2ra-3204/14 — Încasarea sumei

prima instanţă – N. Toma dosarul nr. 2ra-3204/14 instanţa de apel – N. Budăi, A. Gavriliţa, N. Cernat ÎNCHEIERE 05 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Pistrui Plus” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Olgăi Terente împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Pistrui Plus” cu privire la încasarea sumei şi la cererea reconvenţională a Societăţii cu Răspundere Limitată „Pistrui Plus” împotriva Olgăi Terente cu privire la rezilierea contractului de locațiune, încasarea venitului ratat, repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 10 iulie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Pistrui Plus” şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 18 aprilie 2013, prin care a fost admisă acţiunea iniţială şi respinsă acţiunea reconvenţională constată: La 25 septembrie 2012 Olga Terente a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Pistrui Plus” cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acţiunii a indicat că a încheiat cu pârâtul contractul de locaţiune nr. 01 din 04 mai 2012, în baza cărui ultimul s-a obligat să achite chiria lunar, acesta fiind stabilită în mărime de 62,50 lei pentru 1 m2, în total 1000 lei pentru 16 m2. Menționează că în perioada extinderii raporturilor de locațiune, pârâtul a încetat desfăşurarea activităţii financiare, vânzarea produselor cu amănuntul, și nu a notificat-o despre acest fapt sub nici o formă. Afirmă că în temeiul pct. 5.3 al contractului, locatarul (pârâtul), este în drept să rezilieze unilateral contractul cu condiţia de a preîntâmpina despre aceasta locatorul (reclamantul). Susține că la 25 septembrie 2012 nu a primit nicio notificare ce se referă la rezilierea contractului sau la încetarea activităţii pârâtului.

Nici un act de transmitere-predare nu a fost semnat și obligaţiunile debitoriale nu au fost stinse. Remarcă că datoria acumulată pentru arenda şi cheltuielile de întreţinere pe perioada 04 mai 2012-25 septembrie 2012 este de 6013,22 lei. 1 Mai indică că în condiţiile pct. 4.5 expres este prevăzută penalitatea de 0,5% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere. Calculul penalităţii pentru fiecare zi de întârziere până la 25 septembrie 2012 este de 1734,08 lei. Invocă că din motive necunoscute pârâtul nu doreşte să-și execut obligaţiile sale debitoriale. Îşi întemeiază pretențiile în baza prevederilor art. art. 512, 513, 214, 572, 602, 910 Cod civil.

Solicită încasarea de la pârât în beneficiul ei a sumei de 4733,33 lei - plata chiriei în conformitate cu contractul nr. 01 din 04 mai 2012), a sumei de 1279,89 ce constituie cheltuieli de întreţinere a pieţei în conformitate cu contractul nr. 01 din 04 mai 2012, penalităţi pentru neexecutarea contractului de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere în sumă de 1734,08 lei, taxa de stat în sumă de 232,42 lei, în total 7979,72 lei, precum și încasarea din contul pârâtului în beneficiul ei a tuturor cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în acest proces.

La 21 ianuarie 2013 SRL „Pistrui Plus” a depus cerere reconvenţională împotriva Olgăi Terente, prin care a solicitat rezilierea contractului de locaţiune nr. 01 din 04 mai 2012, încasarea de la Olga Terente în beneficiul SRL „Pistrui Plus” a venitului ratat în sumă de 3000 lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 1000 lei, încasarea cheltuielilor de judecată ce constituie taxa de stat în sumă 250 lei achitată la depunerea acţiunii. În motivarea cererii reconvenționale a indicat că la 04 mai 2012 în calitate de locator Olga Terente şi în calitate de locatar SRL „Pistrui Plus” în persoana administratorului Viorica Pistrui, au încheiat contractul de locaţiune nr. 01, în urma căruia locatarul urma să achite lunar suma de 1000 lei lunar, termenul de locaţiune fiind până la 04 mai 2013. Afirmă că la activitatea societății care este vânzarea cu amănuntul de mezeluri, erau necesare obligatoriu să fie condiţii tehnice, apă şi canalizare, lumină pentru frigidere.

