2ra-2181/14 — Partajul averii

prima instanţă: E. Pşeniţa dosarul nr. 2ra-2181/14 instanţa de apel: E. A babei, D. Puşca, G. Polivenco DECIZIE 29 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursurile declarate de către Grincevscaia Vera şi Grincevscaia Svetlana şi Grincevscaia Chira, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Grincevscaia împotriva Olgăi Grincevscaia, Verei Grincevscaia, Svetlanei Grincevscaia, Chirei Grincevscaia şi intervenient accesoriu notar public Petru Luca cu privire la partajarea averii, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 01 aprilie 2014, prin care au fost respinse apelurile declarate de Vera Grincevscaia şi Svetlana Grincevscaia, reprezentată de avocatul Aliona Glavaţcaia şi menţinută hotărârea Judecătoriei Edineţ din 21 martie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 03 iulie 2012, Maria Grincevscaia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Grincevscaia, Verei Grincevscaia, Svetlanei Grincevscaia, Chirei Grincevscaia şi intervenient accesoriu Petru Luca, cu privire la partajarea bunului pe cote părţi şi a bunurilor aflate în proprietate comună în devălmăşie a soţilor.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că la 26 septembrie 1987, la Oficiul de Stare Civilă Edineţ, a fost înregistrată căsătoria între dînsa şi Igor Grincevschi. Din căsătorie au un copil comun – Olga Grincevscaia, născută la 13 martie 1988. Menţionează reclamanta că la 23 februarie 2009, prin hotărîrea judecătoriei Edineţ, căsătoria între dînsa şi Grincevschi Igor a fost desfăcută, drept motiv servind certurile sistematice şi neînţelegerile în familie. Susţine că în timpul căsătoriei, în urma privatizării apartamentului nr. 55 de pe str. Păcii 1, oraşul Cupcini, raionul Edineţ, a obţinut dreptul de proprietate asupra imobilului dat împreună cu pîrîţii Igor Grincevschi şi Olga Grincevscaia.

1 La fel, afirmă că din banii comuni au procurat şi un automobil de model „Dacia Logan” anul producerii 2005, în valoarea de 90000 lei. Reclamanta a mai indicat că împreună cu Igor Grincevschi au fondat Societatea cu Răspundere Limitată „GRIAX-I.V.”, înregistrată la 27 martie 2000 cu numărul de înregistrare 133035248, cu sediul str. păcii 1/55, or. Cupcini, raionul Edineţ. Invocă că la momentul depunerii cererii de chemare în judecată, toate bunurile imobile, ce constituie proprietatea lor comună în devălmăşie sunt în posesia pîrîţilor, care, la cererile sale repetate, refuză să le partajeze, conform art. 25 alin.(2) Codul familiei, şi anume, de comun acord.

Solicită, Maria Grincevscaia, partajarea bunurilor aflate în proprietate comună în devălmăşie a soţilor după cum urmează: apartamentul nr. 55 de pe str. Păcii 1, oraşul Cupcini, raionul Edineţ să-i fie atribuit reclamantei, iar de la ultima să fie încasat în beneficiul lui Igor Grincevschi şi Olga Grincevschi cîte 10223 lei, ceea ce constituie 1/3 din costul bunului; automobilul de model „Dacia Logan” anul producerii 2005 să-i fie atribuit lui Igor Grincevschi, iar de la ultimul să fie încasată sulta în mărime de 45000 lei; să i se atribuie reclamantei 1/2 cotă parte ideală din banii şi alte bunuri aflate în fondul statutar al SRL „GRIAX-I.V.”. De asemenea, Maria Grincevscaia a solicitat încasarea din contul pîrîţilor în beneficiul său a sumei de 500 lei achitată pentru taxa de stat, precum şi suma de 2000 lei pentru cheltuielile de asistenţă juridică.

Prin încheierea Judecătoriei Edineţ din 12 februarie 2013 a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu BC „Moldova-Agroindbank” SA, pe motiv că la momentul respectiv bunurile imobile, partajarea cărora se solicită, erau obiect al grevării cu ipotecă în favoarea creditorului ipotecar - BC „Moldova-Agroindbank” (f.d. 134-135). Prin încheierea Judecătoriei Edineţ din 01 martie 2013 a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „GRIAX-I.V.”, deoarece obiectul pretenţiilor reclamantei este partajarea bunurilor din fondul statutar al Societăţii cu Răspundere Limitată „GRIAX-I.V.” (f.d.

