2ri-156/14 — Intentarea procesului de insolvabilitate

Curtea de Apel Bălţi dosarul nr. 2ri-156/14 Judecător: D.Corolevschi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 05 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de SRL „Luceafăr”, în cauza intentată la cererea introductivă a lui Baciu Vasile privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Luceafăr”, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Blţi din 16 iulie 2014, prin care a fost intentat procesul de insolvabilitate, CONSTATĂ: La 19.06.2014, Baciu Vasile s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Luceafăr”, invocînd în calitate de temei supraîndatorarea debitorului.

În motivarea cererii introductive, creditorul a indicat că prin hotărîrea Arbitrajului Internaţional pe lîngă ALARM din 19.04.2013, dosarul nr. AI-(BV- L)03/13, a fost dispusă încasarea de la SRL „Luceafăr” în beneficiul lui Baciu Vasile datoria în sumă de 563 150 lei şi 15 000 dolari SUA. Titlul executoriu eliberat de Judecătoria Economică de Circumscripţie în baza hotărîrii menţionat a fost transmis spre executare, debitorul fiind notificat prealabil de către executorul judecătoresc. A menţionat creditorul că, în circumstanţele descrise, a concluzionat că debitorul se află în incapacitate de plat, deoarece nu dispune de bunuri costul cărora ar putea acoperi suma ce urmează a fi încasată în folosul său, fapt confirmat prin extrasul din contul bancar.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 20 iunie 2014, s-a admis spre examinare cererea introductivă depusă de Baciu Vasile privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Luceafăr” şi a fost numit în calitate de administrator provizoriu ÎI „Manalati Tair”. Prin hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 16 iulie 2014, a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Luceafăr” şi a fost numit în calitate de administrator al insolvabilităţii aceeaşi persoană ÎI „Manalati Tair”.

Totodată, a fost împuternicit administratorul insolvabilităţii să prea în posesiune şi administrare, inclusiv prin executare silită, bunurile care aparţin masei debitoare; a fost stabilit termenul-limită de înregistrare a cererii de admitere a creanţelor, în vederea întocmirii tabelului definitiv, la data de 01 septembrie 2014; au fost atenţionaţi creditoriii garantaţi ai debitorului de a preciza neîntîrziat bunurile asupra cărora deţin un drept de preferinţă; a fost stabilit termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi de comunicare a tabelului definitiv, pentru data de 08 septembrie 2014; a fost dispusă convocarea 1 primei adunări de raportare pentru audierea raportului administratorului şi de validare a creanţelor pentru data de 15 septembrie 2014 ora 12.30 în incinta Curţii de Apel Bălţi (mun.

Bălţi, str. Ştefan cel Mare, 54, bir.l); în scopul prevenirii modificării stării bunurilor debitorului în perioada derulării procesului de insolvabilitate, a fost dispusă menţinerea măsurilor de asigurare aplicate prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 20 iunie 2014; a fost dispusă obligarea administratorul insolvabilităţii să notifice organele indicate la art. 35 alin. (2) din Legea insolvabilităţii şi creditorii cunoscuţi cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate în privinţa debitorului SRL „Luceafăr”, precum şi a fost obligat să publice dispozitivul prezentei hotărîri în Monitorul Oficial al RM conform prevederilor art. 7 şi 35 al Legii insolvabilităţii.

În motivarea hotărîrii, instanţa de insolvabilitate a invocat prevederile art. 10 alin. (2) şi 34 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, menţionînd că masa debitoare, bunuri mobile, imobile şi mijloace financiare înregistrate pe conturile bancare care pot acoperi creanţele şi cheltuielile procesului sunt suficiente pentru intentarea procesului de insolvabilitate. La 05.08.2014, SRL „Luceafăr” a depus recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Bălţi din 16 iulie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii recurate şi emiterea unei hotărîri noi. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat ilegalitatea hotărîrii contestate, menţionînd încălcarea normelor de drept material şi procedural.

