3ra-1340/14 — Contestarea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la muncă şi repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral

prima instanţă – G. Pavliuc dosarul nr. 3ra-1340/14 instanţa de apel – M. Ciugureanu, B. Bîrca, S. Arnăut DECIZIE 22 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Maria Ghevas Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de Asociaţia Obştească a Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” şi Vitalie Palega în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei Obşteşti a Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” şi Vitalie Palega împotriva Guvernului Republicii Moldova şi Ministerului Economiei al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la muncă şi repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Asociaţia Obştească a Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” şi Vitalie Palega şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 13 martie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 21 noiembrie 2012 Asociaţia Obştească a Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” şi Vitalie Palega au depus cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului RM şi Ministerului Economiei al RM cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la muncă şi repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a indicat că Asociaţia Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” s-a adresat cu cerere prealabilă Guvernului şi Ministerului Economiei prin care a cerut întreprinderea măsurilor cerute de lege pentru a stopa abuzurile administraţiei Camerei de Licenţiere faţă de angajaţii Camerei şi în special faţă de membrul Asociaţiei „Burunducii”, Vitalie Palega, care, de rând cu alţi angajaţi a fost supus unor tratamente degradante din partea administraţiei Camerei de Licenţiere, care au culminat cu cerinţe de demisie din funcţie, interes de-a dreptul 1 nesănătos faţă de viaţa sa privată, lansarea de zvonuri, ascultarea telefonului de la domiciliu şi a discuţiilor private înregistrate, poprirea arbitrară a plăţilor pentru munca depusă, refuzul de a examina adresările legitime şi imixtiuni în atribuţiile de serviciu pentru care este responsabil potrivit fişei postului, fără posibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, iar conducerea ţării nu a răspuns cererii prealabile.

Mai mult, cererea prealabilă a fost înaintată de ministrul economiei conducerii Camerei de Licenţiere care i-a cerut lui Vitalie Palega, pe motiv că Asociaţia s-a adresat conducerii ţării, să elibereze imediat funcţia deţinută, precum şi a organizat şedinţe fără participarea lui Vitalie Palega unde a fost discutată persoana sa, multiplicată şi împărţită prin Camera de Licenţiere cererea prealabilă nominalizată. Menţionează că la 10 septembrie 2012, Consiliul Asociaţiei s-a adresat cu un demers directorului Camerei de Licenţiere prin care a cerut să fie stopate ameninţările şi cerinţele de concediere din serviciu a membrului Asociaţiei, Vitalie Palega, de asemenea, s-a cerut stoparea interesului faţă de viaţa sa privată, precum şi efectuarea recalculărilor şi darea în plată a sumelor cu titlu de premii oprite abuziv în anii 2011- 2012 pentru a i se crea condiţii de eliberare a funcţiei.

Afirmă că conform art. 9 alin. (2) al Legii cu privire la petiţionare, se interzice remiterea petiţiilor organelor sau persoanelor oficiale, acţiunile ori deciziile cărora sunt atacate, însă Ministerul Economiei nu a ţinut cont de această prevedere şi a remis Camerei de Licenţiere cererea prealabilă a Asociaţiei, iar ministerului i-a formulat răspuns Eduard Hâdei, care a cercetat în ce măsură respectă el legislaţia şi a dat asigurări părţilor interesate că faptele nu s-au adeverit. Remarcă că în urma insistenţelor conducerii Camerei de Licenţiere, Vitalie Palega a fost nevoit să treacă un tratament medical, iar în final să înainteze cerere de demisie, căci acţiunile administraţiei Camerei nu au fost stopate nici de Guvern.

Prin îngrădirea dreptului la muncă şi a altor drepturi lui Vitalie Palega, ca şi Asociaţiei Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” le-au fost cauzate prejudicii materiale şi morale. Îşi întemeiază pretenţiile în baza art. 6 Codul muncii, art. 217 Codul civil, art. 8 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 25 al Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, art. 26 al Legii cu privire la veterani, art. art. 5, 8, 14, 16, 25, 26, 27 ale Legii contenciosului administrativ.

