) dar şi recurentul Straistari Constantin, locuind în continuare în acel imobil împreună cu tatăl său. Mai menţionează că, Curtea de Apel Chişinău la emiterea deciziei a reţinut ca mijloc de probă testamentul nr. 5-559 din 21.03.1996, însă nu a luat în consideraţie faptul că intimata Duşca Tatiana avînd testamentul la mînă nu s-a adresat la notar în termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii. Prin urmare, nu s-a luat în consideraţie nici faptul că intimata omiţînd termenul prevăzut de lege nu a depus nici o cerere în acest sens pentru a repune în termen acceptarea succesiunii.

Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de Straistari Constantin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu pot constitui temei de admitere a acesteia, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios 4 administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Straistari Constantin ca fiind inadmisibil. In conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de Straistari Constantin împotriva deciziei din 10 iunie 2014 a Curţii de Apel Chişinău.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Svetlana Novac Judecătorii: Maria Ghervas Oleg Sternioală 5