- Dosarul nr.
- 2rac-447/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 16 octombrie 2014
- Părțile
- SRL Papermoon vs ÎS Staţiunea Tehno Experim Maximovca
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2rac-447/14 — Încasarea plăţii de arendă
dosarul nr. 2rac-447/14 prima instanţă: D. Musteaţă instanţa de apel: E. Secrieru, A. Parpalac, Sv. Leu ÎNCHEIERE 16 octombrie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul societăţii comerciale “Papermoon” societate cu răspundere limitată, Ion Drangoi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea comercială „Papermoon” societate cu răspundere limitată împotriva întreprinderii de stat „Staţiunea Tehnologico-Experimentală Maximovca” cu privire la recalcularea plăţii de arendă şi restituirea diferenţei de cost a terenului arendat, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 15 mai 2014 c o n s t a t ă La data de 21.08.2013 societatea comercială „Papermoon” societate cu răpundere limitată (în continuare S.C.„Papermoon”S.R.L.) a depus cererea de chemare în judecată împotriva întreprinderii de stat „Staţiunea Tehnologico- Experimentală Maximovca” (în continuare Î.S.”S.T.E.
Maximovca”) cu privire la recalcularea plăţii de arendă şi restituirea diferenţei de cost a terenului. În motivarea acţiunii S.C.„Papermoon”S.R.L., a menţionat că, la 15.07.2009 S.C.„Papermoon”S.R.L., a încheiat cu Î.S.„S.T.E. Maximovca” contractul de arendă nr.177, obiectul căruia fiind terenul aferent al Î.S.„S.T.E. Maximovca” cu suprafaţa totală de 1,0996 ha, pe un termen de 5 ani. Preţul anual al contractului de arendă este echivalent cu valoarea bunului arendat şi constituie suma de 35178,00 lei. Face referire, că în perioada anilor 2009-2012 S.C.„Papermoon”S.R.L. a achitat eronat şi contrar normelor legale plata pentru arendă în mărime de 70356 lei. Menţionează că, în acordul adiţional la contractul de arendă din 15.07.2009 încheiat de S.C.„Papermoon”S.R.L.
şi Î.S.„S.T.E. Maximovca” s-a inclus eronat plata pentru arendă în mărime de 100% din preţ normativ al terenului, or cuantumul negociat de părţi a plăţii de arendă urma să constituie 10% maxim din preţul normativ al terenului. Prin hotărârea judecătoriei Anenii Noi din 12 decembrie 2013 s-a admis acţiunea înaintată de S.C.„Papermoon”S.R.L.,s-a recalculat plata de arendă a terenului cu suprafaţa de 1,0996 ha situat în satul Maximovca, raionul Anenii Noi, s-a încasat din contul Î.S.„S.T.E.Maximovca” în beneficiul S.C.„Papermoon”S.R.L., diferenţa de cost a terenului arendat în sumă de 60250 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 1807,5 lei, în total suma de 62057 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 15 mai 2014 s-a admis apelul declarat de Î.S.„S.T.E.
Maximovca”, s-a casat hotărîrea judecătoriei Anenii Noi din 12 decembrie 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de S.C.„Papermoon”S.R.L. împotriva Î.S. „S.T.E. Maximovca” s-a respins ca fiind neîntemeiată. La 7 iulie 2014 reprezentantul societăţii comerciale “Papermoon” societate cu răspundere limitată, Ion Drangoi a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bender din 15 mai 2014 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Anenii Noi din 12 decembrie 2013. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material ce reglementează relaţiile de arendă.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost 2 implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.
Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentul invocat în recurs precum că, instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material ce reglementează relaţiile de arendă, nu poate fi reţinut pe motiv că, conform art. 667 alin.(1) şi art. 668 alin.(3) din Codul civil, părţile sunt libere să insereze în contract, prin acordul comun al acestora, clauze care să determine drepturile şi obligaţiile fiecăruia, care urmează a fi respectate şi executate necondiţionat,. Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţa de apel şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.
Astfel, instanţa de recurs notează că reprezentantul societăţii comerciale “Papermoon” societate cu răspundere limitată, Ion Drangoi nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.
3 Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul societăţii comerciale “Papermoon” societate cu răspundere limitată, Ion Drangoi ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de reprezentantul societăţii comerciale “Papermoon” societate cu răspundere limitată, Drangoi se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4