2ra-2919/14 — Repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti

prima instanţă: E.Popa dosarul nr. 2ra-2919/14 instanţa de apel: E.Ababei, G.Polivenco, N.Chircu ÎNCHEIERE 29 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiţiei şi Cibotaru Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cibotaru Ion împotriva Ministerului Justiţiei privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20 mai 2014 prin care s-au respins cererile de apel depuse de Cibotaru Ion şi Ministerul Justiţiei şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Şoldăneşti din 02 decembrie 2013, c o n s t a t ă La 11 iunie 2013 Cibotaru Ion s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 03.10.2011 secţia de urmărire penală a CPR Şoldăneşti a pornit împotriva lui cauza penală nr. 2011470176, în baza art. 191 alin.(2) lit. c) şi d) Cod penal. La 05.10.2011 pe cauza dată a fost recunoscut în calitate de bănuit, iar la 04.11.2011 a fost pus sub învinuire în comiterea infracţiunii prevăzută de art. 191 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, fiindu-i incriminat că în perioada 16-19 septembrie 2011, aflîndu-se în incinta biroului de serviciu al Centrului de poştă din s. Răspopeni, r-nul Şoldăneşti, folosindu-se de situaţia de serviciu, a însuşit din suma de 30000 lei care urma a fi transmisă factorilor poştali din s. Răspopeni, r-ul Şoldăneşti, suma de 8204,53 lei, cauzînd Centrului de poştă o daună considerabilă.

1 Indică că în privinţa sa, de către Procuratura raionului Şoldăneşti a fost aplicată măsura preventivă prevăzută de art. 174 alin.(3) pct. 1) CPP - obligaţia de a nu părăsi localitatea. Prin sentinţa Judecătoriei Şoldăneşti din 09 februarie 2012 a fost recunoscut vinovat în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 191 alin.(2) lit. c) şi d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de doi ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei condiţionate cu termen de probă de un an şi cu privarea dreptului de a ocupa funcţia de administrare a bunurilor străine pe un termen de un an. Totodată, măsura preventivă pînă la intrarea sentinţei în vigoare a fost menţinută aceeaşi - obligaţia de nepărăsire a localităţii.

Menţionează că la 06 iunie 2012, Curtea de Apel Bălţi a admis apelul inculpatului, a casat sentinţa Judecătoriei Şoldăneşti din 09 februarie 2012 şi a pronunţat o nouă hotărîre prin care a fost achitat pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, acţiunea civilă înaintată de ÎS„Posta Moldovei” filiala CP Şoldănesti fiind lăsată fără soluţionare. Solicită reclamantul, încasarea din contul bugetului de stat a prejudiciului moral în mărime de 70000 lei, cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 5000 lei şi cheltuielilor pentru deplasarea în instanţă în sumă de 720,58 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Şoldăneşti din 02 decembrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Cibotaru Ion prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei cauzat prin acţiunile ilicite comise în procesul penal de către organele de urmărire penală, de procuratură şi instanţele judecătoreşti, şi cheltuielile de judecată în mărime de 699, 89 lei. În rest pretenţiile au fost respinse ca neîntemeiate. Hotărîrea primei instanţe a fost atacată cu apel de către Cibotaru Ion şi Ministerul Justiţiei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 mai 2014 s-au respins cererile de apel depuse de Cibotaru Ion şi Ministerul Justiţiei şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Şoldăneşti din 02 decembrie 2013. La 30 iulie 2014 Cibotaru Ion a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea dispoziţiilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri privind admiterea integrală a acţiunii.

În susţinerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu hotărîrile contestate, considerîndu-le drept neîntemeiate şi ilegale. Susţine că în urma acţiunilor ilegale ale organelor de drept s-a aflat mereu într-o stare de stres, iar instanţele de judecată neîntemeiat au micşorat cuantumul prejudiciului moral, neţinînd cont de toate circumstanţele cauzei. La 28 august 2014 cerere de recurs a declarat şi Ministerul Justiţiei, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea integrală a acţiunii. 2 În susţinerea recursului s-a invocat că instanţele de judecată au încălcat normele de drept material prin interpretarea eronată a legii ce reglementează aprecierea prejudiciului moral, apreciind arbitrar argumentele participanţilor la proces.

Indică că în situaţia din speţă, intimatul în cadrul urmăririi penale şi a examinării cauzei în judecată nu a fost arestat, iar măsura preventivă - obligaţia de a nu părăsi localitatea, nu a fost declarată ilegală, astfel că existenţa sentinţei de achitare nu poate servi drept temei de a invoca că măsura preventivă poate fi considerată ilegală. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererile de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi Cibotaru Ion urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi Cibotaru Ion sunt declarative şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de Ministerul Justiţiei şi Cibotaru Ion în cererile de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Ministerul Justiţiei şi Cibotaru Ion ca inadmisibile. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi Cibotaru Ion se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 4