2rc-641/14 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă: V. Movila nr. 2rc-641/14 DECIZIE 29 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând recursurile declarate de Ecaterina Casapu şi Maria Bîlea, reprezentate de avocatul Alla Chebac, de Nicolae Niculiseanu şi Vasile Niculiseanu, de Ion Sîrbu, Tatiana Cazanji şi Societatea cu Răspundere Limitată „Alisa Tuşova” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii Comerciale „Prima Companie de Ipotecă” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de sine împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 04 iulie 2014 prin care a fost admisă contestaţia administratorului insolvabilităţii Nicolae Bostan, rectificat tabelul definitiv al creanţelor creditorilor debitorului Societatea cu Răspundere Limitată „Prima Companie de Ipotecă”, creditorii Maria Bîlea, Ecaterina Casapu, Nicolae Niculiseanu, Vasile Niculiseanu, Întreprinderea Individuală „Alisa Tuşova”, Ion Sîrbu şi Tatiana Cazanji fiind trecuţi la clasa creditorilor chirografari de rangul V, cu excluderea lor din clasa creditorilor garantaţi constată: La 20 ianuarie 2011, SC „Prima Companie de Ipotecă” SRL, a depus cerere introductivă cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de sine.

Prin hotărârea Curţii de Apel Economice din 17 mai 2011 a fost intentat procesul de insolvabilitate al SRL „Prima Companie de Ipotecă”, iar ulterior au fost validate creanţele creditorilor după cum au fost incluse în tabelul definitiv al creanţelor de către administratorii insolvabilităţii Domniţa Pagoni şi Oleg Tabuncic. La 28 mai 2014, administratorul insolvabilităţii Nicolae Bostan a depus contestaţie, prin care, în temeiul art. 144 alin. (8) al Legii insolvabilităţii, a solicitat rectificarea tabelului definitiv al creanţelor prin excluderea din rubrica creditorilor garantaţi şi înscrierea la rubrica creditorilor chirografari de rangul V a următorilor creditori: Maria Bîlea şi Ecaterina Casapu cu creanţa validată 712543 lei, Nicolae Niculiseanu şi Vasile Niculiseanu cu creanţa validată 749643,26 lei, ÎI „Alisa Tuşova” cu creanţa validată 282864,26 lei, Ion Sîrbu cu creanţa validată 443360,40 lei, Tatiana Cazanji cu creanţa validată 193219,40 lei.

În motivarea contestaţiei a indicat că creditorii nominalizaţi au fost validaţi în calitate de creditori garantaţi în baza prevederilor art. 50 alin. (2) lit. c) conform 1 căruia „prevederea alin. (1) se aplică şi: creanţelor persoanelor fizice născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe”. În sensul prevederilor legale citate susţine că au calitate de creditori garantaţi şi persoanele fizice a căror creanţe s-au născut din încheierea şi executarea unui contract de investiţie în construcţia de încăperi locative. În cazul de faţă consideră că validarea acestor creditori s-a datorat unei erori esenţiale, care constă în faptul că contractele de investiţie care stau la baza apariţiei creanţei lor au drept obiect locuinţe, circumstanţă esenţială solicitată de prevederile legale pentru acordarea calităţii de creditor garantat.

Contestaţia a fost bazată pe prevederile art. 144 alin. (8) al Legii insolvabilităţii care indică că după expirarea termenului de depunere a contestaţiilor prevăzut la alin. (2) şi pînă la încetarea procesului, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul creanţelor în cazul descoperirii unui fals sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare necunoscute pînă atunci.

Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 04 iulie 2014 a fost admisă contestaţia administratorului insolvabilităţii Nicolae Bostan, rectificat tabelul definitiv al creanţelor creditorilor debitorului Societatea cu Răspundere Limitată „Prima Companie de Ipotecă”, creditorii Maria Bîlea, Ecaterina Casapu, Nicolae Niculiseanu, Vasile Niculiseanu, Întreprinderea Individuală „Alisa Tuşova”, Ion Sîrbu şi Tatiana Cazanji fiind trecuţi la clasa creditorilor chirografari de rangul V, cu excluderea lor din clasa creditorilor garantaţi.

Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 28 iulie 2014 a fost corectată greşeala admisă în încheierea instanţei de insolvabilitate din 04 iulie 2004, şi anume: a considera corectă rectificarea tabelului creanţelor prin trecerea de la clasa creditorilor garantaţi la clasa creditorilor chirografari de rangul V a creditorilor Nicolae Niculiseanu şi Vasile Niculiseanu doar în partea cuantumului creanţei la suma 22335 Euro, fără afectarea calităţii de creditori garantaţi ai creditorilor Nicolae şi Vasile Niculiseanu la creanţa în sumă de 25008 Euro. La 16 iulie 2014, SRL „Alisa Tusova” a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de insolvabilitate din 04 iulie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu emiterea unei decizii de refuz în admiterea contestaţiei depuse la 28 mai 2014 de către administratorul SRL „Prima Companie de Ipotecă”.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată considerând că aceasta a fost emisă contrar prevederilor art. 50 alin. (2) lit. c) al Legii insolvabilităţii. Susţine că casa în privinţa căreia au fost încheiate contractele de investiţii conform proiectului de construcţie este locativă şi aceasta se vede din conţinutul contractelor, cu denumirea de investire a capitalului în construcţia casei de locuit. Afirmă că este investitor al acestei case cu aceleaşi drepturi ca şi alte persoane fizice, iar documentele ce confirmă temeinicia creanţelor, au fost prezentate instanţei de judecată şi administratorului. Relatează că la 21 iunie 2013 instanţei de judecată i-a fost prezentat tabelul definitiv de către administrator care a fost validat, şi recunoscută ca creditor garantat.

Cu referire la prevederile art. 143 al Legii insolvabilităţii consideră că 2 încheierea recurată reprezintă o reexaminare neîntemeiată a hotărârii judecătoreşti definitive, ceia ce contravine principiului siguranţei actelor juridice. Indică că la momentul întocmirii contractului de investiţii, acesta a fost întocmit din numele ÎI „Alisa Tusova”, ceia ce rezultă din contract. Cu referire la prevederile art. 14 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi indică că întreprinderea individuală nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică întreprinzător individual. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de bunurile persoanele ale antreprenorului Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei).

Cu referire la prevederile art. 66 alin. (5) al Legii insolvabilităţii menionează că administratorul/lichidatorul desemnat este succesor în drepturile procesuale ale administratorilor/lichidatorilor desemnaţi anterior în cauză. În acest sens, consideră că administratorul continuă activitatea dar nu o începe din nou. Mai invocă că prin prisma art. 144 al Legii insolvabilităţii, contestaţia dată urmează a fi declarată tardivă şi restituită administratorului. La 17 iulie 2014, Tatiana Cazanji a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de insolvabilitate din 04 iulie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu emiterea unei decizii de refuz în admiterea contestaţiei depuse la 28 mai 2014 de către administratorul SRL „Prima Companie de Ipotecă”.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată şi consideră că aceasta a fost emisă contrar prevederilor art. 50 alin. (2) lit. c) al Legii insolvabilităţii. Susţine că casa în privinţa căreia au fost încheiate contractele de investiţii conform proiectului de construcţie este locativă şi aceasta se vede din conţinutul contractelor, care se numesc „investirea capitalului în construcţia casei de locuit”. Afirmă că este investitor al acestei case, iar toate documentele, ce confirmă temeinicia creanţelor au fost prezentate instanţei de judecată şi administratorului. La examinarea posibilităţii introducerii creanţelor sale în rubrica „creditori garantaţi”, nici administratorul şi nici instanţa de judecată nu a avut dubii.

Astfel, la 21 iunie 2013 instanţei de judecată i-a fost prezentat tabelul definitiv de către administrator care a fost validat, în care a fost indicată ca creditor garantat, statut de la care nu se dezice. Cu referire la prevederile art. 143 al Legii insolvabilităţii consideră că încheierea recurată reprezintă o reexaminare neîntemeiată a hotărârii judecătoreşti definitive, ceia ce contravine principiului siguranţei actelor juridice. Cu referire la prevederile art. 66 alin. (5) al Legii insolvabilităţii indică că administratorul/lichidatorul desemnat este succesor în drepturile procesuale ale administratorilor/lichidatorilor desemnaţi anterior în cauză. În acest sens, consideră că administratorul continuă activitatea dar nu o începe din nou.

