2ra-2867/14 — Constatarea încălcării dreptului

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-2867/14 Judecător: L. Pruteanu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Bulgac, N. Craiu, M. Guzun ÎNCHEIERE 30 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecători Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Dorogan Octavian şi Ministerul Justiţiei RM, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dorogan Octavian împotriva Ministerului Justiţiei al RM privind constatarea încălcării dreptului la examinarea pricinii civile în termen rezonabil, încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2014, prin care a fost casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 06 martie 2014, fiind emisă o nouă hotărîre, c o n s t a t ă : La 20 decembrie 2013, Dorogan Octavian s-a adresat în judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la examinarea pricinii civile în termen rezonabil şi repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că începînd cu 12.06.2007, pe rolul instanţelor judecătoreşti naţionale s-a aflat cauza civilă intentată de reclamant împotriva Serviciului Vamal al RM privind neeliberarea în termen a carnetului de muncă şi reţinerea ilegală a plăţilor salariale, refuzul eliberării certificatului cu privire la muncă, violarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, nesoluţionarea în termenul legal a cererilor referitor la drepturile recunoscute de lege, precum şi repararea prejudiciului material şi moral cauzat de privarea ilegală de posibilitatea de a munci.

Indică reclamantul, că prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 01.11.2007, s-a constatat vinovăţia Serviciului Vamal în reţinerea ilegală a carnetului de muncă şi privarea reclamantului de posibilitatea de a munci, dispunîndu-se încasarea în beneficiul reclamantului a salariului mediu lunar pentru toată perioada reţinerii carnetului de muncă, precum şi încasarea prejudiciului moral în cuantum de 2000 lei. Hotărîrea nominalizată a fost casată prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14.02.2008, prin care s-a confirmat vinovăţia Serviciului Vamal în reţinerea ilegală a eliberării carnetului de muncă şi privarea reclamantului de posibilitatea de a munci şi s-a dispus perceperea de la Serviciul Vamal al RM în beneficiul reclamantului a salariului mediu lunar pentru perioada reţinerii carnetului de muncă în sumă de 28630,60 lei, în rest cerinţele reclamantului privind recuperarea prejudiciului material şi moral au fost respinse.

Potrivit deciziei Curţii Supreme de Justiţie a RM din 13.08.2008, deciziile instanţelor judecătoreşti inferioare au fost casate integral şi pricina a fost remisă spre rejudecare în prima instanţă. Menţionează reclamantul că cazul respectiv nu a fost unul complicat, dar s-a examinat din luna septembrie 2008 şi pînă în luna mai 2010, durata extrem de îndelungată a procedurii de rejudecare a pricinii este imputabilă, întrucât examinarea cazului pe o durată de aproximativ 20 de luni contravine normelor de drept naţional, şi anume prevederilor punctului 4 al art. 355 al Codului Muncii şi art. 192 (2) Codul de Procedură Civilă, care stipulează, că cererea privind soluţionarea litigiului individual de muncă se examinează de judecată urgent şi în mod prioritar, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice.

Reclamantul indică, că pentru a determina, dacă a fost sau nu respectată garanţia termenului rezonabil în cauza respectivă, urmează să se ţină cont de întârzierile imputabile sistemului judecătoresc. La rejudecarea pricinii în prima instanţă, în perioada septembrie 2008 - decembre 2009, au fost numite 12 şedinţe de judecată, care s-au amînat de fiecare dată peste o lună de zile, iar unele pentru două sau chiar la trei luni. Consideră reclamantul că contrar cerinţelor legale de a examina asemenea cauze în mod prioritar, la caz procedurile judiciare au durat circa 6 ani şi au fost excesiv de îndelungate.

Prin cererea de concretizare a cerinţelor reclamantul Dorogan Octavian a solicitat aplicarea directă la soluţionarea prezentului litigiu de către instanţa de judecată a prevederilor Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, adjudecarea în beneficiul sau a prejudiciului material in mărime de 30 920, 39 lei şi prejudiciului moral în cuantum de 80 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 martie 2014 acţiunea a fost respinsă ca tardivă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014 a fost admis în partea apelul declarat de Dorogan Octavian, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 06 martie 2014 şi emisă o nouă hotărîre, prin care: -acţiunea s-a admis în parte, -s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Octavian Dorogan la examinarea în termen rezonabil a pricinii civile pornite la cererea reclamantului Octavian Dorogan împotriva Serviciului Vamal al RM privind reţinerea ilegală a carnetului de muncă şi neachitarea în termen a plăţilor salariale, refuzul eliberării certificatului cu privire la muncă, violarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, nesoluţionarea în termenul legal a cererilor referitor la drepturile recunoscute de lege, repararea prejudiciului material şi moral cauzat de privarea ilegală de posibilitatea de a munci. -s-a încasat de la bugetul de stat în beneficiul reclamantului Octavian Dorogan suma de 2 000 lei - cu titlu de compensaţie morală pentru încălcarea dreptului la examinarea pricinii civile în termen rezonabil.

In rest, pretenţiile s-au respins ca neîntemeiate. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 01 august 2014, în termenul prevăzut de lege, Dorogan Octavian a declarat recurs, solicitînd modificarea deciziei instanţei de apel, cu adjudecarea încasării în beneficiul reclamantului a prejudiciului material în mărime de 30 920,39 lei, precum şi compensaţiei pentru prejudiciul moral în cuantum de 80 000 lei, cu extinderea perioadei provocării acţiunilor prejudiciabile şi suferinţelor grave din luna iunie 2007 pînă la momentul adoptării hotărîrii de către instanţa de recurs.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanţei de apel o consideră ca un act injust cu caracter inechitabil, soluţia adoptată fiind ilegală şi greşită, respectiv pasibilă modificării întru corectarea omisiunilor judiciare, din motivul încălcării esenţiale a normelor de drept real, circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii ne fiind constatate şi elucidate pe deplin, iar concluziile instanţei nu sunt concordante faptelor cauzei şi adevărului obiectiv, instanţa ne aplicînd legea care trebuia să fie aplicată. La 17 septembrie 2014, Ministerul Justiţiei RM a declarat recurs, soliciînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014 şi menţinerea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 06 martie 2014. În motivarea recursului s-a indicat că decizia instanţei de apel este neîntemeiată şi ilegală. S-a indicat că instanţa de apel eronat a constatat că acţiunea a fost depusă cu respectarea termenului de prescripţie. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 16.06.2014 (f.d. 106), cît şi faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia de către MJ RM, recursul Ministerului Justiţiei al RM se consideră declarat în termen. Examinînd cererile de recurs în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră recursurile inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Dorogan Octavian şi MJ RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Dorogan Octavian şi MJ RM ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursurile declarate de Dorogan Octavian şi Ministerul Justiţiei RM se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă