2ra-1661/20 — încasarea datoriei si a penalitătii

2ra-1661/20 — încasarea datoriei si a penalitătii (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1661/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. N. Arabadji)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Alexandra Cereseu, reprezentată de către avocatul Tatiana Vatavu-Josan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandra

Cereseu împotriva Societății cu răspundere limitată „Cermicom”, intervenient

accesoriu Societatea cu răspundere limitată „Asceri-Imobil” cu privire la încasarea

datoriei și a penalității,

împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Alexandra Cereseu, reprezentată de către avocatul

Tatiana Vatavu-Josan și a fost menținută hotărârea din 18 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 29 octombrie 2012 Alexandra Cereseu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Cermicom” cu privire la încasarea datoriei și a penalității.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 01 ianuarie 2012 a încheiat cu

pârâtul contractul de locațiune nr. 02/2012.

A menționat că, conform pct. 2.2 din contractul de locațiune enunțat, pârâtul

urma să achite chiria lunară pentru bunul închiriat în sumă de 800 de lei, însă de la

încheierea contractului și pînă la momentul înaintării prezentei cereri, acesta nu a

achitat nimic.

A susținut că, conform pct. 7.1 din contractul de locațiune, pentru încălcarea

termenului de plată a chiriei lunare sau a altor plăți prevăzute de prezentul contract,

ea este în drept să solicite achitarea de către pârât a penalității în mărime de 0,5%

din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere.

A afirmat că, pârâtul urma să achite pentru bunul închiriat, la data depunerii

cererii de chemare în judecată, suma de 8000 de lei (pentru lunile ianuarie-octombrie

2012) și penalitatea în sumă de 5400 de lei, iar în total suma de 13400 de lei.

1

A solicitat încasarea din contul pârâtului a datoriei în sumă de 8000 de lei, a

penalității în sumă de 5400 de lei și a cheltuielilor de judecată, compuse din taxa de

stat în sumă de 402 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3350 de lei.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

acțiunea depusă de către Alexandra Cereseu a fost admisă și au fost încasate de la

SRL „Cermicom” suma de 8000 de lei, cu titlu de datorie conform contractului de

locațiune nr. 01/2012 din 01 ianuarie 2012, suma de 5400 de lei, cu titlu de penalitate

contractuală, suma de 402 lei, cu titlu de taxă de stat la înaintarea acțiunii în judecată

și suma de 3350 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în total suma de

17152 de lei.

Prin încheierea din 16 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea depusă de către administratorul SRL „Cermicom”, Andrei Socican cu privire

la repunerea în termenul de declarare a apelului și a fost repus în termen apelul

declarat de către administratorul SRL „Cermicom”, Andrei Socican.

Prin decizia din 16 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către SRL „Cermicom”, a fost casată hotărârea primei instanțe și

a fost restituită cauza spre rejudecare în primă instanță, în alt complet de judecată.

Prin încheierea protocolară din 15 iunie 2017 a Judecătoriei Rîșcani,

mun.Chișinău, a fost atrasă în proces SRL „Asceri-Imobil” în calitate de intervenient

accesoriu (f. d. 54 verso, vol. II).

La 12 decembrie 2017 și 06 iunie 2018 Alexandra Cereseu a depus cereri de

concretizare a cerințelor, solicitând încasarea datoriei conform contractului de

locațiune nr. 02/2012 din 01 ianuarie 2012 pentru lunile ianuarie-decembrie 2012 în

sumă de 9600 de lei, a penalității pentru perioada 01 ianuarie 2012 – 01 ianuarie

2013 în sumă de 8640 de lei, a taxei de stat în sumă de 402 lei și a cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 3350 de lei.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

a fost respinsă acțiunea depusă de către Alexandra Cereseu ca neîntemeiată.

La 16 ianuarie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Alexandra Cereseu,

reprezentată de către avocatul Tatiana Vatavu-Josan, a declarat apel nemotivat, iar

la 01 iulie 2019 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu

privire la admiterea acțiunii.

Prin decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Alexandra Cereseu, reprezentată de către avocatul Tatiana Vatavu-

Josan și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel, examinând contractul de locațiune nr. 02/2012 din 01

ianuarie 2012, încheiat între apelantă, în calitate de locator și intimatul, în calitate de

locatar, în temeiul căruia apelanta solicită încasarea sumei, a reținut că, acest

contract nu a produs efecte juridice, deoarece acesta nu întrunește exigențele unui

act juridic valabil încheiat, întrucît conform art. 196, 206 și 878 din Codul civil,

contractul de locațiune ca act juridic bilateral urmează să conțină manifestarea de

voință concordantă a două părți, obiectul acestuia trebuie sa fie licit, să se afle în

circuit civil, să fie determinat sau determinabil și să fie liber de orice viciu material

sau juridic. Astfel, contractul de locațiune nr. 02/2012 din 01 ianuarie 2012 nu

2

conține careva date privind dreptul apelantei de a da în locațiune bunul, adică dreptul

proprietate sau o altă posesie legală a bunului transmis în locațiune - încăpere

nelocuibilă, situată în xxxx, cu suprafața de 218 m2 situată în blocul H și nici date

privind înregistrarea dreptului în Registrul bunurilor imobile.