Mai invocă că prin prisma art. 144 al Legii insolvabilităţii, contestaţia dată urmează a fi declarată tardivă şi restituită administratorului. Susţine că legalitatea introducerii în lista creditorilor garantaţi a fost verificată de către Curtea Supremă de Justiţie în baza cererii întreprinderii „Corna” (din 18 decembrie 2013 nr. 2rc-449/14), unde instanţa de judecată a constatat 3 corectitudinea includerii lor în această categorie de creditori. La 17 iulie 2014, Ion Sîrbu a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de insolvabilitate din 04 iulie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu emiterea unei decizii de refuz în admiterea contestaţiei depuse la 28 mai 2014 de către administratorul SRL „Prima Companie de Ipotecă”.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată şi consideră că aceasta a fost emisă contrar prevederilor art. 50 alin. (2) lit. c) al Legii insolvabilităţii. Susţine că casa în privinţa căreia au fost încheiate contractele de investiţii conform proiectului de construcţie este locativă şi aceasta se vede din conţinutul contractelor, care se numesc „investirea capitalului în construcţia casei de locuit”. Relatează că este investitor al acestei case, iar toate documentele, ce confirmă temeinicia creanţelor au fost prezentate instanţei de judecată şi administratorului. Totodată, la examinarea posibilităţii introducerii creanţelor sale în rubrica „creditori garantaţi”, nici administratorul şi nici instanţa de judecată nu a avut dubii.

Astfel, la 21 iunie 2013 instanţei de judecată i-a fost prezentat tabelul definitiv de către administrator care a fost validat, în care a fost indicată ca creditor garantat, statut de la care nu se dezice. Cu referire la prevederile art. 143 al Legii insolvabilităţii consideră că încheierea recurată reprezintă o reexaminare neîntemeiată a hotărârii judecătoreşti definitive, ceia ce contravine principiului siguranţei actelor juridice. Cu referire la prevederile art. 66 alin. (5) al Legii insolvabilităţii indică că administratorul/lichidatorul desemnat este succesor în drepturile procesuale ale administratorilor/lichidatorilor desemnaţi anterior în cauză. În acest sens, consideră că administratorul continuă activitatea dar nu o începe din nou.

Mai invocă că prin prisma art. 144 al Legii insolvabilităţii, contestaţia dată urmează a fi declarată tardivă şi restituită administratorului. Susţine că legalitatea introducerii în lista creditorilor garantaţi a fost verificată de către Curtea Supremă de Justiţie în baza cererii întreprinderii „Corna” (din 18 decembrie 2013 nr. 2rc-449/14), unde instanţa de judecată a constatat corectitudinea includerii lor în această categorie de creditori. La 17 iulie 2014, Nicolae Niculiseanu şi Vasile Niculiseanu au declarat recurs împotriva încheierii instanţei de insolvabilitate din 04 iulie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu emiterea unei decizii de refuz în admiterea contestaţiei depuse la 28 mai 2014 de către administratorul SRL „Prima Companie de Ipotecă”.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu încheierea contestată şi consideră că aceasta a fost emisă contrar prevederilor art. 50 alin. (2) lit. c) al Legii insolvabilităţii. Susţin că casa în privinţa căreia au fost încheiate contractele de investiţii conform proiectului de construcţie este locativă şi aceasta se vede din conţinutul contractelor, care se numesc „investirea capitalului în construcţia casei de locuit”. Relatează că ei sunt investitori a două obiecte din această casă: un apartament şi o încăpere comercială. Conform creanţelor înaintate la 13 septembrie 2012 nr. 3122 şi documentelor anexate la ele, se vede că ei sunt creditori la două obiecte: un apartament cu o odaie 4 nr. 33 cu suprafaţa totală de 61,2 m2 (contractul nr. 37 din 30 decembrie 2005) şi încăpere comercială (contractul nr. 41 din 23 august 2006) la suma de 749643 lei.

Afirmă că această suma a fost validată de către instanţa de judecată prin tabelul definitiv al creanţelor, iar toate documentele, ce confirmă temeinicia creanţelor, îndeplinirea întocmai de ele a obligaţiunilor contractuale au fost prezentate instanţei de judecată şi administratorului. La examinarea posibilităţii introducerii creanţelor acestor investitori în rubrica „creditori garantaţi”, nici administratorul, nici instanţa de judecată nu a avut dubii, în confirmare venind acţiunile întreprinse de către administrator şi instanţă după înaintarea creanţelor. Cu referire la prevederile art. 143 al Legii insolvabilităţii consideră că încheierea recurată reprezintă o reexaminare neîntemeiată a hotărârii judecătoreşti definitive, ceia ce contravine principiului siguranţei actelor juridice.

Cu referire la prevederile art. 66 alin. (5) al Legii insolvabilităţii indică că administratorul/lichidatorul desemnat este succesor în drepturile procesuale ale administratorilor/lichidatorilor desemnaţi anterior în cauză. În acest sens, consideră că administratorul continuă activitatea dar nu o începe din nou. Recurentul menţionează şi prevederile art. 144 al Legii insolvabilităţii, conform căror contestaţia dată urmează a fi declarată tardivă şi restituită administratorului. Consideră că argumentele administratorului şi instanţei de judecată sunt neîntemeiate şi nu sunt în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii. Cu atât mai mult că, administratorul în contestaţia sa indică numai la dezacordul său cu categoria creditorilor, iar careva obiecţii la calitatea contractului sau executarea lui din partea lor, administratorul nu are.

Indică că instanţa de judecată încălcând limitele, s-a expus şi în privinţa faptului că ei nu au prezentat careva dovezi de executare a contractului, cu toate că la documentele prezentate instanţei a fost anexat certificatul Prima Companie de Ipotecă nr. 58 din 05 septembrie 2012, care confirmă că Maria Niculiseanu (testator) şi-a îndeplinit obligaţiunile conform contractelor de investiţii. Relevă că legalitatea introducerii în lista creditorilor garantaţi a fost verificată de către Curtea Supremă de Justiţie în baza cererii întreprinderii „Corna” (din 18 decembrie 2013 nr. 2rc-449/14), unde instanţa de judecată a constatat corectitudinea includerii lor în această categorie de creditori.

La 18 iulie 2014, Ecaterina Casapu şi Maria Bîlea reprezentate de avocatul Alla Chebac au declarat recurs împotriva încheierii instanţei de insolvabilitate din 04 iulie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu emiterea unei decizii de refuz în admiterea contestaţiei depuse la 28 mai 2014 de către administratorul SRL „Prima Companie de Ipotecă”. În motivarea recursului au invocat dezacordul cu încheierea contestată şi consideră că aceasta a fost emisă contrar prevederilor art. 50 alin. (2) lit. c) al Legii insolvabilităţii. Susţin că casa în privinţa căreia au fost încheiate contractele de investiţii conform proiectului de construcţie este locativă şi aceasta se vede din conţinutul contractelor, care se numesc „investirea capitalului în construcţia casei de locuit”.

Relatează că ele sunt investitori ai acestei case amplasate în or. Cahul, str. 5 Ştefan cel Mare, 36. Totodată, documentele, ce confirmă temeinicia creanţelor, îndeplinirea întocmai de ele a obligaţiunilor contractuale au fost prezentate instanţei de judecată şi administratorului. La examinarea posibilităţii introducerii creanţelor acestor investitori în rubrica „creditori garantaţi”, nici administratorul, nici instanţa de judecată nu a avut dubii, în confirmare venind acţiunile întreprinse de către administrator şi instanţă după înaintarea creanţelor. Aşadar, la 21 iunie 2013 instanţei de judecată i-a fost prezentat tabelul definitiv de către administrator care a fost validat, în care Ecaterina Casapu şi Maria Bîlea sunt creditori şi de la acest statut nu se dezic.

Cu referire la prevederile art. 143 al Legii insolvabilităţii consideră că încheierea recurată reprezintă o reexaminare neîntemeiată a hotărârii judecătoreşti definitive, ceia ce contravine principiului siguranţei actelor juridice. Cu referire la prevederile art. 66 alin. (5) al Legii insolvabilităţii indică că administratorul/lichidatorul desemnat este succesor în drepturile procesuale ale administratorilor/lichidatorilor desemnaţi anterior în cauză. În acest sens, consideră că administratorul continuă activitatea dar nu o începe din nou. Mai invocă că prin prisma art. 144 al Legii insolvabilităţii, contestaţia dată urmează a fi declarată tardivă şi restituită administratorului. Consideră că argumentele administratorului şi instanţei de judecată sunt neîntemeiate şi nu sunt în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii.

Relevă că legalitatea introducerii în lista creditorilor garantaţi a fost verificată de către Curtea Supremă de Justiţie în baza cererii întreprinderii „Corna” (din 18 decembrie 2013 nr. 2rc-449/14), unde instanţa de judecată a constatat corectitudinea includerii lor în această categorie de creditori. În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, hotărârile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Instanţa de recurs constată că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursurile în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, soluţionând prin decizie problema în fond.

După cum rezultă din materialele pricinii, administratorul insolvabilităţii SRL „Prima Companie de Ipotecă” Nicolae Bostan prin contestaţia privind calitatea de creditor garantat depusă în instanţa de insolvabilitate la 28 mai 2014, a solicitat rectificarea tabelului definitiv al creanţelor prin excluderea din rubrica creditorilor 6 garantaţi şi înscrierea la rubrica creditorilor chirografari de rangul V a următorilor creditori: Maria Bîlea şi Ecaterina Casapu cu creanţa validată de 712543 lei, Nicolae Niculiseanu şi Vasile Niculiseanu cu creanţa validată de 749643,26 lei, ÎI „Alisa Tuşova” cu creanţa validată de 282864,26 lei, Ion Sîrbu cu creanţa validată de 443360,40 lei, Ana Zasaviţcaia cu creanţa validată de 240000 lei, Tatiana Cazanji cu creanţa validată de 193219,40 lei, Olga Constantinov cu creanţa validată de 421074,50 lei.

Soluţionând contestaţia menţionată, Curtea de Apel Cahul, prin încheierea din 04 iulie 2014 a admis-o parţial, dispunând rectificarea tabelului definitiv al creanţelor creditorilor debitorului SRL „Prima Companie de Ipotecă”, în sensul că creditorii Maria Bîlea, Ecaterina Casapu, Nicolae Niculiseanu, Vasile Niculiseanu, Întreprinderea Individuală „Alisa Tuşova”, Ion Sîrbu şi Tatiana Cazanji sunt trecuţi la clasa creditorilor chirografari de rangul V, cu excluderea lor din clasa creditorilor garantaţi.

Ulterior, prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 28 iulie 2014 a fost corectată greşeala admisă în încheierea din 04 iulie 2004, şi anume: a considera corectă rectificarea tabelului creanţelor prin trecerea de la clasa creditorilor garantaţi la clasa creditorilor chirografari de rangul V a creditorilor Nicolae Niculiseanu şi Vasile Niculiseanu doar în partea cuantumului creanţei la suma 22335 Euro, fără afectarea calităţii de creditori garantaţi ai creditorilor Nicolae şi Vasile Niculiseanu la creanţa în sumă de 25008 Euro. Instanţa de recurs consideră că încheierile nominalizat sunt bazate pe aplicarea eronată a prevederilor legale relevante situaţiei în speţă, prin urmare nu pot fi menţinute.

Astfel, din actele dosarului şi anume din Tabelul creanţelor SRL „Prima Companie de Ipotecă” în proces de insolvabilitate întocmit de administratorul insolvabilităţii Domniţa Pagoni pentru şedinţa de validare din 14 septembrie 2012, rezultă că la capitolul Creanţe de rangul V – alte creanţe chirografare care nu sunt de rang inferior (art. 54 alin. (1) p. 5) au fost incluse Maria Bîlea şi Ecaterina Casapu cu creanţa validată de 715810,50 lei, Nicolae Niculiseanu şi Vasile Niculiseanu cu creanţa validată de 753288,68 lei, SRL „Alisa Tuşova” cu creanţa validată de 282864,26 lei (f. d. 33-36).

La fel, din Tabelul creanţelor SRL „Prima Companie de Ipotecă” în proces de insolvabilitate întocmit de administratorul insolvabilităţii Oleg Tabuncic pentru şedinţa de judecată din 31 mai 2013, la capitolul creditori garantaţi au fost incluse următoarele persoane: Maria Bîlea şi Ecaterina Casapu cu creanţa validată de 712543,50 lei, Nicolae Niculiseanu şi Vasile Niculiseanu cu creanţa validată de 749643,26 lei, Ion Sîrbu cu creanţa validată de 443360,40 lei, SRL „Alisa Tuşova” cu creanţa validată de 282864,26 lei.

Din conţinutul încheierii recurate rezultă că creanţele Tatianei Cazanji au fost validate încă la 06 decembrie 2013 cu rangul de creditor garantat prin prisma Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 (f. d. 53). Instanţa de recurs relevă, că într-adevăr, potrivit prevederilor art. 144 alin. (8) al Legii insolvabilităţii, după expirarea termenului de depunere a contestaţiilor prevăzut la alin. (2) şi până la încetarea procesului, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul creanţelor în cazul descoperirii unui fals sau unei erori esenţiale care au determinat 7 admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare necunoscute până atunci Prin urmare, în interpretarea corectă a normei enunţate este de înţeles că o astfel de contestaţie poate fi depusă numai de persoanele interesate şi doar în cazul dacă a fost descoperit un fals sau o eroare esenţială, care au determinat admiterea creanţei, aspecte care trebuie a fi probate, iar în cazul când se invocă descoperirea unor titluri hotărâtoare, contestatarul trebuie să demonstreze că nu a cunoscut şi nici nu putea să cunoască despre existenţa acestor titluri până atunci.

Raportând aceste prevederi legale la împrejurările cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine ca eronată constatarea instanţei de insolvabilitate cu privire la faptul că contestaţia depusă de către administratorul insolvabilităţii Societăţii cu Răspundere Limitată „Prima Companie de Ipotecă” în proces de restructurare, Nicolae Bostan este depusă de o persoană interesată, precum şi faptul existenţei unei erori esenţiale care a determinat includerea anterioară a creditorilor vizaţi la caz în tabelul creanţelor la capitolul creditori garantaţi.

Or, în cazul examinat nu poate fi admisă ipoteza unei erori esenţiale prescrisă de art. 144 alin. (8) al Legii insolvabilităţii, care ar acorda dreptul noului administrator al insolvabilităţii să depună o contestaţie împotriva creanţelor trecute deja în tabelul definitiv şi validate de instanţa de insolvabilitate, întrucât la stabilirea calităţii de creditori garantaţi şi validarea acestei calităţi de către instanţa de insolvabilitate, foştii administratori al insolvabilităţii Domniţa Pagoni şi Oleg Tabuncic au verificat temeiul juridic al validării creanţei şi documentele confirmative în acest sens, respectiv, în dreptul fiecărui creditor inclus în Tabelul creanţelor SRL „Prima Companie de Ipotecă” în proces de insolvabilitate, fiind făcută şi menţiunea despre data când a fost depusă cererea de validare a creanţei, precum şi datele despre contractul investiţional al fiecărui creditor.

Mai cu seamă aici se va menţiona că examinând prevederile alin. (8) art. 144 al Legii insolvabilităţii în coroborare cu alin. (1) al normei enunţate, se distinge că administratorul insolvabilităţii SRL „Prima Companie de Ipotecă” în proces de restructurare, Nicolae Bostan nu poate deţine nici calitatea de persoană interesată, prevăzută la alin. (8) al art. 144 al Legii insolvabilităţii, cu drept de a înainta contestaţii cu privire la creanţele validate.

Asta deoarece, reieşind din prevederile alin. (1) art. 144 al Legii insolvabilităţii contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv, pot fi înaintate de către creditori sau debitori, pe când în virtutea Legii, administratorul insolvabilităţii nu deţine calitatea de creditor sau debitor, dar reprezintă persoana desemnată pentru supravegherea şi/sau administrarea debitorului în perioada de observaţie, în procesul de insolvabilitate şi/sau pe durata restructurării în conformitate cu competenţele stabilite de prezenta lege.

În această ordine de idei, se constată netemeinicia contestaţiei depuse de către administratorul insolvabilităţii SRL „Prima Companie de Ipotecă” în proces de restructurare, Nicolae Bostan cu privire la rectificarea tabelului definitiv al creanţelor creditorilor debitorului SRL „Prima Companie de Ipotecă”, fapt ce generează admiterea recursului şi casarea încheierii instanţei de insolvabilitate prin 8 care contestaţia menţionată a fost admisă parţial.

Faţă de cele ce preced, în speţă fiind cert că circumstanţele pricinii au fost constatate, nefiind necesară verificarea suplimentară a altor dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate Ecaterina Casapu şi Maria Bîlea reprezentate de avocatul Alla Chebac, Nicolae Niculiseanu şi Vasile Niculiseanu, Ion Sîrbu, Tatiana Cazanji, Societatea cu Răspundere Limitată „Alisa Tuşova”, de a casa integral încheierea Curţii de Apel Cahul din 04 iulie 2014, fapt ce generează şi casarea încheierii din 28 iulie 2014 prin care a fost corectată greşeala admisă în încheierea instanţei de insolvabilitate din 04 iulie 2004 şi emiterea unei noi încheieri prin care a respinge contestaţia depusă de către administratorul insolvabilităţii SRL „Prima Companie de Ipotecă” în proces de restructurare, Nicolae Bostan cu privire la rectificarea tabelului definitiv al creanţelor prin excluderea din rubrica creditorilor garantaţi şi înscrierea la rubrica creditorilor chirografari de rangul V a următorilor creditori: Maria Bîlea şi Ecaterina Casapu cu creanţa validată 712543 lei, Nicolae Niculiseanu şi Vasile Niculiseanu cu creanţa validată 749643,26 lei, ÎI „Alisa Tuşova” cu creanţa validată 282864,26 lei, Ion Sîrbu cu creanţa validată 443360,40 lei, Tatiana Cazanji cu creanţa validată 193219,40 lei.

În conformitate cu art. art. 427 lit. c) CPC, art. 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admit recursurile declarate Ecaterina Casapu şi Maria Bîlea reprezentate de avocatul Alla Chebac, Nicolae Niculiseanu şi Vasile Niculiseanu, Ion Sîrbu, Tatiana Cazanji, Societatea cu Răspundere Limitată „Alisa Tuşova”.

Se casează integral încheierea Curţii de Apel Cahul din 04 iulie 2014 prin care a fost admisă contestaţia administratorul insolvabilităţii Societăţii cu Răspundere Limitată „Prima Companie de Ipotecă” în proces de restructurare, Nicolae Bostan şi rectificat tabelul definitiv al creanţelor creditorilor debitorului Societatea cu Răspundere Limitată „Prima Companie de Ipotecă”, după cum urmează: creditorii Maria Bîlea, Ecaterina Casapu, Nicolae Niculiseanu, Vasile Niculiseanu, Întreprinderea Individuală „Alisa Tuşova”, Ion Sîrbu şi Tatiana Cazanji fiind trecuţi la clasa creditorilor chirografari de rangul V, cu excluderea lor din clasa creditorilor garantaţi şi încheierea Curţii de Apel Cahul din 28 iulie 2014 prin care a fost corectată greşeala admisă în încheierea instanţei de insolvabilitate Curtea de Apel Cahul din 04 iulie 2004, şi considerată ca corectată rectificarea tabelului creanţelor prin trecerea de la clasa creditorilor garantaţi la clasa creditorilor chirografari de rangul V a creditorilor Nicolae Niculiseanu şi Vasile Niculiseanu doar în partea cuantumului creanţei la suma 22335 Euro, fără afectarea calităţii de creditori garantaţi ai creditorilor Nicolae şi Vasile Niculiseanu la creanţa în sumă de 25008 Euro şi se emite o nouă încheiere,

prin care: Se respinge contestaţia depusă de către administratorul insolvabilităţii SRL „Prima Companie de Ipotecă” în proces de restructurare, Nicolae Bostan cu privire la rectificarea tabelului definitiv al creanţelor prin excluderea din rubrica creditorilor garantaţi şi înscrierea la rubrica creditorilor chirografari de rangul V a următorilor creditori: Maria Bîlea şi Ecaterina Casapu cu creanţa validată 712543 lei, Nicolae 9 Niculiseanu şi Vasile Niculiseanu cu creanţa validată 749643,26 lei, ÎI „Alisa Tuşova” cu creanţa validată 282864,26 lei, Ion Sîrbu cu creanţa validată 443360,40 lei, Tatiana Cazanji cu creanţa validată 193219,40 lei. Decizia este irevocabilă. Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 10