226). Prin hotărârea Judecătoriei Edineţ din 21 martie 2013, acţiunea a fost admisă parţial şi dispusă partajarea bunurilor imobile proprietate comună în devălmăşie a Mariei Grincevscaia, Olgăi Grincevscaia şi Igor Grincevschi, ultimul reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale - Olga Grincevscaia, Vera Grincevscaia, Svetlana Grincevscaia şi Chira Grincevscaia, atribuindu-i fiecăruia cîte 1/3 cotă-parte şi anume: Mariei Grincevscaia i-a fost atribuit apartamentul nr.55, din blocul locativ nr.1, de pe str. Păcii, or.Cupcini, r-l Edineţ, estimat la preţul de 30671 lei de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Oficiul cadastral teritorial Edineţ. S-a încasat de la Maria Grincevscaia în beneficiul Olgăi Grincevscaia sulta bănească în mărime de 10223 lei, ce constituie echivalentul cotei-părţi a ultimei în proporţie de 1/3 din apartamentul nr. 55, din blocul locativ nr. 1, de pe str. Păcii, or.

Cupcini, r-l Edineţ. S-a încasat de la Maria Grincevscaia în beneficiul lui Igor Grincevschi, reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale, Grincevscaia Olga, Grincevscaia Vera, Grincevscaia Svetlana şi Grincevscaia Chira, sulta bănească în mărime de 10223 lei ce constituie echivalentul cotei-părţi a lui Grincevschi Igor în proporţie de 1/3 cotă- parte din apartamentul nr.55, din blocul locativ nr. 1, de pe str. Păcii, or. Cupcini, r-l Edineţ.

2 A fost dispusă partajarea averii imobile şi mobile proprietate comună în devălmăşie a soţilor Maria Grincevscaia şi Igor Grincevschi, reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale Olga Grincevscaia, Vera Grincevscaia, Svetlana Grincevscaia şi Chira Grincevscaia, atribuindu-i fiecăruia cîte 1/2 cotă-parte şi anume: Lui Igor Grincevschi, reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale, i-a fost atribuit valoarea capitalului social în proporţie de 100% a SRL „GRIAX-I.V.”, estimat la 5400 lei şi a activelor SRL „GRIAX-I.V.” estimate la 597147 lei.

S-a încasat de la Igor Grincevschi, reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale, Grincevscaia Olga, Grincevscaia Vera, Grincevscaia Svetlana şi Grincevscaia Chira, în mod solidar, în beneficiul Mariei Grincevscaia sulta bănească în mărime de 301273 (trei sute una mii două sute şaptezeci şi trei) lei 50 bani, ce constituie echivalentul cotei-părţi a Mariei Grincevscaia în proporţie de 1/2 din valoarea capitalului social în proporţie de 100% a SRL „GRIAX-I.V.” estimat la 5400 lei şi a activelor SRL „GRIAX-I.V.” estimate la 597147 lei; Cerinţele Mariei Grincevscaia către Olga Grincevscaia, Vera Grincevscaia, Svetlana Grincevscaia şi Chira Grincevscaia privind partajul automobilului de model „Dacia-Logan”, n/î ED IG 111, au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin aceiaşi hotărîre a fost încasat de la Igor Grincevschi, reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale, în mod solidar, în beneficiul Mariei Grincevscaia, cheltuielile judiciare în mărime totală de 2500 lei şi în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 8844 lei. Iar de la Maria Grincevschaia a fost încasat în beneficiul statului taxa de stat proporţional cerinţelor respinse în mărime de 1260 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 septembrie 2013 au fost respinse cererile de apel declarate de Vera Grincevscaia şi Svetlana Grincevscaia şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15 ianuarie 2014, a fost admis recursul declarat de Vera Grincevscaia, casată decizia instanţei de apel şi restituită pricina la rejudecare în instanţa de apel.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 01 aprilie 2014, au fost respinse cererile de apel declarate de Grincevscaia Vera şi Grincevscaia Svetlana, reprezentată de avocatul Glavaţcaia Aliiona şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 15 mai 2014 Grincevscaia Vera a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingerea acţiunii.

