3ra-1501/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă M. Moraru dosarul nr.3ra-1501/14 DECIZIE 24 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tatiana Vieru, Nadejda Toma Ion Guzun, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Valentin Crîlov, Fiodor Gagauz şi Alexei Gorodinskii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valentin Crîlov, Fiodor Gagauz şi Alexei Gorodinskii împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 15 octombrie 2014, Valentin Crîlov, Fiodor Gagauz şi Alexei Gorodinskii a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că la 03 octombrie 2014 Partidul Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” a depus la Comisia Electorală Centrală demersul privind înregistrarea în calitate de concurent electoral la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 cu actele necesare prevăzute de legislaţia în vigoare. În aceiaşi zi, la 03 octombrie 2014 au depus la Comisia Electorală Centrală cererea prealabilă, care a fost adresată concomitent şi Comisiei de recepţionare şi verificare o documentelor electorale pentru înregistrarea candidaţilor la alegerile Parlamentului Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014. În cererea prealabilă au invocat faptul că au adus suficiente dovezi precum că d-l Dodon Igor nu poate fi considerat ca preşedinte al Partidului Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” şi ca rezultat actele depuse la Comisia Electorală Centrală şi semnate de către d-l Igor Dodon nu pot fi considerate valabile.

Consideră că hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2742 din 10 octombrie 20124 le lezează drepturile şi interesele lor recunoscute de lege şi anume dreptul de a trăi într-un stat de drept şi democratic bazat pe supremaţia Legii în care demnitatea omului şi dreptatea reprezintă valori supreme şi sunt garantate conform prevederilor art. 1 alin (3) din Constituţia RM, precum şi dreptul 1 de a promova valorile democratice în cadrul partidului politic la activitatea căruia ei fac parte. Au mai indicat că la 12 august 2013 s-au adresat din numele a 13 membri ai Consiliului Republican al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău privind anularea rezultatelor Congresului Partidului Socialiştilor din Republica Moldova din 03 august 2013 şi la Judecătoria Buiucani, mun.

Chişinău cu cerere privind anularea deciziei Ministerului Justiţiei nr. 166 din 24 septembrie 2013 cu privire la înregistrarea Statutului Partidului Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” în redacţie nouă după alţi parametri. Cer, Valentin Crîlov, Fiodor Gagauz şi Alexei Gorodinskii anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 2742 din 10 octombrie 2014 cu privire la înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”, a simbolului electoral şi confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a persoanei responsabile de finanţe (trezorierul).

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2014 a fost respinsă contestaţia înaintată de către Valentin Crîlov, Fiodor Gagauz şi Alexei Gorodinskii. La 21 octombrie 2014, Valentin Crîlov, Fiodor Gagauz şi Alexei Gorodinskii au declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. Recurenţii Valentin Crîlov, Fiodor Gagauz şi Alexei Gorodinskii în motivarea recursului au indicat că nu sunt de acord cu hotărîrea primei instanţe deoarece la emiterea hotărîrii instanţa a încălcat şi aplicat eronat un şir de norme de drept material. Menţionează că instanţa de fond nu a luat în consideraţie în procesul examinării cauzei faptul legalităţii şi importanţei Statutului PSRM în redacţia precedentă şi în cea actuală.

Dar anume că în baza Legii privind partidele politice şi a Statului PSRM, atît în redacţia precedentă cît şi în redacţia veche cum că la momentul depunerii actelor necesare la CEC , la 03 octombrie 2014 pentru înregistrarea Partidului Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” în calitate de concurent electoral d-l Igor Dodon nu deţinea împuternicirile legale ca preşedinte al partidului dat, deoarece el nu a fost ales în funcţia dată de către congres, conform statutului în redacţia actuală, înregistrat de către Ministerul Justiţiei la 24 septembrie 2013 prin decizia nr. 166. Începînd cu data de 03 august 2013 pînă la ziua de astăzi împuternicirile d-lui Igor Dodon ca preşedinte de partid, conform normelor şi practicii judiciare rămîn nereglementate.

