2rac-81/14 — Numirea unui administrator fiduciar.

Dosarul nr. 2rc-81/14 Prima instanţă: Curtea de Apel Chilşinău Judecător: Budăi Nelea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 26 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia examinînd recursul declarat de Griţcu Marcu, în procesul de insolvabilitate intentat în privinţa S.R.L. „Melolgri”, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 12 august 2013, prin care a fost respinsă cererea administratorului insolvabilităţii S.R.L. „Melolgri” – Î.I. „Griţcu Marcu”, privind numirea unui administrator fiduciar în cadrul procesului de insolvabilitate al debitorului S.R.L.

„Melolgri”, ACONSTATAT: La 22 aprilie 2013, conducerea debitorului S.R.L. „Melolgri” a înaintat în instanţa de insolvabilitate cerere introductivă. În motivarea cererii introductive a invocat că, a intrat în incapacitate de plată, acumulînd datorii faţă de debitori în mărime de 24 384 929 lei şi nu dispune de capacităţi operaţionale şi funcţionale viabile care ar permite redresarea situaţiei economico-fnanciare a întreprinderii şi executarea obligaţiilor acumulate faţă de creditori. Solicită conducerea debitorului S.R.L. „Melolgri” intentarea procesului de insolvabilitate faţă de întreprinderea condusă. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2013 a fost admisă spre examinare cererea introductivă înaintată de debitorul S.R.L.

„Melolgri” privind intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa sa, în calitate de administrator provizoriu, fiind numit Î.I. „Griţcu Marcu”. Totodată, prin încheierea de admitere spre examinare a cererii introductive au fost aplicate măsuri de asigurare asupra masei debitoare, fiind dispusă înlăturarea debitorului de la gestionarea patrimoniului. 1 Prin hotărîrea Curţii de Apei Chişinău din 21 iunie 2013, a fost admisă cererea introductivă a debitorului. A fost intentat procesul de insolvabilitate în privinţa S.R.L. „Melolgri”, în calitate de administrator al insolvabilităţii fiind numit Î.I. „Griţcu Marcu”. Ulterior, în cadrul procesului de insolvabilitate, la 09 iulie 2013 administratorul insolvabilităţii S.R.L.

„Melolgri” – Griţcu Marcu a înaintat în instanţa de insolvabilitate cerere prin care a informat instanţa asupra survenirii conflictului de interese apărut ulterior desemnării sale în calitate de administrator al insolvabilităţii în cadrul întreprinderii insolvabile S.R.L. „Melolgri”. Solicită administratorul insolvabilităţii S.R.L. „Melolgri” – Griţcu Marcu, numirea unui administrator fiduciar în temeiul prevederilor art. 88 C.C., în acest sens propunînd candidatura lui Stejar Veaceslav. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 august 2013, a fost respinsă cererea administratorului insolvabilităţii S.R.L. „Melolgri” – Î.I. „Griţcu Marcu” privind numirea unui administrator fiduciar în cadrul procesului de insolvabilitate intentat în privinţa debitorului S.R.L.

„Melolgri”. A fost destituit din funcţia de administrator al insolvabilităţii S.R.L. „Melolgri” – Î.I. „Griţcu Marcu”. A fost numit în calitate de administrator al insolvabilităţii S.R.L. „Melolgri” – Î.I. „Muntean Oleg”, deţinător al certificatului de pregătire profesională nr. 11560 din 10 noiembrie 2008, eliberat de Academia de Adinistrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, adresa : mun. Chişinău. str. M. Eminescu, nr. 35, of. 8. A fost obligat Î.I. „Griţcu Marcu” să transmită către Î.I. „Muntean Oleg” documentele ce ţin de procesul de insolvabilitate precum şi masa debitoare a S.R.L. „Melolgri”. A fost obligat Î.I. „Griţcu Marcu” să prezinte instanţei de insolvabilitate raportul în temeiul art. 72 Legii insolvabilităţii..

Invocînd ilegalitatea acestei încheieri, la 29 noiembrie 2013, Griţcu Marcu a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, cu pronunţarea unei noi hotărîri sub formă de încheiere prin care cererea înaintată de Griţcu Marcu cu privire la numirea unui administrator fiduciar în temeiul prevederilor art. 88 C.C., să fie admisă integral. Totodată, a mai solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului. În motivarea recursului, recurentul a invocat că, la emiterea încheierii recurate, instanţa de insolvabilitate a încălcat normele de drept procedural. Totodată, recurentul mai menţionează că, instanţa de apel nu a elucidat toate circumstanţele care ar duce la soluţionarea corectă a problemei ce ţine de numirea administratorului fiduciar.

Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 425 C.P.C., care statuiază expres că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din actele pricinii rezultă cu certitudine că, încheierea recurată a fost pronunţată la 12 august 2013, iar recursul a fost declarat la 29 noiembrie 2013. 2 Astfel, prin prisma art. 425 C.P.C., instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat cu omiterea termenului de declarare a recursului. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins ca fiind tardiv. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, la 22 aprilie 2013, conducerea debitorului S.R.L. „Melolgri” a înaintat în instanţa de insolvabilitate cerere introductivă, prin care a solicitat intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa S.R.L. „Melolgri”. Prin hotărîrea Curţii de Apei Chişinău din 21 iunie 2013, a fost admisă cererea introductivă a debitorului. A fost intentat procesul de insolvabilitate în privinţa S.R.L. „Melolgri”, în calitate de administrator al insolvabilităţii fiind numit Î.I. „Griţcu Marcu” S-a mai constatat că, în cadrul procesului de insolvabilitate, la 09 iulie 2013 administratorul insolvabilităţii S.R.L.

„Melolgri” – Griţcu Marcu a înaintat în instanţa de insolvabilitate cerere prin care a informat instanţa asupra survenirii conflictului de interese apărut ulterior desemnării sale în calitate de administrator al insolvabilităţii în cadrul întreprinderii insolvabile S.R.L. „Melolgri”, solicitînd, numirea unui administrator fiduciar în temeiul prevederilor art. 88 C.C., în acest sens propunînd candidatura lui Stejar Veaceslav, iar prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 august 2013, a fost respinsă cererea administratorului insolvabilităţii S.R.L. „Melolgri” – Î.I. „Griţcu Marcu” privind numirea unui administrator fiduciar în cadrul procesului de insolvabilitate intentat în privinţa debitorului S.R.L.

„Melolgri”. A fost destituit din funcţia de administrator al insolvabilităţii S.R.L. „Melolgri” – Î.I. „Griţcu Marcu”. A fost numit în calitate de administrator al insolvabilităţii S.R.L. „Melolgri” – Î.I. „Muntean Oleg”. Ulterior, la 29 noiembrie 2013, Griţcu Marcu a contestat cu recurs încheierea sus enunţată. Instanţa de recurs menţionează că, Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, este actul normativ care guvernează raporturile juridice din prezenta speţă.

Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă, în raport cu materialele pricinii, consideră oportun de a reitera prevederile art. 8 alin. (1), lit. a) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, care statuiază expres că, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. 3 Totodată, instanţa de recurs reiterează şi prevederile art. 425 C.P.C., potrivit cărora, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

Instanţa de recurs menţionează că, din actele pricinii şi anume din textul încheierii recurate, se constată cu certitudine că, aceasta a fost pronunţată la 12 august 2013. Astfel, Colegiul Curţii Supreme de Justiţie accentuiază că, momentul începerii curgerii termenului de prescripţie, este anume data de 12 august 2013, data la care a fost pronunţată încheierea recurată. Cu toate acestea, recursul împotriva încheierii menţionate, a fost declarat doar la 29 noiembrie 2013, cu încălcarea termenului legal de contestare. De altfel, recurentul prin înaintarea recursului la data de 29 noiembrie 2013, şi-a exercitat dreptul său cu nerespectarea termenului legal, care de natură atrage decăderea dreptului de a exercita calea de atac a recursului şi să justifice în speţă, admiterea excepţiei tardivităţii recursului şi în consecinţă, atrage respingerea recursului ca fiind depus cu omiterea termenului de prescripţie.

Instanţa de recurs reiterează că, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decît într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Mai mult decît atît, Colegiul judiciar menţionează că, părţile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credinţă faţă de drepturile procedurale conferite de legistator. Colegiul reţine că, instanţa de insolvabilitate a emis încheierea recurată în urma examinării cererii înaintate de Griţcu Marcu privind numirea unui administrator fiduciar în cadrul procesului de insolvabilitate intentat în privinţa debitorului S.R.L.

„Melolgri”. Astfel, de menţionat că, Griţcu Marcu în cadrul procesului de insolvabilitate, trebuie să urmărească “pas cu pas” desfăşurarea procesului, remarcă sugerată şi de jurisprudenţa Curţii Europene. Mai mult decît atît, de specificat faptul că Griţcu Marcu a fost informat telepfonic de către instanţa de insolvabilitate despre şedinţa din 12 august 2013. Astfel, instanţa de recurs concluzionează că, recursul declarat de Griţcu Marcu la 29 noiembrie 2013, este unul tardiv, declarat în afara termenului legal. Totodat, instanţa de recurs menţionează că, este neîntemeiată cererea de repunerea în termen, deoarece în acest sens recurentul nu a prezentat probe care ar putea servi temei de repunere în termen.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, completul Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că, recurentul a omis termenul de declarare a recursului, fără careva motive justificate. 4 Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, recurentul fără motive întemeiate, a depus cererea de recurs în afara termenului legal, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul ca fiind depus cu omiterea termenului de prescripţie. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se respinge cererea de repunere în termenul de declarare a recursului înaintată de Griţcu Marcu.

Se respinge recursul declarat de Griţcu Marcu, ca fiind tardiv. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Vîlcov Vera Macinskaia 5