În motivarea recursului invocă dezacordul cu hotărârile judecătoreşti considerându-le ilegale şi neîntemeiate şi emise fără constatarea şi elucidarea pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, iar circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, pe care prima instanţă le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente, ca urmare, concluziile primei instanţe, expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi fiind încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural. Susţine că instanţa de apel la pronunţarea deciziei recurate nu a ţinut cont de indicaţiile din decizia Curţii Supreme de justiţie din 15 ianuarie 2014, astfel a examinat cauza superficial, nu a examinat şi cercetat toate motivele şi circumstanţele invocate în cererea de apel.

3 Mai invocă că prin cererea de apel a solicitat şi casarea încheierii din 06 iulie 2012, prin care s-a dispus amînarea plaţii taxei de stat în mărime de 9206 lei de către Grincevscaia Măria pînă la pronunţarea unei hotărîri pe acest caz, or,instanţei de judecată nu au fost prezentate probe prin care s-ar dovedi starea materială grea a Măriei Grincevscaia, mai mult că conform certificatului eliberat de către SRL „GRIAX-I.V.”, anexat la materialele cauzei, rezultă că, la data înaintării acestei cereri, Grincevscaia Măria era încadrată în cîmpul muncii.

Dovada că, reclamanta Grincevscaia Măria era angajată atît la momentul dispunerii de către instanţă a amînării achitării taxei de stat, cît şi pe durata examinării cauzei civile a fost confirmată chiar de către reprezentantul acesteia, care a prezentat pentru a fi anexate la materialele cauzei un şir de probe cum ar fi copii de pe carnetul de muncă al reclamantei, ultima înscriere din carnet privind locul de muncă este în cadrul SRL „GRIAX -I.V.”, astfel, instanţa de fond neîntemeiat a eşalonat achitarea taxei de stat de către reclamantă, iar la neachitarea taxei de stat integral de către Grincevscaia Măria judecătorul urma în virtutea legislaţiei procedural civile să scoată cererea de pe rol.

Afirmă că instanţa de apel nu a examinat şi circumstanţele invocate în cererea de apel privitor la aplicarea eronată a prevederilor art. 60, 239, 240, 249 din CPC RM, or, Grincevscaia Măria în cererea de chemare în judecată nu a solicitat partajarea capitalului social şi a activelor întreprinderii SRL „GRIAX -I.V.” prin încasarea sultei băneşti în proporţie de ½ din valoarea capitalului social şi a activelor întreprinderii. Reclamanta nu a înaintat nici cerere de concretizare sau de modificare a cerinţelor privitor la atribuirea sultei băneşti în proporţie de ½ din valoarea capitalului social în proporţie de 100 % a SRL „GRIAX -I.V.” estimat la 5400 lei şi a activelor SRL „GRIAX-I.V.” estimate la 597147 lei.

Consideră că prima instanţă a ieşit din limita pretenţiilor înaintate de Grincevscaia Maria şi a încasat de la Grincevschi Igor, reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale Grincevscaia Olga, Grincevscaia Vera, Grincevscaia Svetlana şi Grincevscaia Chira, în mod solidar, în beneficiul intimatei sulta bănească în mărime de 301273 lei 50 bani, ce constituie echivalentul cotei-părţi a Mariei Grincevscaia în proporţie de ½ din valoarea capitalului social în proporţie de 100 % a SRL „Griax-I.V.” estimat la 5400 lei şi a activelor SRL „GRIAX -I.V.” estimate la 597147 lei. Mai invocă că instanţa de apel nu s-a expus asupra aplicării eronate a normei materiale de către instanţa de fond, invocînd în acest sens că conform statului SRL „GRIAX -I.V.”, unicul asociat este inclus Grincevschi Igor, capitalul social al societăţii a fost de 5400 lei şi este divizat în una cotă de participaţie.

Soţul asociatului nu poate cere divizarea părţii sociale şi nici primirea sa în societate dacă actul de constituire nu prevede altfel (punctul 4.1 din statut), în acest sens mai invocă şi prevederile art. 150 alin.(2) Codul civil, care la fel indică că soţul asociatului nu poate cere divizarea părţii sociale şi nici primirea sa în societate dacă actul de constituire nu prevede altfel. Relevă că instanţele judecătoreşti nu au ţinut cont de faptul că, toate bunurile SRL „GRIAX -I.V.” aparţineau doar unicului fondator şi asociat Grincevschii Igor, avere care face parte din masa succesorală şi nu are statut de avere în devălmăşie a foştilor soţi Grincevschi.

