3ra-1067/14 — Contestarea actului administrativ şi obligarea asigurării cu spaţiu locativ

dosarul nr.3ra-1067/14 prima instanţă: L.Brînză, instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Minciuna, I. Cimpoi ÎNCHEIERE 18 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Răcilă Artiom, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Artiom Racilă împotriva Ministerului Apărării cu privire la contestarea actului administrativ şi obligarea asigurării cu spaţiu locativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Artiom Racilă şi menţinută hotărârea judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 22 ianuarie 2014, de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 12 iunie 2013, Artiom Racilă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Apărării cu privire la contestarea actului administrativ şi obligarea asigurării cu spaţiu locativ. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat, că începînd cu 01 septembrie 1996 a fost încorporat pentru satisfacerea serviciului militar, iar începînd cu 03 iulie 1998 şi pînă în prezent îndeplineşte serviciul militar în Brigada nr. 3 infanterie motorizată dislocată în garnizoana Cahul.

Potrivit raportului depus la 15 martie 1999 a fost inclus în lista militarilor care stau în rînd pentru asigurarea cu spaţiu locativ şi primirea apartamentului cu o odaie, pe linia Ministerului Apărării şi în baza extrasului din procesul-verbal nr. 15 a Comisiei spaţiului locativ a Brigăzii infanterie motorizată din 14 aprilie 1999 a fost luat la evidenţă pentru asigurarea cu spaţiu locativ şi inclus în lista militarilor, care stau în rînd pentru primirea unui apartament cu o odaie. Însă pînă în prezent nu a fost asigurat cu spaţiu locativ. La 22 aprilie 2013 a înaintat o cerere Ministerului Apărării prin care a solicitat repetat să fie asigurat cu spaţiu locativ şi anume cu un apartament cu una odaie din contul Ministerului Apărării, conform rîndului ocupat.

Răspunsul negativ primit la 15 mai 2013 îl consideră neîntemeiat şi prin care îi sunt încălcate grav drepturile sale la spaţiu locativ. Solicită reclamantul constatarea drept ilegal refuzului Ministerului Apărării din 1 15 mai 2013 precum şi obligarea asigurării cu spaţiu locativ. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 22 ianuarie 2014, cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. La 21 februarie 2014 Artiom Racilă a declarat apel împotriva hotărîrii judecătoriei Centru mun. Chişinău din 22 ianuarie 2014, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2014, a fost respins apelul declarat de către Racilă Artiom şi menţinută hotărârea judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 22 ianuarie 2014, de respingere a acţiunii. La data de 01 iulie 2014, Racilă Artiom a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărârii judecătoriei Centru mun. Chişinău din 22 ianuarie 2014 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2014, cu emiterea unei hotărîri noi prin care acţiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanţele de judecată au interpretat eronat legea, iar erorile comise de ambele instanţe au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Consideră că instanţele ierarhic inferioare au dat o apreciere greşită prevederilor art. 21 alin. (1) al Legii cu privire la statutul militarilor nr. 162-XVI în redacţia din 22.07.2005.

La fel fiind ignorate prevederile art. 6 alin. (1) CC. La 01 august 2014 Ministerul Apărării a depus referinţă la cererea de recurs înaintată de către Răcilă Artiom, solicitînd declararea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă, deoarece consideră ca atît instanţa de fond cît şi instanţa de apel au dat o interpretare justă normei materiale ce guvernează obiectul litigiului. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; 2 d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Analizând argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicând corect normele de drept material şi de drept procedural.

Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Completul reiterează că potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Din considerentele enumerate şi având în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Răcilă Artiom, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de Răcilă Artiom, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă 3