Relatează că în temeiul contractului pct. III, (3.1., 3.1.1., 3.1.2., 3.1.3) pârâta în calitate de locator urma să asigure starea tehnică corespunzătoare, satisfăcătoare şi funcţională a reţelelor inginereşti de alimentare cu apă şi canalizare, să repare sistemele inginereşti şi să lichideze consecinţele în caz de producere a avariei, incendiului sau inundaţiei în spaţiu închiriat. Invocă că a activat numai două săptămâni, pe motiv că Olga Terente nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale, nu a instalat în butic lavoar și nu l-a aprovizionat cu apă, condiţioner, din care considerente a încetat activitatea financiară pe motiv că locatorul Olga Terente nu şi-a îndeplinit pe deplin condiţiile contractuale.

Susține că de repetate ori Olga Terente a fost informată despre faptul să înlăture neajunsurile pentru a-și putea continua activitatea, la care a indicat ca va instala lavoar şi va fi apă în butic, condiţioner, dar după două zile la telefon nu răspundea, mai mult ca atât a aflat că plecase peste hotarele republicii. Remarcă că a fost nevoită să ia producţia nerealizată care era în stare bună şi să o realizez în alt spaţiu în or. Ialoveni sat. Ulmu pentru a-și prelungi activitatea. 2 Mai indică că la încetarea activităţii a achitat în contul ÎM „Piaţa Agroindustrială Ialoveni” plata pentru servicii în sumă de 349,13 lei conform pct. 4.4., ce se confirmă prin chitanţa nr. 285 din 21 iunie 2013. La fel, menționează că reieșind din prevederile pct. 3.1, 3.1.2., şi în temeiul pct. 5.2.4.

și-a rezervat dreptul de a rezilia prevederile contractuale. Invocă că a suportat prejudicii, deoarece o mare parte a producţiei nu era în stare bună şi a fost aruncată, ca motiv al pierderilor neexecutarea obligaţiilor privind starea tehnice nesatisfăcătoare, considerând că pârâta se face răspunzătoare, deoarece este în întârziere în privinţa obligaţiei, în rezultat ea urmează să suporte cheltuielile, suma venitului ratat şi prejudiciul cauzat. Își întemeiază pretențiile în baza art. art. 875, 878, 880, 905 Cod civil. Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 18 aprilie 2013 a fost admisă integral acțiunea inițială, fiind încasat din contul SRL „Pistrui Plus” în beneficiul Olgăi Terente datoria în sumă de 4733,33 lei, 1279,89 lei datoria la întreţinerea pieţei conform contractului, 1734,08 lei penalitatea de întârziere, precum şi cheltuielile de judecată în sumă de 232,42 lei, iar în total suma de 7979,72 lei și respinsă acțiunea reconvențională.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2013 a fost respinsă cererea de apel depusă de SRL „Pistrui Plus” și menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 aprilie 2014 a fost admis recursul declarat de SRL „Pistrui Plus”, casată integral decizia instanței de apel și restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2014 a fost respins apelul declarat de SRL „Pistrui Plus”și menținută hotărârea primei instanțe. La 26 august 2014 SRL „Pistrui Plus” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, afirmând că este de acord să-i achite Olgăi Terente suma de 2386,96 lei.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală, deoarece concluziile primei instanţe expuse în hotărâre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, pe care prima instanţă le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente, normele de drept material au fost încălcate şi aplicate eronat, instanţa de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Afirmă că instanţa de judecată nu a determinat definitiv circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a cauzei. Concluziile primei instanţe şi a instanţei de apel sunt întemeiate pe o apreciere unilaterală a celor invocate, dar neprobate prin careva probe temeinice de către intimata Olga Terente, fapt ce contravine prevederilor şi normelor de drept procedural conţinute în prevederile art. 130 CPC.

De asemenea, consideră că instanţa de apel a apreciat unilateral şi arbitrar probele. Totodată, instanţa de apel a indicat din ce motive a atins concluziile sale în admiterea cărorva probe, dar nu a argumentat preferinţa faţă de alte probe. 3 Susține că concluziile primei instanţe şi a instanţei de apel repetate sunt întemeiate pe o apreciere superficială a probelor, mai mult ca atât instanţa de judecată nu a luat în consideraţie că la 04 mai 2012 în calitate de locator Olga Terente şi în calitate de locatar SRL „Pistrui Plus” în persoana administratorului Viorica Pistrui, au încheiat contractul de locaţiune nr. 01, în urma căruia locatarul urma sa achite lunar suma de 1000 lei - conform pct. 4.1., conform pct. 4.4.