Solicită obligarea Ministerului Economiei să înceteze încasarea din partea Camerei de Licenţiere la eliberarea sau prelungirea licenţelor a taxelor pentru licenţă la genurile de activitate care nu au o taxă fixată prin lege (activitatea de audit, activitatea de evaluare a bunurilor imobile, activitatea burselor de mărfuri, activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase, funcţionarea caselor de amanet), anularea integrală a ordinului Ministerului Economiei nr. 302-p din 11 iulie 2011 şi destituirea lui Valentin Guznac din funcţia publică de director al Camerei de Licenţiere ca fiind numit în afara concursului cu încălcarea art. 28 şi art. 30 ale Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, cu înscrierea datelor în carnetul de muncă, anularea integrală a ordinelor de numire în funcţia de şef al Direcţiei juridice şi director adjunct ca fiind adoptate în afara Regulamentului de concurs în ce priveşte experienţa profesională a lui E. Hâdei cu destituirea sa din funcţia publică de director adjunct al Camerei de Licenţiere în condiţiile art. 25 alin. 6 al Legii cu privire la funcţia publică 2 şi statutul funcţionarului public, obligarea Ministerului Economiei să efectueze calculele şi să asigure plata către Vitalie Palega a primei de Ziua independenţei – 27 august 2012 şi a primei de Ziua economistului – 30 septembrie 2012,

calculate ca şi celorlalţi salariaţi ai Camerei de Licenţiere potrivit statutului şi funcţiei, obligarea Ministerului Economiei să compenseze lui Vitalie Palega prejudiciul material în sumă de 1100 lei pentru medicamentele procurate şi cheltuielile poştale, obligarea Ministerului Economiei să repare prejudiciului moral cauzat lui Vitalie Palega, care este estimat la 100000 lei şi obligarea Guvernului şi Ministerului Economiei să repare prejudiciul moral cauzat Asociaţiei Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” în sumă de 1000000 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012 pricina a fost strămutată spre examinare în fond la Judecătoria Centru mun. Chişinău.

La 26 martie 2013 Asociaţia Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” şi Vitalie Palega au depus cerere de completare a acţiunii principale, prin care au solicitat restabilirea în funcţia de şef-adjunct al Camerei de Licenţiere a lui Vitalie Palega şi obligarea Camerei de Licenţiere la plata drepturilor salariale pentru perioada cât a fost nevoit să lipsească la cererea administraţiei Camerei, de la locul de muncă.

La fel, a solicitat să fie chemaţi în calitate de martori Vitalie Bârcă şi Dinu Jacot, foşti angajaţi în Direcţia juridică a Camerei de Licenţiere, afirmând că ultimii pot să se expusă asupra stării de fapt existentă în Camera de Licenţiere, abuzurile şi presiunile la care au fost supuse Vitalie Palega din partea administraţiei Camerei (f. d 71-72 vol. I). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 mai 2013 a fost respins recursul declarat de Asociaţia Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” şi Vitalie Palega şi menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012. La 15 mai 2013 Vitalie Palega a depus o cerere prin care a solicitat repetat citarea în calitate de martor a lui Vitalie Bârcă, şef al Direcţiei Juridice a Camerei de Licenţiere (f. d. 115-116 vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 09 octombrie 2013 a fost strămutată cauza după competenţă Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 decembrie 2013 din oficiu a fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu Camera de Licenţiere de pe lângă Ministerul Economiei al RM, alături de pârâţii Guvernul RM şi Ministerul Economiei al RM. La 17 februarie 2014 Vitalie Palega a depus cerere de completare a acţiunii, solicitând suplimentar anularea ordinului Camerei de Licenţiere nr. 16 din 31 octombrie 2012 privind demisionarea lui ca fiind adoptată în baza unei cereri care conform legii nu trebuie motivată şi care a fost depusă la ameninţările administraţiei Camerei de Licenţiere.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 13 martie 2014 a fost respinsă integral acţiunea. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2014 a fost respins apelul declarat de Asociaţia Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” şi Vitalie Palega şi menţinută hotărârea primei instanţe. 3 La 22 august 2014 Asociaţia Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” şi Vitalie Palega au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor instanţelor ierarhic inferioare şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie admisă integral. Menţionează că decizia recurată le-a fost comunicată la 11 iulie 2014. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, afirmând că Curtea de Apel Chişinău, la fel ca şi Judecătoria Buiucani mun.

Chişinău nu s-a expus asupra cererii de citare în calitate de martor a lui Vitalie Bîrcă, care a activat în calitate de şef al Direcţiei juridice a Camerei de Licenţiere în perioada de activitate a recurentului Vitalie Palega în calitate de şef-adjunct al Direcţiei juridice a Camerei de Licenţiere şi care cunoaşte îndeaproape situaţia pe acest caz. Invocă încălcarea esenţială şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi a normelor de drept procedural de către Curtea de Apel Chişinău, deoarece instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată.

Astfel, susţine că Vitalie Palega nu a fost citat legal pentru şedinţa din 28 mai 2014. Menţionează că conform Codului de procedură civilă în instanţa de recurs nu mai pot fi administrate noi probe, iar citaţia pentru şedinţa din 28 mai 2014 nu i-a fost înmânată lui Vitalie Palega, acesta fiind la Moscova din 21 aprilie 2014 până la 30 iunie 2014. Indică că în conformitate cu art. 390 alin. (1) lit. d) şi lit. e) CPC, decizia instanţei de apel trebuie să conţină expunerea succintă a hotărârii primei instanţe, a motivelor cererii de apel, a noilor probe, lămuririle participanţilor la procesul în apel, precum şi motivele concluziilor instanţei de apel şi referirea la legea guvernantă.

Invocă că în decizia instanţei de apel din 28 mai 2014 lipsesc lămuririle intimaţilor şi a intervenientului accesoriu pe dosar, fiind înscris în partea descriptivă sub titlul argumentele părţilor doar lămuririle apelanţilor şi aprecierea instanţei de apel, fără a se invoca măcar un argument al intimaţilor pe dosar, încât se adoptă o decizie ce are apelant dar lipseşte intimatul şi susţinerile sale. Instanţa de apel dă apreciere doar cererilor şi argumentelor primei instanţe. Afirmă că instanţele de judecată au folosit o trimitere generală la legislaţie, fără precizări concrete. De asemenea, instanţele consideră că toate celelalte argumente ale recurenţilor sunt declarative, nu au fost probate, deşi în instanţă au fost prezentate ca cereri de completare a acţiunii de bază documente ce conţin date precise despre dosar.

Consideră că ambele instanţe de judecată nu au aplicat art. 186 CPC. Relatează că instanţa de apel a respins apelul bazându-se doar pe hotărârea primei instanţe, deoarece în tot cuprinsul deciziei din 28 mai 2014 există doar o argumentare a hotărârii primei instanţe.

Instanţa de apel ca şi prima instanţă nu a ţinut cont de materialele prezentate de recurenţi, deoarece şi în referinţele intimaţilor, în care aceştia nu au negat susţinerile recurenţilor că au existat presiuni prin care se cerea zilnic demisia lui Victor Palega şi nu au prezentat nici un fel de probe prin care să combată susţinerile recurenţilor şi, nici 4 nu s-au referit la presiunile de demisie, ci numai la aceea că este o adresare tardivă, iar instanţa de apel a adăugat că directorul Camerei de Licenţiere poate fi destituit din funcţie doar de cine a fost numit, fără a ţine cont de faptul că Ministerul Economiei nu a examinat şi a retrimis cererea prealabilă prin care s-a cerut stoparea presiunilor tot directorului Camerei de Licenţiere, care le-a remis lui V. Bârcă, şef al Direcţie juridice, care a fost supus aceluiaşi pressing şi a formulat cerere de demisie la scurt timp după Vitalie Palega.

Remarcă că instanţele nu au ţinut cont de prevederile art. 24 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ, conform căruia la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pârâtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probaţiunii revine ambelor părţi. Invocă că cerererile din 26 martie 2013 şi 15 mai 2013 ale apelanţilor de a fi citaţi în calitate de martori doi foşti funcţionari ai Camerei de Licenţiere care sunt în cunoştinţă de cauză asupra presiunilor exercitate asupra lui Vitalie Palega din partea administraţiei Camerei de Licenţiere, au fost lăsate de către prima instanţă fără examinare. Afirmă că contrar art. 102 alin. (1) CPC, instanţa nu a înştiinţat prin citaţie Asociaţia Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” despre locul, data şi ora petrecerii a primei şedinţe de judecată stabilită de Judecătoria Buiucani mun.

Chişinău pentru examinarea cauzei la 06 decembrie 2013. De asemenea, menţionează că în hotărârea din 13 martie 2013 Judecătoria Buiucani mun. Chişinău a înscris că în faţa instanţei s-a prezentat şi reprezentantul intervenientului accesoriu, pe când în realitate reprezentantul Camerei de Licenţiere nu a fost prezent în şedinţa din 13 martie 2014. Menţionează că instanţa de apel nu a ţinut cont de afirmaţiile recurenţilor că la 06 decembrie 2013, la prima şedinţă în faţa Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău a anunţat că pentru a fi evitate interpretările de tot felul din partea părţilor şi pentru o mai bună administrare, şedinţele judiciare vor fi înregistrate audio, iar la 21 februarie 2014, judecătorul a anunţat că grefierul nu reuşeşte să înscrie în procesul-verbal susţinerile reclamantului, înscrierile fiind efectuate cu mari abateri şi prescurtări, iar despre înregistrări audio instanţa nu a mai anunţat, fapt ce pune iarăşi la îndoială nepărtinirea instanţei.

Indică că Curtea de Apel a negat şi faptul că pentru şedinţa din 21 aprilie 2014, APRT „Burunducii” a fost citată cu întârziere şi a ridicat de la poştă citaţia în aceeaşi zi adică la 21 aprilie 2014, orele 11.30, ora începerii şedinţei de judecată, fapt ce a avut ca efect prezentarea reclamantului la sediul Judecătoriei Buiucani la orele 13.30, doar pentru a afla rezultatul examinării, fără a avea asupra sa materialele pentru şedinţa de judecată, de asemenea reclamantul a anunţat că nu este pregătit pentru dezbateri, însă judecătorul a pornit şedinţa la orele 14.00 şi a acceptat referinţele pârâţilor, cu toate că referinţele nu au fost prezentate la prima şedinţă din 06 decembrie 2013 sau la a doua şedinţă de judecată stabilită pentru 03 februarie 2014, iar reclamantului nu i-a fost acordat timp pentru a se face cunoscut cu referinţele pârâţilor pe dosar, fapt prin care a fost pus în situaţia de nu se apăra în toată plenitudinea.

Consideră că prin acţiunile primei instanţe şi instanţei de apel au fost încălcate şi prevederile art. 185 alin. (1) lit. c), d), f), g) şi alin. (2) CPC. 5 Afirmă că prima instanţă a încălcat, iar instanţa de apel a susţinut încălcarea prevederilor art. 103 alin. (3) CPC. Invocă că instanţa de apel nu a ţinut cont de prevederile art. 7 alin. (2) al Legii cu privire la petiţionare şi a susţinut că o dată ce Camera de Licenţiere are ştampilă proprie cu stema de stat toate chestiunile ce ţin de salarizarea angajaţilor sunt de competenţa exclusivă a acesteia. Relatează că prima instanţă nu le-a înmânat nici o copie a vreunui document prezentat ei de către alţi participaţi la proces, deşi urmau a fi prezentate în atâtea copii câţi participanţi sunt şi fiecare urma să primească câte un exemplar.

Consideră că prima instanţă şi instanţa de apel nu au ţinut cont de situaţia de fapt şi cea de drept existentă pe acest caz. Relatează că instanţele ierarhic inferioare au ignorat la caz prevederile art. 14 lit. d), e) şi f), art. 25 alin. (2) lit. c) şi alin. (4), alin. (6), art. 28 alin. (1) şi alin. (2), art. 30 alin. (1)şi alin. (2) Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, art. 32 alin. (4) al Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355, art. 6 Codul muncii. La fel, menţionează că instanţele au ignorat interesul Asociaţiei „Burunducii” şi a lui Vitalie Palega de a cere anularea actelor administrative de numire în funcţie a administraţiei Camerei de Licenţiere, cu toate că în sensul art. 217 alin. (1) Cod civil, instanţa urma să o invoce din oficiu.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa recurenţilor la 23 iunie 2014, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire nr. 2204 (f. d. 59), iar recurenţii susţin că decizia le-a fost comunicată la 11 iulie 2014. Alte date la materialele dosarului lipsesc. Prin urmare, la caz se constată că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul la 22 august 2014, în termen. Studiind materialele dosarului în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi a restitui pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că în cadrul examinării prezentei cauze în prima instanţă, Asociaţia Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” şi Vitalie Palega au depus la 26 martie 2013 o cerere de completare a acţiunii, prin care, concomitent au solicitat de a fi invitaţi şi audiaţi în calitate de martori Vitalie Bârcă şi Dinu Jacot (f. d. 71-72 vol. 1). Demersul dat, însă a rămas fără soluţionare de către prima instanţă, ca urmare, prin cererea din 15 mai 2013 reclamanţii au solicitat repetat audierea acestor martori (f. d. 115-116 vol. I), care, la fel, a rămas fără examinare.