Susţine recurentul că pînă la 29.07.2014, atunci cînd administratorul insolvabilităţii împreună cu poliţiştii şi alte persoane necunoscute, s-au prezentat la oficiul recurentului pentru a prelua ştampila şi actele contabile, nu a ştiut de existenţa procesului de insolvabilitate. Indică că din acest motiv, nu a beneficiat de toate drepturile sale ce reies din calitatea de debitor în cadrul înaintării cererii introductive. Mai menţionează că după ce a aflat despre procesul intentat, s-a prezentat la Oficiul poştal Drochia, unde i-au înmînat un şir de scrisori recomandate, care din motive neclare, se aflau acasă la lucrătorul poştal care deserveşte localitatea recurentului. În acelaşi timp, recurentul susţine că hotărîrea Arbitrajului Internaţional pe lîngă ALARM din 19.04.2013, dosarul nr. AI-(BV-L)03/13, a fost contestată şi la moment se află în examinare cererea de desfiinţare a hotărîrii care a stat la baza înaintării cererii introductive.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva hotărîrii date în instanţa de insolvabilitate şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul conchide că recursul urmează a fi respins, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Analizînd materialele cauzei în raport cu criticile formulate în recurs, Colegiul conchide că, hotărîrea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care este considerată legală şi întemeiată.

2 Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilităţii se judecă în instanţă conform normelor generale din prezentul cod, cu excepţiile şi completările stabilite de legislaţia insolvabilităţii. După cum rezultă din materialele cauzei, la 19.06.2014, Baciu Vasile s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Luceafăr”, invocînd în calitate de temei supraîndatorarea debitorului şi incapacitatea de plată a acestuia, din motiv că nu execută titlul executoriu emis de Judecătoria Economică de Circumscripţie în baza hotărîrii Arbitrajului Internaţional pe lîngă ALARM din 19.04.2013, dosarul nr. AI-(BV- L)03/13, prin care a fost dispusă încasarea de la SRL „Luceafăr” în beneficiul lui Baciu Vasile datoria în sumă de 563 150 lei şi 15 000 dolari SUA.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 20 iunie 2014, s-a admis spre examinare cererea introductivă depusă de Baciu Vasile privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Luceafăr” şi a fost numit în calitate de administrator provizoriu ÎI „Manalati Tair”. Prin hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 16 iulie 2014, a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Luceafăr” şi a fost numit în calitate de administrator al insolvabilităţii aceeaşi persoană ÎI „Manalati Tair”. Colegiul conchide că hotărîrea instanţei de insolvabilitate este legală, pornind de la următoarele. Potrivit art. 10 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existenţa unui temei.

(2) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului. (3) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanţele creditorilor în limitele patrimoniului său. În acest caz, la baza evaluării patrimoniului debitorului trebuie pusă continuarea activităţii lui dacă acest fapt este posibil. După cum rezultă din cererea introductivă, creditorul Baciu Vasile a invocat ambele temeiuri de intentare a procesului de insolvabilitate, atît cel general – incapacitatea de plată, cît şi cel special – supraîndatorarea. Potrivit art. 18 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, creditorul poate depune cerere introductivă dacă are un interes legitim în intentarea procesului de insolvabilitate şi îşi poate argumenta creanţele şi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate.

(2) Dacă cererea introductivă este admisă spre examinare, instanţa de insolvabilitate este datoare să îl audieze pe debitor. În acest sens, afirmaţiile recurentului cum că pînă la 29.07.2014, atunci cînd administratorul insolvabilităţii împreună cu poliţiştii şi alte persoane necunoscute, s- au prezentat la oficiul recurentului pentru a prelua ştampila şi actele contabile, nu a ştiut de existenţa procesului de insolvabilitate şi că din acest motiv, nu a beneficiat de toate drepturile sale ce reies din calitatea de debitor în cadrul înaintării cererii introductive, Colegiul l-e consideră lipsite de consistenţă. Or, după cum indică însăşi recurentul, toate înştiinţările au fost expediate în adresa sa.