Consideră inadmisibilă şi concluzia instanţelor de judecată privind atribuirea în beneficiul lui Grincevschi Igor, reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale Grincevscaia Olga, Grincevscaia Vera, Grincevscaia Svetlana şi Grincevscaia Chira a 4 sultei băneşti în mărime de 10223 (zece mii două sute douăzeci şi trei) lei ce constituie echivalentul cotei-părţi a lui Grincevschi Igor în proporţie de 1/3 din apartamentul nr. 55, din blocul locativ nr. 1, de pe str. Păcii, or. Cupcini, r-1 Edineţ, valoarea estimată de OCT Edineţ.

Întru susţinerea poziţiei sale invocă prevederile art. 361 alin.(2) Codul civil RM, care indică că dacă bunul proprietate comună pe cote-părţi este indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărţirea se face prin: atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor; vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cotei-părţi a fiecăruia dintre ei.

Cu referire la norma citată consideră că instanţele în mod eronat au admis ca probă certificatul eliberat de OCT Edineţ privind valoarea bunului imobil în sumă de 30671 lei, or potrivit acestui certificat valoarea imobilului a fost estimată la data de 01 iunie 2004, respectiv, dînsa nu a fost de acord să primească sulta bănească reieşind din valoarea de 30671 lei, cu atît mai mult că potrivit legislaţiei în vigoare, sulta bănească se atribuie doar le cererea şi cu acordul coproprietarului căruia urmează să-i fie achitată sulta reieşind din preţul real de piaţă. La 20 mai 2014, Grincevscaia Svetlana în interesul său şi a copilului minor la fel a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre cu privire la respingerea acţiunii.

În motivarea recursului a invocat că atîn instanţa de apel, cît şi prima instanţă nu au constatat şi n-au elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru justa soluţionare a pricinii. Mai mult ca atît, probele care au stat la baza concluziilor lor, au fost insuficiente şi incomplete. Cu referire la art. 361 alin.(1) Cod civil, invocă că instanţele ierarhic inferioare nu au luat în consideraţie, drepturile tuturor coproprietarilor, atribuind întregul apartament în litigiu Măriei Grincevscaia. De asemenea, invocă că instanţa de apel a neglijat faptul că costul comercial al apartamentului nr. 55 în prezent este mult mai mare, decît suma de 30671 lei, fapt ce se confirmă prin certificatul eliberat de Agenţia imobiliară din care rezultă că preţul mediu de piaţă a unui apartament în or.

Cupcini, este de la 12000 euro - 20000 euro. Astfel, consideră că sulta a cîte 10233 lei stabilită de către instanţa de judecată este proporţional de mică, mai mult că, atribuirea bunului unui coproprietar în cazul partajului judiciar în schimbul unei sulte în favoarea celuilalt coproprietar se poate efectua numai cu acordul şi la cererea ultimului. Pe cînd din materialele cauzei este evident că ceilalţi coproprietari n-au dat acordul la atribuirea întregului imobil de pe str. Păcii, or. Cupcini ml Edineţ, unui singur coproprietar, ba din contra şi-au arătat nemulţumire în acest sens. Totodată, invocă că la examinarea pricinii nu s-a ţinut cont de posibilitatea aplicării dispoziţiilor art. 361 al.(2) lit.b) Codul Civil al RM, care prevăd posibilitatea înstrăinării bunului la licitaţie şi distribuirii preţului conform cotelor sale în cazul de neînţelegere a coproprietarilor.