Totodată, instanța de apel a menționat că, apelanta nu a prezentat o careva

probă pertinentă și concludentă, ce ar confirma dreptul său de a da în locațiune bunul,

adică dreptul de proprietate sau o altă posesie legală a bunului transmis în locațiune-

încăpere nelocuibilă, situată în xxxx, cu suprafața de 218 m. p., situată în blocul H

și nici date privind înregistrarea dreptului în Registrul bunurilor imobile. Or, reieșind

din extrasul din Registrul bunurilor imobile, atît apelanta, cît și administratorul

intervenientului accesoriu SRL „Asceri-Imobil”, Ion Cereseu, ca persoane fizice,

dețin dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile – construcție, garaj cu suprafața

de 1520,3 m.p. și construcție accesorie cu suprafața de 14,0 m.p. și, respectiv,

construcție, clădire administrativă cu suprafața de 1681,7 m. p., însă nici una din

acestea nu constituie obiectul contractului de locațiune nr.02/2012 din 01 ianuarie

2012 - încăperea nelocuibilă, situată în xxxx, cu suprafața de 218 m. p., situată în

blocul H, astfel cum se indică în contract.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a concluzionat că, contractul de

locațiune nr. 2/2012 din 01 ianuarie 2012 a fost lipsit de obiect. Or, bunul în speță,

care s-a intenționat să fie transmis în chirie conform contractului de locațiune

nr.2/2012 din 01 ianuarie 2012, era afectat de vicii juridice, aparținea cu drept de

proprietate unei alte persoane, Ion Cereseu. Aceste circumstanțe se atestă prin

următoarele înscrisuri: contractul de sublocațiune nr. 01/2012 din 01 ianuarie 2012,

încheiat între SRL ,,Asceri-Imobil” și SRL ,,Cermicom”, scrisoarea OCT Chișinău

nr. 01-11/1562 din 18 iunie 2013, scrisoarea Primăriei mun. Chișinău nr. C-4276/14

din 04 iunie 2014 privind impozitul imobiliar și planul de amplasament al

construcțiilor și amenajărilor din 11 martie 2011, eliberat de către OCT Chișinău

pentru adresa xxxx (f. d. 287-289, vol. I).

Prin urmare, instanța de apel a considerat că, pretenția apelantei cu privire la

încasarea pretinsei datorii în sumă de 9600 de lei, conform cererii concretizate,

pentru locațiune este neîntemeiată. Or, conform materialelor cauzei, în perioada

vizată în acțiunea apelantei (01 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2012) privind

încasarea plății chiriei în sumă de 800 de lei lunar, SRL ,,Cermicom” a deținut în

sublocațiune încăperile de depozit în baza contractului de sublocațiune nr.01/2012

din 01 ianuarie 2012, achitând locatarului SRL ,,Asceri-Imobil” suma de 7500 de lei

lunar, fapt ce se confirmă prin facturile fiscale și ordinele de plată a chiriei, anexate

la materialele cauzei și actul de verificare a decontărilor reciproce între

SRL,,Cermicom” și SRL,,Asceri-Imobil”.

De asemenea, instanța de apel a considerat că, este lipsită de suport juridic și

pretenția subsecventă cu privire la încasarea penalității contractuale.

La 24 septembrie 2020 Alexandra Cereseu, reprezentată de către avocatul

Tatiana Vatavu-Josan, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată

și ilegală.

A menționat că, contractul de locațiune nr. 02/2012 din 01 ianuarie 2012 a

3

fost încheiat pe un termen de un an – 01 ianuarie 2012-31 decembrie 2012, plata

chiriei fiind 800 de lei lunar și la aceiași dată a fost întocmit actul de primire-predare,

semnat și ștampilat de către intimat, prin care ultimul a primit bunul închiriat -

depozitul.

A susținut că, intimatul a activat în acest depozit, iar recurenta nu a primit nici

o înștiințare, prin care ar fi fost informată că, contractul de locațiune enunțat a fost

reziliat, anulat sau rezoluționat din motivele expuse în apel.

A afirmat că, recurenta a aflat despre faptul că, a fost încheiat contractul de

sublocațiune cu SRL „Asceri-Imobil” pentru același depozit și pentru aceeași

perioadă în cadrul examinării cauzei în apel.

A relevat că, la contractul de sublocațiune nr. 01/2012 nu a fost anexat acordul

proprietarului bunului închiriat, după cum prevede art. 894 din Codul civil.

A notat că, la materialele dosarului a fost anexat răspunsul OCT Chișinău

nr.01-11/1562, prin care acesta a informat că, depozitul în litigiu aparține cu drept

de proprietate lui Ion Cereseu, fapt ce nu corespunde adevărului și pe acest fapt a

fost pornită urmărirea penală în baza art. 310 din Codul penal, falsificarea probelor

în procesul civil de către un participant la proces sau de către reprezentantul acestuia.

A declarat că, recurenta nu a primit careva cereri privind rezilierea sau

rezoluțiunea contractului de locațiune nr. 02/2012 din 01 ianuarie 2012, deci acest

contract a fost valabil până la expirarea termenului și intimatul era obligat să respecte

prevederile contractuale și să achite plata chiriei pentru bunul transmis în locațiune.

A invocat că, intimatul nu a dovedit că, la momentul încheierii contractului de

locațiune, bunul transmis în locațiune era afectat de viciu material sau juridic.

Prin referința depusă la 15 decembrie 2020 SRL „Cermicom”, reprezentată de

către avocatul Valeriu Bîrcă, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil sau

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa participanților la proces copia deciziei contestate la 15 iulie 2020 (f. d. 163,

vol. II), însă date, care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă, lipsesc

la materialele dosarului.

Astfel, recursul declarat la 24 septembrie 2020 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

4

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Alexandra Cereseu,

reprezentată de către avocatul Tatiana Vatavu-Josan, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

5

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Alexandra Cereseu, reprezentată de către avocatul Tatiana Vatavu-

Josan, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Alexandra Cereseu, reprezentată de către

avocatul Tatiana Vatavu-Josan, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Alexandra Cereseu, reprezentată de către avocatul

Tatiana Vatavu-Josan, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

6