3 Prin urmare, instanţa de insolvabilitate a respectat întru totul prevederile imperative ale legii vis-a-vis de înştiinţarea debitorului despre înaintarea cererii introductive de către creditor, precum şi admiterea acesteia spre examinare. Colegiul apreciază ca lipsită de suport probator şi afirmaţia recurentului cum că hotărîrea Arbitrajului Internaţional pe lîngă ALARM din 19.04.2013, dosarul nr. AI- (BV-L)03/13, a fost contestată şi la moment se află în examinare cererea de desfiinţare a hotărîrii care a stat la baza înaintării cererii introductive.

Potrivit art. 20 alin. (2) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, la cererea introductivă a creditorului se anexează: a) documentele ce adeveresc obligaţiile debitorului faţă de creditor, mărimea datoriilor la aceste obligaţii, temeiul intentării procesului de insolvabilitate, alte documente care justifică cererea creditorului; b) dovada notificării prealabile a debitorului de către creditor; c) copia de pe hotărîrea irevocabilă a instanţei de judecată sau copia de pe hotărîrea arbitrală irevocabilă, ori copia de pe hotărîrea judecătorească irevocabilă privind recunoaşterea hotărîrii judecătoreşti sau a hotărîrii arbitrale străine, ori decizia (hotărîrea) organului abilitat prin legea executorie la acel moment.

Pornind de la prevederile normelor legale descrise, instanţa de recurs constată că instanţa de insolvabilitate a verificat respectarea cerinţeor legale impuse creditorului la depunerea cererii introductive. În acest sens, creanţa invocată de Baciu Vasile ca fiind neexecutată, reiese din hotărîrea Arbitrajului Internaţional pe lîngă ALARM din 19.04.2013, dosarul nr. AI- (BV-L)03/13, prin care a fost dispusă încasarea de la SRL „Luceafăr” în beneficiul lui Baciu Vasile datoria în sumă de 563 150 lei şi 15 000 dolari SUAm, iar la cererea introductivă a fost anexată copia titlului executoriu, emis de Judecătoria Comercială de Circumscripţie în baza hotărîrii arbitrale menţionate, încheierile de primire spre executare şi de intentare a procedurii de executare, precum şi notificarea debitorului despre intentare a procedurii de executare, ceea ce corespunde prevederilor art. 20 alin. (2) al legii precitate.

Mai mult ca atît, recurentul nu a probat că hotărîrea Arbitrajului vizată a fost contestată de debitorul SRL „Luceafăr” la 25.07.2013, aşa cum invocă. Or, cererea de contestare anexată la recurs se referă la o altă hotărîre a Arbitrajului, deoarece creditor a acelui litigiu este SRL „Irmax Prim” şi nu Baciu Vasile – titularul cererii introductive (f.d. 69). Prin urmare, Colegiul constată cu certitudine că la momentul înaintării cererii introductive, creanţa care a stat la baza acestei cereri, era rezultată dintr-o hotărîre arbitrală irevocabilă, or, nu a fost probată contestarea acestei hotărîri arbitrale, iar recursul împotriva încheirii Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie din 07.03.2014 privind eliberarea titlului executoriu a fost respins.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că instanţa de insolvabilitate a adoptat o hotărîre legală, fiind soluţionate toate momentele relevante pricinii. Urmare a celor indicate, Colegiul concluzionează că instanţa de insolvabilitate a constatat şi elucidate pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi corect a aplicat cadru legal. În această ordine de idei şi, avînd în vedere că hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 16 iulie 2014 este legală şi întemeiată, iar recursul declarat de SRL „Luceafăr” este nefondat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii 4 Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a-l respinge, cu menţinerea hotărîrii contestate.

Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de SRL „Luceafăr”. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 16 iulie 2014, în cauza intentată la cererea introductivă a lui Baciu Vasile privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Luceafăr”. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Valentina Clevadî Iuliana Oprea 5