Iar în ceea ce priveşte partajarea capitalului social şi a activelor Societăţii cu Răspundere Limitată „GRIAX -I.V „, înregistrată Ia 27 martie 2000, cu referire la art. 150 alin. (1) şi (2) al Codului civil RM, care indică că asupra părţii sociale a soţilor în Societate, dobîndite în timpul căsătoriei se aplică regimul juridic al proprietăţii comune 5 în devălmăşie, însă soţul asociatului nu poate cere divizarea părţii sociale şi nici primirea sa în societate dacă actul de constituire nu prevede altfel, insistă că Măria Grincevscaia nu poate cere divizarea părţii sociale şi nici primirea sa în societatea respectivă. În concluzie invocă că putem concluziona că SRL „GRIAX -I.V.” poate fi moştenită de succesori legali a lui Igor Grincevschi.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentele Grincevscaia Vera şi Grincevscaia Svetlana s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul la 15 mai 2014 şi respectiv la 20 mai 2014 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursurile declarate, de a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

După cum denotă actele cauzei, înaintând acţiunea în judecată împotriva Olgăi Grincevscaia, Verei Grincevscaia, Svetlanei Grincevscaia, Chirei Grincevscaia şi intervenient accesoriu Petru Luca, Maria Grincevscaia a solicitat partajarea bunurilor aflate în proprietate comună în devălmăşie a ei şi fostul său soţ Grincevschi Igor după cum urmează: apartamentul nr. 55 de pe str. Păcii 1, oraşul Cupcini, raionul Edineţ să-i fie atribuit în proprietatea sa, iar de la dînsa să fie încasat în beneficiul lui Igor Grincevschi şi Olga Grincevschi cîte 10223 lei, ceea ce constituie 1/3 din costul bunului; automobilul de model „Dacia Logan” anul producerii 2005 să-i fie atribuit lui Igor Grincevschi, iar de la ultimul să fie încasată sulta în mărime de 45000 lei şi i se atribuie în propruietate ½ cotă parte ideală din banii şi alte bunuri aflate în fondul statutar al SRL „GRIAX-I.V.”, cît şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii, dispunînd partajarea bunurilor imobile proprietate comună în devălmăşie a Mariei Grincevscaia, Olgăi Grincevscaia şi Igor Grincevschi, ultimul reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale - Olga Grincevscaia, Vera Grincevscaia, Svetlana Grincevscaia şi Chira Grincevscaia, atribuindu-i fiecăruia cîte 1/3 cotă-parte şi anume: Mariei Grincevscaia i-a fost atribuit apartamentul nr.55, din blocul locativ nr.1, de pe str. Păcii, or.Cupcini, r-l Edineţ, estimat la preţul de 30671 lei de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Oficiul cadastral teritorial Edineţ, cu încasarea de la acesta în beneficiul Olgăi Grincevscaia sulta bănească în mărime de 10223 lei, ce constituie echivalentul cotei-părţi a ultimei în proporţie de 1/3 din apartamentul nr. 55, din blocul locativ nr. 1, de pe str. Păcii, or.

Cupcini, r-l Edineţ şi în beneficiul lui Igor Grincevschi, reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale, Grincevscaia Olga, Grincevscaia Vera, Grincevscaia Svetlana şi Grincevscaia Chira, sulta bănească în mărime de 10223 lei ce constituie echivalentul cotei-părţi a lui Grincevschi Igor în proporţie de 1/3 cotă- 6 parte din apartamentul nr.55, din blocul locativ nr. 1, de pe str. Păcii, or. Cupcini, r-l Edineţ.

Prin aceiaşi hotărîre a fost dispusă partajarea averii imobile şi mobile proprietate comună în devălmăşie a soţilor Maria Grincevscaia şi Igor Grincevschi, reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale Olga Grincevscaia, Vera Grincevscaia, Svetlana Grincevscaia şi Chira Grincevscaia, atribuindu-i fiecăruia cîte 1/2 cotă-parte şi anume: Lui Igor Grincevschi, reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale, i-a fost atribuit valoarea capitalului social în proporţie de 100% a SRL „GRIAX-I.V.”, estimat la 5400 lei şi a activelor SRL „GRIAX-I.V.” estimate la 597147 lei şi s-a încasat de la Igor Grincevschi, reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale, Grincevscaia Olga, Grincevscaia Vera, Grincevscaia Svetlana şi Grincevscaia Chira, în mod solidar, în beneficiul Mariei Grincevscaia sulta bănească în mărime de 301273 (trei sute una mii două sute şaptezeci şi trei) lei 50 bani, ce constituie echivalentul cotei-părţi a Mariei Grincevscaia în proporţie de 1/2 din valoarea capitalului social în proporţie de 100% a SRL „GRIAX-I.V.” estimat la 5400 lei şi a activelor SRL „GRIAX-I.V.” estimate la 597147 lei; Cerinţele Mariei Grincevscaia către Olga Grincevscaia, Vera Grincevscaia, Svetlana Grincevscaia şi Chira Grincevscaia privind partajul automobilului de model „Dacia-Logan”, n/î ED IG 111, au fost respinse ca neîntemeiate.