6 Este de menţionat că înaintând cererea de apel împotriva hotărârii primei instanţe, unul din temeiurile aduse de către apelanţii Asociaţia Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” şi Vitalie Palega în dezacordul cu hotărârea dată a fost lăsarea fără examinare de către prima instanţă a demersului cu privire la citarea şi audierea în calitate de martori a lui Vitalie Bârcă şi Dinu Jacot, ca foşti funcţionari ai Camerei de Licenţiere, care pot relata starea de fapt existentă cu privire la circumstanţele cauzei.

Instanţa de apel, însă, judecând apelul, contrar prevederilor art. 373 alin. (1) şi alin. (2) CPC şi art. 373 alin. (5) CPC, nu s-a expus referitor la acest argument cum, de altfel, nu s-a expus nici pe marginea altor argumente aduse de către apelanţi în susţinerea cererii de apel, respingând apelul printr-o declaraţie generală, reflectând selectiv concluzii arbitrare, deşi era obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel şi aspectelor importante a acestui.

Or, dispoziţiile art. 373 alin. (1) şi (2) CPC direct indică că instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă; instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.

Reieşind din limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată, instanţa de recurs reţine că contrar acestor prevederi şi dispoziţiilor conţinute în art. 373 alin. (5) CPC, instanţa de apel judecând apelul nu s-a pronunţat şi nu a combătut toate argumentele invocate în cererea de apel, fapt care indică incontestabil la încălcarea de către instanţă a normelor de drept procedural, precum şi la examinarea superficială şi evazivă a apelului.

În acest context, se remarcă că lăsând fără examinare cererile cu privire la citarea martorilor, instanţele de judecată ierarhic inferioare nu au asigurat disponibilitatea, contradictorialitatea şi egalitatea în drepturi a participanţilor la proces, ce constă în posibilitatea de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de drepturile procedurale, de asemenea şi de a-şi formula, argumenta şi dovedi poziţia în proces, prin urmare fiind admisă încălcarea prevederilor art. 26 şi art. 27 CPC.

Ca consecinţă, prin neexaminarea cererilor înaintate de Asociaţia Obştească a Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” şi Vitalie Palega, precum şi a altor argumente aduse de către apelanţi în cererea de apel, a fost încălcat în mod direct dreptul ultimilor la un proces echitabil garantat de art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, or unul din principiile a procesului echitabil este contradictorialitatea între părţile care sunt parte a procesului. Iar pentru a răspunde exigenţelor articolului enunţat procedura în faţa instanţelor judiciare trebuie să aibă un caracter contradictoriu, un concept similar celui al egalităţii armelor.

Astfel fiind, având în vedere că acest motiv de recurs este apreciat de instanţa de recurs ca unul care duce la admiterea recursului cu casarea deciziei instanţei de apel şi remiterea cauzei la rejudecare, fiind evident că instanţa de apel a admis încălcarea normelor de drept procedural, eroarea judiciară care nu poate fi corectată de către 7 instanţa de recurs, analiza celorlalte critici formulate în recurs nu mai este necesară, acestea urmând a fi avute în vedere de către instanţa de apel la rejudecarea pricinii. În conformitate cu 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de Asociaţia Obştească a Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” şi Vitalie Palega.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei Obşteşti a Participanţilor la Războiul din Transnistria „Burunducii” şi Vitalie Palega împotriva Guvernului Republicii Moldova şi Ministerului Economiei al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la muncă şi repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Maria Ghevas Ala Cobăneanu 8