2rac-543/14 — Încasarea prejudiciului material şi moral

dosarul nr.2rac-543/14 prima instanţă: V. Orîndaş instanţa de apel: I. Muruianu, A. Pohopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 30 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Secrieru Grigore, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Secrieru Grigore împotriva Societăţii pe Acţiuni „Grafica-Tipar” privind încasarea prejudiciului material în sumă de 13 556 lei şi prejudiciul moral în mărime de 60 000 lei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Societatea pe Acţiuni „Grafica-Tipar” şi casată hotărîrea Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie din 29 noiembrie 2013, cu emiterea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La data de 01 martie 2011, reclamantul Secrieru Grigore s-a adresat cu cerere de chemare în către SA „Grafica-Tipar”, solicitînd dizolvarea, lichidarea SA „Grafica-Tipar” şi desemnarea unui lichidator.

Ulterior, la data de 24 octombrie 2013 reclamantul Secrieru Grigore a înaintat o cerere, în temeiul art. 60 din Codul de procedură civilă, prin care şi-a concretizat şi a modificat obiectul acţiunii sale. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, a fost acţionar a societăţii SA „Grafica Tipar” în perioada anilor 2000-2012, fiind deţinătorul pachetului de acţiuni ordinare nominative în număr de 1550 bucăţi cu drept de vot, ce constituie 10.381% din acţiunile emise de societatea SA „Grafica Tipar”.

Reclamantul a menţionat că pe parcursul a mai multor ani nu i s-au respectat drepturile de acţionar prevăzute de art. 25 alin. (1) lit. a), b), d), al Legii privind societăţile pe acţiuni nr. 1134 din 02.04.1997, şi anume să facă cunoştinţă cu materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor, să primească dividendele anunţate în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care îi aparţin, să participe la conducerea societăţii prin intermediul adunărilor 1 generale anuale ale acţionarilor. În atare circumstanţe dreptul său de acţionar de a dispune, gestiona şi administra, inclusiv dreptul de a culege fructele produse de această societate i-a fost încălcate ilegal şi grosolan.

Astfel, afirmă reclamantul că pe parcursul deţinerii pachetului de acţiuni ordinare nominative pe perioada anilor 2000-2012 nu a primit dividende pe parcursul activităţii societăţii, în condiţiile în care societatea obţinea venituri majore, dar în lipsa unei administrări gospodăreşti la sfîrşitul anului de gestionare în raporturile financiare a societăţii erau înregistrate numai pierderi. Pe perioada anilor 2007-2008 conducerea SA „Grafica Tipar” nu numai că nu au efectuat adunarea generală a acţionarilor dar neconvocînd şi neefectuînd adunarea a provocat prejudiciu financiar acţionarilor ascunzînd profitul, dar şi modul de gestionarea a lui.

De asemenea, reclamantul a invocat că, au fost încălcate şi distribuite ilegal fără acordul acţionarilor veniturile, deoarece conducerea societăţii nu numai în perioada anilor 2009 - 2010 nu a înregistrat la registru că nu a petrecut adunarea generală a acţionarilor, dar în general pe parcursul aflării în fruntea societăţii a administratorului Granciuc Victor nu s-au petrecut adunările acţionarilor cu acest context. Mai mult ca atît, reclamantul nu era invitat la adunările generale ale societăţii, fapt prin care i s-au încălcat flagrant drepturile de acţionar.

Astfel, conform art. 168 lit. c) din Codul civil, avînd în vedere că conducerea SA „Grafica Tipar” i-a adus prejudiciu material, neanunţînd adunarea generală a acţionarilor pentru a hotărî modul de gestionarea a mijloacelor financiare, Secrieru Grigore solicită, să fie încasat de la .SA „Grafica Tipar” pentru anii 2009-2010 prejudiciul material în suma de 13 556 lei, conform cotei părţi a profitului 10,381%, coeficientului de calcul şi a inflaţiei care a constituit din anul 2009-2012 şi a dobînzii minimale anuale care constituie 12% şi paguba morală pentru lezarea drepturilor de acţionar în valoare de 60 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie din 29 noiembrie 2013 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată depusă de Secrieru Grigore şi s-a încasat de la SA „Grafica Tipar” prejudiciul material cauzat de SA „Grafica Tipar” în sumă de 13 556 lei, taxa de stat în sumă de 300 lei şi prejudiciul moral în mărime de 1000 lei.

Precum şi s-a încasat de la SA „Grafica Tipar” în bugetul de stat taxa de stat în sumă de 206,68 lei. La data de 26 decembrie 2013, SA „Grafica-Tipar”, reprezentată de avocatul Igor Verejeanu a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi pronunţarea unei hotărîri noi prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată, precum şi a încasa de la Secrieru Grigore în beneficiul SA „Grafica Tipar” cheltuielile de judecată compuse din 6700 lei cheltuieli de asistenţă juridică, cheltuieli de citarea reclamantului în sumă de 15,25 lei, taxa de stat în sumă de 380 lei achitată la depunerea cererii de apel şi alte cheltuieli pe care le va suporta la examinarea procesului în cauză.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2014 a fost admis apelul declarat de SA „Grafica-Tipar”, reprezentată de avocatul Igor Verejeanu, a fost casată hotărîrea Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie din 29 noiembrie 2013 şi 2 pronunţată o hotărîre nouă prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată şi s-a încasat de la Secrieru Grigore în beneficiul SA „Grafica Tipar” cheltuieli de judecată în cuantum de 7095,25 lei. La 02 septembrie 2014, Secrieru Grigore a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2014 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie din 29 noiembrie 2013. În motivarea recursului, recurentul Secrieru Grigore a invocat că instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a aplicat legea care urma a fi aplicată.

În special, s-a invocat că nu este clar de ce instanţa de apel a admis probe care nu au fost prezentate în prima instanţă şi a admis probe cărora li se cuvine o apreciere critică, anume copiile nu sunt certificate în modul stabilit, conform răspunsului CÎS a înregistrat o singură modificare. Invocă recurentul că instanţa de apel nu a luat în consideraţie nici prevederile art. 372 CPC, iar materialele prezentate de pîrît ca probe, anume contractele de împrumut, nu urmează a fi prezentate ca probe, deoarece contractul nr. 1 este fără dată şi ambele contracte sunt semnate de aceeaşi persoană V. Granciuc, care este şi directorul SRL Lancea, directorul SA Trimexpo şi SA Grafica Tipar, plus la acestea instanţa de apel eronat a admis încasarea cheltuielilor de judecată care nu sunt justificate.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; 3 f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Analizând argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicând corect normele de drept material şi de drept procedural.

Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Completul reiterează că potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Din considerentele enumerate şi având în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Secrieru Grigore, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de către Secrieru Grigore, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă 4