locatarul restituie (compensează) locatorului cheltuielile suportate pentru servicii comunale (apă, energie electric, şi cheltuieli gospodăreşti) consumate de locatar. Conform contractului SRL „Pistrui Plus” urma să achite sumele ceea ce constituie servicii comunale pe care le va folosi persoana juridică în timpul activităţii sale. Cheltuielile de servicii prestate de ÎM „Piaţa Agroindustrială Ialoveni” nu au fost stipulate în contract pe seama locatarului SRL „Pistrui-Plus”, deşi instanţa de apel iarăşi nu a intrat în esenţa şi verificarea probelor. La interpelarea avocatului, ÎM „Piaţa Agroindustrială Ialoveni” a eliberat o nota informativă prin care a concretizat că SRL „Pistrui Plus” nu s-a folosit de apă potabilă.

Iar suma de 270,40 sunt serviciile prestate de ÎM „Piaţa Agroindustrială Ialoveni” care nu au fost specificate pe seama locatarului pentru ca să le achite. Indică că intimata a înaintat somaţia la 16 iulie 2013, deşi a iniţiat procedura de reziliere a contractului de locaţiune nr. 01 din 04 mai 2012 ştiind cu certitudine că SRL „Pistrui Plus”, nu beneficiază de servicii în temeiul contractului. Consideră că astfel conform somaţiei calculul urma să fie efectuat pe perioada de la 04 mai 2012 până la 27 iulie 2012, dar nu până la 25 septembrie 2012. Menţionează că somaţia a fost adresată la 16 iulie 2012 cu privire la rezilierea contractului unde s-au indicat sumele care urmează a fi achitate, acestea fiind calculate eronat.

Invocă dezacordul cu sumele indicate şi expres stipulate în hotărârea instanţei de judecată cu sumele de 4733,33 lei, 1279,89 lei, 1734,08 lei în total suma de 7747,30 lei. Afirmă că intimata nu a indicat perioada efectuării acestor sume. În somaţie indică perioada de 74 zile, pe când în cererea de chemare în judecată face menţiune la alte cifre şi calcule. Invocă că instanţa nu a verificat perioada achitării pentru arenda gheretei, la fel care sunt cheltuielile pentru întreţinerea pieţei dintre care au fost achitate de apelantă. Susține că pe perioada de 04 mai 2012-16 iulie 2012 arenda presupune suma de 2386,96 lei, cheltuielile specificate la pct.4 conform contractului fiind achitate integral de către SRL „Pistru Plus”, conform chitanţei nr. 285 din 21 iunie 2013 a fost achitată suma de 349,13 lei.

Afirmă că este de acord să-i achite intimatei suma de 2386,96 lei.

Atrage atenţia instanţei de recurs asupra următoarelor momente: - somaţia adresată la 16 iulie 2012, acţiunea înaintată la 25 septembrie 2012, de ce termenul s-a calculat până la 25 septembrie 2012, or conform prevederilor contractuale pct. 5.3 la 16 iulie 2012 Olga Terente a reziliat contractual unilateral, calculul urmând să fie până la 27 iulie 2012, - calculele efectuate eronat, deşi intimata la materialele dosarului a anexat un calcul, stipulând chiria 1000 lei lunar, cheltuielile de servicii prestate de ÎM „Piaţa 4 Agroindustrială Ialoveni” care nu au fost stipulate în contract pe seama locatarului SRL „Pistrui Plus” conform prevederile pct. 4, - nici o instanţă nu a verificat cu certitudine dacă buticul a fost aprovizionat cu apă potabilă şi lavoar, - din suma cheltuielilor servicii nu s-a scăzut suma de 349,13 lei achitată de Viorica Pistrui la data încetării contractului, - administratorul SRL „Pistrui Plus” Viorica Pistrui la fel a indicat că Olga Terente a fost telefonată de nenumărate ori pentru a lua măsuri de a înlătura impedimentele pentru a munci dar în zadar, nu a fost verificat dacă a fost peste hotarele republicii şi a fost de negăsit Olga Terente.

Remarcă că la examinarea apelului reprezentantul SRL „Pistrui Plus” a fost absent din motivul reţinerii cu 7 minute menţiune în recipisă, deşi în decizie se face referire că susţine apelul. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de SRL „Pistrui Plus” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura 5 admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de SRL „Pistrui Plus”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL „Pistrui Plus” ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Pistrui Plus” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 6