Prin urmare, consideră că semnătura lui în calitate de preşedinte al partidului nicidecum nu poate fi apreciată valabilă, dar actele partinice autentificate de aceasta nu pot fi apreciate legale. Consideră greşită şi eronată afirmaţia instanţei de judecată precum că Igor Dodon a fost ales ca preşedinte al partidului la congresul al X-lea din 18 decembrie 2011 pe un termen de 4 ani, care nu au expirat, deoarece la congresul al X-lea din 18 decembrie 2011 a fost ales pe un termen de 4 ani nu d-l Dodon ca preşedinte de 2 partid, ci Consiliul Republican al PSRM, în componenţa căruia a intrat şi d-l Dodon Igor. D-l Dodon Igor în aceiaşi zi a fost ales în funcţia de preşedinte al partidului nu de congres, dar de către Consiliul Republican indicat mai sus, pe un termen de 4 ani, deci pentru perioada împuternicirilor acestui Consiliu.

Astfel, consideră recurenţii că sistarea de către Congresul XI-lea din 03 august 2014, înainte de termen a împuternicirilor Consiliului Republican şi a membrilor lui, precum şi alegerea de către congresul dat a componenţei noi a Consiliului Republican a însemnat sistarea mandatului d-lui Igor Dodon în calitate de preşedinte al PSRM şi necesitatea reglementării suplimentare a acestuia, conform normelor şi practicii judiciare.

Procedura nouă de alegere a preşedintelui de partid a intrat în vigoare fiind aprobată la 03 august 2013 şi înregistrată de către Ministerul Justiţiei la 24 septembrie 2013, însă în cadrul Congresului XI-lea din 03 august 2014 şi în cadrul Congresului XII-lea din 28 septembrie 2014 nici d-l Dodon Igor, nici o altă persoană nu au fost aleşi în funcţie de preşedinte al partidului de către aceste foruri, conform procedurii noi, precum şi nici nu au fost reconfirmate sau prelungite, în cadrul forurilor nominalizate, împuternicirile d-lui Dodon Igor ca preşedinte de partid. Reieşind din cele expuse, recurenţii consideră că dovezile lor au fost dezminţite de către instanţa de judecată în mod declarativ, fără aplicarea suficientă a normelor de drept material, iar concluziile din hotărîre sunt în contradicţie directă cu circumstanţele pricinii.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. Verificînd legalitatea hotărîrii recurate prin prisma argumentelor invocate de către recurenţi şi în raport cu probele administrate de instanţă şi normele de drept aplicabile în speţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că hotărîrea atacată este legală şi întemeiată.

În cadrul judecării pricinii s-a constatat că recurenţii Valentin Crîlov, Fiodor Gagauz şi Alexei Gorodinskii au depus acţiune în instanţa de judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale prin care a solicitat anularea hotărîrii nr. 2742 din 10 octombrie 2014 a Comisiei Electorale Centrale cu privire la înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidului Socialiştilor din Republica Moldova” a simbolului electoral şi confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a persoanei responsabile de finanţe (trezorierul).

S-a stabilit că hotărîrea Comisiei Electorale Centrale cu nr. 2742 din 10 octombrie 2014 a fost emisă în baza listei prezentate de către Ministerul Justiţiei la 15 septembrie 2014, reieşind din datele Registrului partidelor politice şi a altor organizaţii social-politice, ţinut la Ministerul Justiţiei şi a actelor enumerate în hotărîrea contestată depuse pentru a fi înregistrat Partidului Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” în calitate de concurent electoral la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. 3 La fel, s-a stabilit că Ministerul Justiţiei prin decizia nr. 166 din 27 septembrie 2012 a înregistrat Statutul în redacţie nouă al Partidului Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”.

Verificând argumentele recursului în baza circumstanţelor de fapt şi de drept pe care este întemeiată hotărârea primei instanţe, instanţa de recurs nu a stabilit nici un temei de reţinere ca întemeiate a acestor argumente şi consideră că prima instanţă a ajuns la o concluzie corectă cu privire la respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată reieşind din următoarele. Conform art. 1 al. (1) al Legii privind partidele politice nr. 294 din 21 decembrie 2007, partidele politice sînt asociaţii benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activităţi comune şi în baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea şi realizarea voinţei lor politice.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră că prima instanţă a determinat definitiv circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, apreciind probele prezentate de părţi multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor şi a aplicat corect normele de drept material, argumentele recurenţilor în acest sens fiind neîntemeiate. Colegiul respinge argumentul recurentului referitor la faptul că hotărîrea Comisiei Electorale Centrale contestată este în contradicţie cu cerinţele Legii privind partidele politice şi a Statutului Partidului Politic dat şi că Igor Dodon nu deţine calitate de preşedinte al Partidului Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”.

Sub acest aspect recurenţii menţionează că Igor Dodon a fost ales ca preşedinte a partidului la congresul al X-lea din 18 decembrie 2011 pe un termen de 4 ani, care nu a expirat, dar avînd în vedere că ulterior a fost modificat statutul partidului cu modificarea modalităţii de alegere a preşedintelui partidului în cauză, d-l Igor Dodon nu a fost reales ca preşedinte şi rezultă ca acesta nu are împuternicirile corespunzătoare de a desemna actele prezentate la Comisia Electorală Centrală pentru a fi inclus partidul ca participant la alegerile electorale parlamentare din 30 noiembrie 2014, şi respectiv, actul administrativ prin care s-a dispus înregistrarea în cauză este nul. Conform art. 41 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) Codul electoral, în cazul alegerilor parlamentare, procesul de desemnare a candidaţilor începe cu 60 de zile înainte de ziua alegerilor şi se termină cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor.

În cazul alegerilor locale, desemnarea candidaturilor se efectuează după constituirea circumscripţiilor electorale şi consiliilor electorale de circumscripţie conform art.120. Dreptul de a desemna candidaţi pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc toate condiţiile stabilite de prezentul cod, îl au partidele şi alte organizaţii social- politice înregistrate, în modul stabilit, pînă la stabilirea datei alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor şi cu legislaţia în vigoare.

Astfel, corect prima instanţă a stabilit că la verificarea actelor prezentate de către Partidul Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” pentru înregistrare nu s-au constatat careva abateri şi corespunzător de către Comisia Electorală Centrală a fost adoptată hotărîrea nr. 2742 din 10 octombrie 2014. 4 Critica recurenţilor precum că dl Igor Dodon nu deţine calitatea de preşedinte al Partidului Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” nu poate fi reţinută deoarece este declarativă şi lipsită de suport legal. Conform art. 10 alin. (3) din Legea privind partidele politice nr. 294 din 21 decembrie 2007, înregistrarea modificărilor şi completărilor operate în statutul sau programul partidului politic se efectuează de Ministerul Justiţiei în conformitate cu prevederile art.8 alin.(3)–(6), care se aplică în mod corespunzător.

Iar, reieşind din prevederile art. 11 din Legea enunţată, evidenţa partidelor politice se efectuează de Ministerul Justiţiei, fiind unica instituţie abilitată cu dreptul de a aproba modificări statutare ale partidelor şi deţinătoare a Registrului de stat al partidelor.