Tot prin aceiaşi hotărîre a fost încasat de la Igor Grincevschi, reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale, în mod solidar, în beneficiul Mariei Grincevscaia, cheltuielile judiciare în mărime totală de 2500 lei şi în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 8844 lei. Iar de la Maria Grincevschaia a fost încasat în beneficiul statului taxa de stat proporţional cerinţelor respinse în mărime de 1260 lei. Judecând apelurile declarate de către Vera Grincevscaia şi Svetlana Grincevscaia, reprezentată de avocatul Glavaţcaia Aliona, instanţa de apel a găsit necesar de a le respinge şi a menţine hotărârea primei instanţe, considerând că aceasta este întemeiată şi legală.

La caz, instanţa de recurs constată, însă, decizia instanţei de apel este una nemotivată, iar concluziile instanţei de apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretenţiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul existent la dosar, precum şi normelor de drept ce reglementează acest aspect, fapt ce contravine prevederilor art. 239 CPC şi art. 241 alin. (5) CPC, Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă; instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţa de apel de către participanţii la proces.

Reieşind din limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată şi din specificul obiectului acţiunii în cauză, instanţa de recurs reţine că contrar acestor 7 prevederi, instanţa de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanţelor pricinii, referindu-se în mod selectiv la unele constatări reţinute la adoptarea hotărârii de prima instanţă, fără a examina legalitatea şi temeinicia hotărârii supusă apelului în raport cu regulile şi legislaţia ce guvernează litigiul în cauză. În situaţia dată, reieşind din specificul acţiunii, instanţa de recurs consideră că la judecarea cauzei era necesară verificarea legalităţii hotărârii primei instanţe, cât şi obiectului litigiului atât în baza argumentelor invocate de apelantă, cât şi conform cadrului legal ce guvernează raportul juridic supus judecării.

Mai mult, se constată că instanţa de apel a adoptat decizia de respingere a cererilor de apel declarate de Vera Grincevscaia şi Svetlana Frincevscaia fără a se pronunţa asupra argumentelor formulate în cererile de apel. Astfel, unul din motivele invocate în cererile de apel, la care au insistat Vera Grincevscaia şi Svetlana Frincevscaia a fost dezacordul acestora cu atribuirea în proprietatea Mariei Grincevscaia a întregului apartament nr.55, din blocul locativ nr.1, de pe str. Păcii, or.Cupcini, r-l Edineţ, şi încasarea de la ultima în beneficiul său a sultelor băneşti reieşind din valoarea estimativă a bunului imobil litigios de 30671 lei. Pe când aceste circumstanţe au fost lăsate fără apreciere şi analiza cuvenită de către instanţa de apel.

Or, pentru verificarea argumentelor apelantelor invocate în acest sens, cît şi pentru soluţionarea legală şi justă a litigiului instant urma să ţină cont de prevederile art. 361 alin.(1) şi (2) lit.a), b) Cod civil, care stipulează că împărţirea bunului proprietate comună pe cote-părţi se face în natură, proporţional cotei-părţi a fiecărui coproprietar. Dacă bunul proprietate comună pe cote-părţi este indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărţirea se face prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor. Or, din sensul normei enunţate este de înţeles că bunul comun poate fi atribuit în proprietatea exclusivă a unuia dintre proprietari, însă o asemenea atribuire poate fi făcută doar cu acordul coproprietarilor, în speţă Grincevscaia Vera şi Grincevscaia Svetlana.

Atribuirea întregului bun unui coproprietar în cazul partajului judiciar în schimbul unei sulte în favoarea celorlalţi coproprietari se poate efectua numai cu acordul şi la cererea acestora, fapt ce atestă că acordul este obligatoriu nu doar la atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unui dintre proprietar și asupra sultei, dar și în cazul cînd bunul comun va fi vîndut. În consecinţă însă la materialele cauzei lipsesc asemenea acorduri ale recurentelor, dimpotrivă, ultimele şi-au exprimat dezacordul cu atribuirea în proprietatea Mariei Grincevscaia a întregului bun imobil în schimbul unei sulte, invocînd în acest sens diminuarea valorii de piaţă a bunului imobil litigios.

