2ra-3077-14 — Declararea testamentului nul

Prima instanţă: V. Mihaila dosarul nr. 2ra-3077/14 Instanţa de apel: L. Popova, M. Moraru, A. Panov. ÎNCHEIERE 22 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Tamara Chişcă-Doneva Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul recurentei Natalia Babei, Şchiopu Virgiliu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Triboi împotriva Nataliei Babei cu privire la declararea testamentului nul, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către reprezentantul Nataliei Babei, Virgiliu Şchiopu şi a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 21 ianuarie 2014 c o n s t a t ă La 27 februarie 2013, Ludmila Triboi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Babei cu privire la declararea testamentului nul.

În motivarea acţiunii, reclamanta a invocat că, este fiica lui Andronic Triboi şi Mariei Triboi, căsătoria cărora a fost desfăcută în anul 1982. La data de 03 noiembrie 2012 tatăl ei, Andronic Triboi a decedat. Reclamanta menţionează că, după ce s-a adresat la notar pentru a deschide dosar de moştenire a aflat despre testamentul nr. 2410 din 13 decembrie 2011întocmit şi autentificat de către notarul Maria Hrolovici, potrivit căruia defunctul a testat pârâtei Natalia Babei depunerile băneşti ce se vor găsi pe numele lui în Băncile: Moldindconbank, Victoriabank, Banca de Economii şi filialele ei. Reclamanta indică că este divorţată, le are la întreţinere pe fiica şi mama ei, care este bolnavă.

Indică reclamanta că în ultimii ani, ea nu a avut posibilitate să îngrijească de tatăl ei Andronic Triboi, care era grav bolnav, dar în măsura posibilităţii îi acorda grija şi ajutorul necesar. Mai mult ca atât, reclamanta susţine că, toate cheltuielile de întreţinere erau suportate de către defunct, din pensia primită şi din venitul obţinut din chiria propriului apartament şi nicidecum de către pârâtă . Reclamanta consideră că, testamentul contestat este un act ilegal, fiind întocmit pe ascuns, în condiţii neclare şi suspecte. Cere reclamanta declararea nulităţii testamentului nr. 2410 din 13 noiembrie 2011 şi încasarea cheltuielilor de judecată suportate. Prin hotărârea judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 21 ianuarie 2014, acţiunea a fost admisă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014 a fost respins apelul declarat de reprezentantul Nataliei Babei, Virgiliu Şchiopu, şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 21 ianuarie 2014. La 20 august 2014, reprezentantul recurentei Natalia Babei, Virgiliu Şchiopu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acţiunii. În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel şi nici cu hotărârea primei instanţe, deoarece acestea ar fi fost emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Mai mult ca atât, consideră recurentul că ambele instanţe de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi eronat ar fi interpretat-o. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către reprezentantul recurentei Natalia Babei, Virgiliu Şchiopu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, dar a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speţă, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către reprezentantul recurentei Natalia Babei, Virgiliu Şchiopu ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul reprezentantului recurentei Natalia Babei, Virgiliu Şchiopu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Tamara Chişcă-Doneva Ion Druţă