Aşadar, Colegiul consideră că corect prima instanţă a stabilit că potrivit actelor eliberate de către Ministerul Justiţiei, la moment, anume Igor Dodon este înregistrat în Registrul de Stat al organizaţiilor necomerciale ca preşedinte al Partidului Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”, fapt ce se confirmă prin decizia Ministerului Justiţiei nr. 64 din 14 aprilie 2011, extrasul din Registrul de Stat al Partidelor nr. 05/7736 din 16 ianuarie 2012 eliberat de Ministerul Justiţiei, extrasul din 09 octombrie 2013 nr. 05/1575, precum şi informaţia nr. 05/8983 din 15 septembrie 2014 expediată de către Ministerul Justiţiei în adresa Comisiei Electorale Centrale, în care sunt indicate toate partidele politice din ţară înregistrate în ordinea cuvenită, astfel din această informaţie sub nr. 13 este indicat Partidul Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”, preşedintele căruia la situaţia din 15 septembrie 2014 este înregistrat d-l Igor Dodon.

Colegiul notează că Comisia Electorală Centrală înregistrează concurenţii electorali în baza datelor prezentate de Ministerul Justiţiei al RM şi actelor depuse de însăşi concurenţii electorali. Comisia Electorală Centrală nu este învestită prin lege cu atribuţia de a verifica corectitudinea actelor de constituire şi a modului de înregistrare a formaţiunilor social-politice, deoarece aceasta este obligaţia Ministerului Justiţiei al RM, iar corectitudinea înregistrării formaţiunilor social- politice, la caz a Partidului Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” , cu modificările efectuate în statutul partidului, de către Ministerul Justiţiei al RM în Registrul partidelor şi altor organizaţii social-politice nu a fost contestată, iar conform extrasului din Registrului de Stat al organizaţiilor necomerciale, preşedintele partidului este Igor Dodon.

Or, în speţă, nu s-a pus problema legalităţii unui act, a unei decizii luate de Ministerul Justiţiei pe parcursul procesului de înregistrare a Partidului Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” în Registrul partidelor şi altor organizaţii social-politice, ţinut de Ministerul Justiţiei. La caz, cerinţele recurenţilor echivalează cu excluderea acestui partid din scrutinul electoral, din dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, admiterea acestor cerinţe ar fi o denegrare de dreptate, cu o încălcare gravă a prevederilor Constituţiei RM şi a Codului electoral prin care s-ar îngrădi dreptul concurentului electoral nominalizat prin cetăţenii Republicii Moldova asociaţi benevol în partidul lor de a participa la vot.

5 Cu atît mai mult cu cît, atît Legea privind partidele politice, cît şi Codul electoral nu prevăd careva urmări sau sancţiuni pentru neaducerea în concordanţă cu prevederile Legii nr.294 privind partidele politice din 21 decembrie 2007, a documentelor care stau la baza constituirii şi funcţionării partidelor politice şi organizaţiilor social-politice. Codul electoral expres prevede că Comisia Electorală Centrală poate anula înregistrarea partidelor politice din lista candidaţilor doar în două cazuri, cînd formaţiunea politică este finanţată de către o organizaţie străină şi în cazul încălcării grave a prevederilor Codului electoral.

În asemenea împrejurări, argumentele recurenţilor invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a acestuia, deoarece se combat prin cele invocate mai sus şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către prima instanţă, avînd la bază cumulul de probe, apreciate cu respectarea normelor de drept procedural, concluzia instanţei de respingere a acţiunii este întemeiată pe interpretarea corectă a normelor de drept material aplicabile cazului din speţă.

În consecinţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă a cercetat multiaspectual, complet şi nepărtinitor actele administrate la materialele pricinii şi corect a concluzionat că hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2742 din 10 octombrie 2014 este emisă conform legislaţiei în vigoare şi prin urmare în cauza dedusă judecăţii prima instanţă corect a concluzionat despre necesitatea respingerii acţiunii. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că hotărîrea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de către recurenţi sînt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Valentin Crîlov, Fiodor Gagauz şi Alexei Gorodinskii. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valentin Crîlov, Fiodor Gagauz şi Alexei Gorodinskii împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Tatiana Vieru Nadejda Toma Ion Guzun Ion Corolevschi 6