Astfel, la caz, a rămas fără apreciere şi analiză cuvenită de către instanţa de apel şi susţinerile Verei Grincevscaia şi Svetlanei Grincevscaia cu referire la faptul că prima instanţă a dispus încasarea din contul Mariei Grincevscaia în beneficiul lui Igor Grincevschi, reprezentat de succesorii săi în drepturi procedurale, Grincevscaia Olga, Grincevscaia Vera, Grincevscaia Svetlana şi Grincevscaia Chira, sulta bănească în mărime de 10223 lei ce constituie echivalentul cotei-părţi a lui Grincevschi Igor în proporţie de 1/3 cotă-parte din apartamentul nr.55, din blocul locativ nr. 1, de pe str. Păcii, or.

Cupcini, r-l Edineţ, reţinînd în acest sens certificatul eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial Edineţ, din care rezultă valoarea estimativă a bunului litigios, care a fost efectuată la 01 iunie 2004, pe cînd potrivit certificatului eliberat de Agenţia 8 imobiliară, care a fost prezentat în cadrul dezbaterilor judiciare, preţul mediu de piaţă a unui apartament în or . Cupcini, r-nul Edineţ este de la 12000 euro – 20000 euro. Sub acest aspect, este cert că prima instanţă în mod greşit a admis ca probă certificatul eliberat de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Oficiul cadastral teritorial Edineţ, privind valoarea bunului imobil în sumă de 30671 lei (f.d.

15). Or, potrivit respectivului certificat, valoarea imobilului a fost estimată la 01 iunie 2004, date care nu mai sunt actuale şi nu poate fi pus la baza hotărîrii judecătoreşti, fapt ce atestă că la caz, urma a fi dispusă efectuarea evaluării bunului imobil, partajarea căruia se solicită, în coraport cu preţul de piaţă actual a unui bun imobil echivalent. De altfel, la caz este de menţionat şi faptul că asupra aspectelor menţionate s-a pronunţat Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 15 ianuarie 2014, dispoziţia cărei, însă, a fost ignorată de instanţa de apel, precum au fost ignorate şi alte menţiuni din decizia respectivă.

Astfel, actele menţionate constituie probe materiale, care trebuie apreciate şi examinate în ansamblu cu alte probe din dosar, conform dispoziţiilor art. 130 alin. (1) şi (2) CPC, însă care au fost neglijate de instanţa de apel, cum de altfel şi argumentele invocate în cererile de apel au fost lăsate fără apreciere, fapt ce indică la încălcarea dispoziţiilor aliniatului (5) al art. 373 CPC, care direct stipulează că instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În concluzie, instanţa de recurs reţine că cele descrise incontestabil indică la examinarea superficială a cererilor de apel, fără a fi supusă controlului temeinicia şi corectitudinea soluţiei date de prima instanţă prin prisma prevederilor legale, ce guvernează raportul juridic în litigiu.

În speţă, prezintă relevanţă şi faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieşind din specificul acestui, presupune prin sine lămurirea completă şi pe bază de dovezi certe a situaţiei de fapt şi de drept, care, este diferită de la caz la caz. Sub aspectul celor relatate se constată că soluţia instanţei de apel nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În concluzie şi în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei, instanţa de recurs ţine să menţioneze că instanţele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării. De asemenea, noţiunea de proces echitabil impune ca instanţa de judecată să nu- şi motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii şi să nu se mulţumească de a proba pur şi simplu concluziile uneia dintre părţi. Distinct de cele arătate mai sus, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

La rejudecarea pricinii instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală. 9 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admit recursurile declarate de către Grincevscaia Vera şi Grincevscaia Svetlana. Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 01 aprilie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Grincevscaia împotriva Olgăi Grincevscaia, Verei Grincevscaia, Svetlanei Grincevscaia, Chirei Grincevscaia şi intervenient accesoriu notar public Petru Luca cu privire la partajarea averii, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 10