2rc-575/14 — Încasarea datoriei

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2rc-575/14 Judecător: L. Bulgac, N. Craiu, Iu. Cimpoi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 01 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de SA „Transservice”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Primăriei mun. Bălţi împotriva S.A. „Transservice” privind încasarea datoriei pentru folosirea terenului şi cererea reconvenţională înaintată de SA „Transservice” împotriva Primăriei mun.

Bălţi privind încasarea cheltuielilor suportate pentru îmbunătăţirea terenului, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 08 iulie 2014, prin care a fost respinsă cererea apelantului privind amînarea de la plata taxei de stat şi restituit apelul ca netimbrat şi nemotivat , CONSTATĂ : La data de 05.05.2006, reclamantul Primăria mun. Bălţi s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva SA „Transservice”, solicitînd încasarea sumei de 434329,39 lei pentru folosirea terenului din str. I.Franco, 48, mun. Bălţi. În motivarea cererii, reclamantul a invocat, că, SA „Transservice”, înfiinţată la 19.02.1993, dispune de bunuri imobile amplasate pe str. I.Franco, 48, mun. Bălţi, terenul aferent fiind de 1,4 ha.

La solicitările reclamantului, pîrîtul SA „Transservice” a refuzat încheierea contractului de arendă a terenului susmenţionat. Menţionează reclamantul, că, prin hotărîrea Consiliul municipal Bălţi nr. 14/6 din 17.05.2001, s-a dispus încasarea de la întreprinderea SA „Transservice” a plăţii pentru folosirea respectivului teren, însă pârâtul a refuzat achitarea datoriei pentru folosirea terenului susmenţionat, fapt ce l-a determinat pe reclamant să se adreseze în judecată cu acţiunea în cauză. SA „Transservice” a înaintat o cerere reconvenţională împotriva Primăriei mun. Bălţi, cererea respectivă fiind ulterior concretizată, solicitînd încasarea sumei de 788 816 lei pentru îmbunătăţirea terenului cu suprafaţa de 2,3 ha, din str. I. Franco, 38, mun.

Bălţi, invocînd că Primăria mun. Bălţi pretinde la încasarea sumei de 434 329, 39 lei, însă nu SA „Transservice” este datoare Primăriei mun. Bălţi, ci, dimpotrivă, primăria datorează întreprinderii suma de 788 816 lei. Această datorie izvorăşte din îmbunătăţirea lotului de pămînt cu materialele de construcţii şi sursele financiare de SA „Transservice” şi cu consimţământul Primăriei mun. Bălţi. Astfel, cheltuielile întreprinderii SA „Transservice” pentru îmbunătăţirea teritoriului, care urmau să fie restituite de Primăria mun. Bălţi, ultima le-a pus în parte pe seama SRL „Bălţi- 1 Comercial” care a primit 0,4 ha din lotul de pământ cu suprafaţa de 2,7 ha deţinut de SA „Transservice” Prin încheierea Judecătoriei Comerciale de circumscripţie din 03 aprilie 2013, pricina a fost transmisă pentru examinare după competenţă judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 13 februarie 2014 acţiunea iniţială a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea de la SA „Transservice” în beneficiul Primăriei mun. Bălţi a plăţii pentru folosirea terenului din str. I. Franco, 48, mun. Bălţi, conform hotărârii Consiliului mun. Bălţi nr. 14/6 din 17.05.2001, pe perioada 01.04.2003-01.04.2006, în sumă totală de 42 492,81 lei. În rest pretenţiile înaintate de primăria Bălţi au fost respinse ca tardive şi neîntemeiate, iar cererea reconvenţională înaintată de SA „Transservice” a fost respinsă ca neîntemeiată. Împotriva hotărîrii instanţei de fond, în partea respingerii cerinţelor, la data de 12 martie 2014, a depus apel Primăria mun.

Bălţi, iar la 17 martie 2014, a depus apel SA „Transservice”. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 mai 2014, s-a dispus a nu da curs cererilor de apel cu acordarea apelanţilor a unui termen pînă la 02 iunie 2014, pentru prezentarea cererilor de apel motivate, iar apelantului SA „Transservice”- termen şi pentru achitarea taxei de stat în mărime 27 520 (douăzeci şi şapte mii cinci sute douăzeci) lei. În şedinţa de judecată stabilită pentru 03 iunie 2014, reprezentantul apelantului SA „Transservice” a solicitat amînarea examinării cauze cu acordarea unui termen suplimentar pentru a face cunoştinţă cu materialele cauzei. Cererea respectivă a fosta admisă de instanţa de apel, cauza fiind numită spre examinare pentru data de 08 iulie 2014 ora 10.00.

În şedinţa de judecată din data de 08 iulie 2014, reprezentantul apelantului SA „Transservice”, - Ţaulean Vitalii, împuternicit prin mandat Seria MA nr.0269523 (f.d.18, voi.II), a solicitat amînarea taxei de stat, invocînd dificultatea financiară a întreprinderii (f.d.24, voi.II). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 08 iulie 2014, a fost restituită SA „Transservice” cererea de apel ca netimbrată şi nemotivată şi respinsă cererea apelantului privind amînarea de la plata taxei de stat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a aplicat prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, menţionînd că apelantul, fără motive întemeiate, în termenul stabilit de instanţă, nu a lichidat neajunsurile indicate în încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 mai 2014. Totodată, instanţa de apel, cu referire la cererea de amînare de la plata taxei de stat, a invocat prevederile art. 86 alin. (1) CPC al RM, menţionînd că probele anexate la cerere de amînarea taxei de stat nu confirmă faptul, că întreprinderea SA „Transservice”, la moment, se află în imposibilitatea de a achita această taxă. Considerînd ilegală încheierea instanţei de apel, la 25.07.2014, SA „Transservice” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală încheierii Curţii de Apel Chişinău din 08 iulie 2014, cu restituirea pricinii spre rejudecare.

Totodată, SA „Transservice” a solicitat repunerea în termen a recursului în conformitate cu prevederile art. 116 CPC al RM, invocînd ca motiv al omiterii termenului de atac, faptul că reprezentantul SA „Transservice”, avocatul Ţaulean Vitalie a fost bolnav, anexînd în acest sens la cererea de recurs, certificatul de concediu medical. 2 Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că recursul declarat de SA „Transservice”, este depus în afara termenului de atac şi urmează a fi respins ca tardiv, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Potrivit art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheirii este de 15 zile de la pronunţarea ei. După cum rezultă din materialele dosarului, Curtea de Apel Chişinău a emis încheierea prin care a fost respinsă cererea apelantului privind amînarea de la plata taxei de stat şi restituit apelul ca netimbrat şi nemotivat, la data de 08 iulie 2014 (f.d. 34-36, vol. II). Cererea de recurs a fost depusă de către recurent la 25.07.2014 (f.d. 43-45, vol. II), adică peste 17 de zile de la data pronunţării. Totodată, instanţa de recurs reţine că, din materialele cauzei se constată clar că recurentul, reprezentantul SA „Transservice”, avocatul Ţaulean Vitalie, a fost prezent în şedinţa instanţei de apel la data adoptării încheierii recurate (f.d.

31, vol. II). