- Dosarul nr.
- 3ra-1374/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 22 octombrie 2014
- Părțile
- Dreglea Andrei vs Ministerul Apărării
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1374/14 — Contestarea actului administrativ
Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-1374/14 Judecător: A. Gafton Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, E. Clim, I. Cotruță ÎNCHEIERE 22 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecători Dumitru Mardari, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Dreglea Andrei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dreglea Andrei împotriva Ministerului Apărării RM cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 28 mai 2014, prin care a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 19 decembrie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 17 decembrie 2012, Dreglea Andrei a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Apărării al RM cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, începînd cu 03 februarie 1998 satisface serviciul militar prin contract în cadrul Ministerului Apărării al RM, iar la momentul actual deţine funcţia de plutonier major în brigada 2 Infanterie Motorizată.
În baza raportului depus la data de 18 iunie 2008 şi înregistrat cu nr. 736 a fost inclus în lista generală a militarilor ce necesită asigurarea cu spaţiu locativ apartament cu trei odăi, în garnizoana Chişinău, fapt confirmat prin răspunsul Ministerului Apărării nr. 70/1157 din 05 decembrie 2012. Susţine că în perioada respectivă el se bucura de dreptul prevăzut la art. 9 al Legii nr. 970 din 17 martie 1992 cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor şi a membrilor familiilor lor, a cetăţenilor care trec pregătirea militară, ce era în vigoare la momentul semnării contractului privind satisfacerea serviciului militar. Astfel, reclamantul are dreptul la asigurarea cu spaţiu locativ în termen de 3 ani de la data semnării contractului.
Conform copiei buletinului de identitate şi confirmării eliberate de Batalionul de Gardă al Ministerului Apărării al Republicii Moldova rezultă că familia lui Dreglea Andrei este compusă din soţia Dreglea Silvia, fiica Dreglea Iana şi fiul Dreglea Andrei, care este invalid de gradul II invaliditate pe viață. În conformitate cu alin. (3) art.21 al Legii nr. 162 din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor (în vigoare pînă la 18 decembrie 2009) „Militarii prin contract, împreună cu membrii familiilor lor, sunt asiguraţi cu spaţiu locativ de către structura militară, după ce s-a stabilit necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de trai conform Codului cu privire la locuinţe”. Conform alin. 11 al aceleiași Legi „Militarii cu o vechime de serviciu de 15 ani şi mai mult beneficiază de spaţiu locativ, cu dreptul de privatizarea acestuia, în conformitate cu normele şi legislaţia în vigoare”.
Contrar normelor de drept material enunţate, nu este asigurat cu locuinţă în mun. Chişinău şi nici în alte localități, fapt confirmat prin informația eliberată de întreprinderea de Stat „Cadastru” din 05 noiembrie 2012. Susţine reclamantul că deşi pîrîtul recunoaşte dreptul la spaţiu locativ, pînă la momentul actual nu este asigurat cu spaţiu locativ, astfel pîrîtul continuă să încalce dreptul reclamantului la acordarea spaţiului locativ. Cererea prealabilă din 16 noiembrie 2012 nu a fost soluţionată pozitiv, doar cu promisiuni de soluţionare în viitor. A solicitat reclamantul obligarea Ministerului Apărării al Republicii Moldova să-l asigure cu spaţiu locativ conform succesiunii rîndului şi să-i repartizeze spaţiu locativ sub formă de apartament cu trei odăi în mun.
Chişinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 decembrie 2013 acţiunea lui Dreglea Andrei de chemare în judecată a Ministerului Apărării cu privire la contestarea actului administrativ, a fost respins ca nefondată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2014 a fost respins apelul declarat de Dreglea Andrei și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 decembrie 2013. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 30 iulie 2014, Dreglea Andrei a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că actele judecătorești contestate sunt neîntemeiate.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, „recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale”. Avînd în vedere că la materialele cauzei nu sunt anexate careva probe ce ar demonstra momentul comunicării deciziei integrale recurentului Dreglea Andrei, recursul se consideră declarat în termen. La 02 septembrie 2014, Ministerul Apărării a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd declararea acestuia inadmisibil. Examinînd cererea de recurs în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Dreglea Andrei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel şi instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.
Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Dreglea Andrei ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Dreglea Andrei se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Dumitru Mardari Ion Druţă