2ri-119/14 — Intentarea procesului de insolvabilitate

Prima instanţă: N. Budăi dosarul nr. 2ri-119/14 DECIZIE 22 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii- Ala Cobăneanu, Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas Examinînd recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău, Direcţia de Administrate Fiscală Centru în pricina civilă la cererea introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate faţă de societatea cu răspundere limitată „Melolgri”, împotriva hotărîrii instanţei de insolvabilitate a Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2014, prin care s-a aprobat raportul final şi bilanţul de lichidare înaintat de administratorul societăţii cu răspundere limitată „Melolgri”, s-a lichidat societatea cu răspundere limitată „Melolgri”, s-a radiat societatea cu răspundere limitată „Melolgri” din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor c o n s t a t ă La 22 aprilie 2013, administratorul societăţii cu răspundere limitată „Melolgri”(în continuare S.R.L.

„Melolgri”), Danilcenco Tatiana a depus în instanţa de insolvabilitate cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate faţă de S.R.L. „Melolgri”. În motivarea cererii introductive a menţionat că, S.R.L. „Melolgri” a intrat în incapacitate de plată, acumulând datorii faţă de debitori în mărime de 24384929 lei şi nu dispune de capacităţi operaţionale şi funcţionale viabile care ar permite 1 redresarea situaţiei economico-financiare a întreprinderii şi executarea obligaţiilor acumulate faţă de creditori. Solicită Danilcenco Tatiana intentarea procesului de insolvabilitate faţă de S.R.L. „Melolgri”. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2013 s-a admis spre examinare cererea introductivă înaintată de administratorul societăţii cu răspundere limitată „Melolgri”, Danilcenco Tatiana, s-a numit Î.I.

„Griţcu Marcu” în calitate de administrator provizoriu, s-au aplicat măsuri de asigurare asupra masei debitoare, s-a înlăturat debitorul de la gestionarea patrimoniului. Prin hotărîrea Curţii de Apei Chişinău din 21 iunie 2013, s-a admis cererea introductivă înaintată de administratorul societăţii cu răspundere limitată „Melolgri”, Danilcenco Tatiana, s-a intentat procesul de insolvabilitate în privinţa S.R.L. „Melolgri”, în calitate de administrator al insolvabilităţii fiind numit Î.I. „Griţcu Marcu”. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 august 2013 s-a respins cererea administratorului insolvabilităţii S.R.L. „Melolgri” – Î.I. „Griţcu Marcu” cu privire la numirea unui administrator fiduciar în cadrul procesului de insolvabilitate intentat în privinţa debitorului S.R.L.

„Melolgri”, s-a destituit din funcţia de administrator al insolvabilităţii S.R.L. „Melolgri” - ÎI. „Griţcu Marcu”, s-a numit în calitate de administrator al insolvabilităţii S.R.L. „Melolgri” - Î I. „Muntean Oleg”, s-a obligat Î.I. „Griţcu Marcu” să transmită Î.I. „Muntean Oleg” documentele ce ţin de procesul de insolvabilitate precum şi masa debitoare a S.R.L. „Melolgri”, s-a obligat Î.I. „Griţcu Marcu” să prezinte instanţei de insolvabilitate raportul în temeiul art. 72 din Legea insolvabilităţii. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2014 s-a aprobat bilanţul de lichidare al S.R.L. „Melolgri”, s-a dispus încetarea procedurii falimentului simplificat în privinţa debitorului S.R.L.

„Melolgri”, s-a dispus radierea debitorului S.R.L. „Melolgri” din Registrul de stat al persoanelor juridice, s-au considerat stinse toate creanţele creditoriale şi debitoriale ale S.R.L. „Melolgri”. La 08 iulie 2014 Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău, Direcţia de Administrate Fiscală Centru a declarat recurs împotriva hotărîrii instanţei de insolvabilitate a Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii instanţei de insolvabilitate cu restituirea cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii de recurs Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău, Direcţia de Administrate Fiscală Centru a invocat că, administratorul insolvabilităţii nu a prezentat instanţei de insolvabilitate informaţii cu privire la eventualele livrări efectuate de debitor pînă la intentarea procesului de insolvabilitate, nu a verificat legalitatea tranzacţiilor efectuate pe parcursul ultimelor 24 de luni anterior intentării procesului de insolvabilitate, precum şi nu a 2 prezentat informaţia reflectată în bilanţul debitorului privind eventualele creanţe aferente facturilor comerciale.

Examinând argumentele din recurs coroborate cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea hotărîrii instanţei de insolvabilitate a Curţii de Apel Chişinău din 23iunie 2014 şi restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de insolvabilitate din următoarele motive. Conform art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi cu cele ale prezentei legi. În conformitate cu art. 355 şi 356 din Codul de procedură civilă, cererea de declarare a insolvabilităţii se depune la curtea de apel de drept comun competentă în conformitate cu prevederile prezentului cod şi ale altor legi.

Cererea de declarare a insolvabilităţii se judecă în instanţă conform normelor generale din prezentul cod, cu excepţiile şi completările stabilite de legislaţia insolvabilităţii. În conformitate cu art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi atacate cu recurs deciziile pronunţate de curţile de apel în calitatea lor de instanţe de apel, cît şi hotărârile pronunţate de curţile de apel în procedura de insolvabilitate. Conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege.

Curtea de Apel Chişinău a adoptat hotărîrea la 26 iunie 2014 în prezenţa reprezentantului Inspectoratului Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău, Direcţia de Administrate Fiscală Centru, pe care motiv recursul declarat la 08 iulie 2014 este depus în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din actele pricinii rezultă că, la 22 aprilie 2013, administratorul S.R.L. „Melolgri”, Danilcenco Tatiana a depus în instanţa de insolvabilitate cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate faţă de S.R.L.

„Melolgri”. Prin hotărîrea Curţii de Apei Chişinău din 21 iunie 2013, s-a admis cererea introductivă înaintată de administratorul societăţii cu răspundere limitată „Melolgri”, Danilcenco Tatiana, s-a intentat procesul de insolvabilitate în privinţa 3 S.R.L. „Melolgri”, în calitate de administrator al insolvabilităţii fiind numit Î.I. „Griţcu Marcu”. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2014 s-a aprobat bilanţul de lichidare al S.R.L. „Melolgri”, s-a dispus încetarea procedurii falimentului simplificat în privinţa debitorului S.R.L. „Melolgri”, s-a dispus radierea debitorului S.R.L. „Melolgri” din Registrul de stat al persoanelor juridice, s-au considerat stinse toate creanţele creditoriale şi debitoriale a S.R.L.

„Melolgri”. Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de insolvabilitate a încălcat normele de drept procedural. Articolul 1 alin. (4) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 şi art. 356 din Codul de procedură civilă expres prevăd că, procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi cu cele ale prezentei legi. Astfel, instanţa de recurs relevă că, în conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.

În conformitate cu art. 241, al. (1) din Codul de procedură civilă hotărîea judecătorească constă din partea introductivă şi partea dispozitivă. În cazurile prevăzute la art.236 alin. (5) din articolul menţionat hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă, partea descriptivă, motivare şi dispozitiv. Fiecare parte a hotărîrii se evidenţiază separat în textul acesteia. Conform prevederilor alin. (3), al. (4) şi al. (5) din acelaşi articol, în partea introductivă se indică locul şi data adoptării, denumirea instanţei care o pronunţă, numele membrilor completului de judecată, al grefierului, al părţilor şi al celorlalţi participanţi la proces, al reprezentanţilor, obiectul litigiului şi pretenţia înaintată judecăţii, menţiunea despre caracterul public sau închis al şedinţei.

În partea descriptivă se indică succint pretenţiile reclamantului, obiecţiile pîrîtului şi explicaţiile celorlalţi participanţi la proces. În motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Colegiul menţionează, că instanţa de insolvabilitate a invocat în soluţia adoptată lipsa în proprietatea debitorului S.R.L. „Melolgri”, a masei debitoare, imposibilitatea restabilirii activităţii economice şi existenţa datoriilor faţă de creditori pe care nu este capabilă să le stingă. Instanţa de recurs apreciază hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2014 ca fiind nemotivată, deoarece în conţinutul acesteia nu se regăsesc 4 circumstanţele pricinii constatate de instanţă şi probele pe care se întemeiază concluziile privitoare la aceste circumstanţe.

Astfel, în sensul art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, Colegiul relevă că instanţele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărîrile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noţiunea de proces echitabil impune ca instanţa de judecată să nu-şi motiveze doar sumar hotărîrea sa, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii şi să nu să se limiteze de a proba pur şi simplu concluziile uneia dintre părţi.

Totodată, obligaţia de motivare a hotărîrilor judecătoreşti se regăseşte în jurisprudenţa constantă a Curţii Europene pentru Drepturile Omului şi îşi are izvorul în dreptul oricărei părţi în cadrul unei proceduri să prezinte judecătorului observaţiile şi argumentele sale (CEDO, hotărîrea Werner c. Austria din 24:11.1997), combinat cu dreptul părţilor şi că aceste observaţii şi argumente să fie examinate în mod efectiv (CEDO, hotărîrea Van de Hurk c. Olanda din 19.04.1994), iar obligaţia de motivare a hotărîrilor este singurul mijloc prin care se poate verifica respectarea drepturilor menţionate anterior, ca piloni de bază ai dreptului la un proces echitabil. Sub aspectul celor relatate se constată că soluţia instanţei de insolvabilitate nu conţine o argumentare clară din care să rezulte cert cum s-a constatat soluţia adoptată.

Astfel instanţa de recurs este în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărîrii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2014 urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de insolvabilitate. La rejudecarea pricinii, prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate în prezenta decizie şi rejudecând pricina, să emită o hotărîre întemeiată şi legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău, Direcţia de Administrate Fiscală Centru. 5 Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2014, în pricina civilă la cererea introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate faţă de societatea cu răspundere limitată „Melolgri”, cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de insolvabilitate a Curţii de Apel Chişinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas 6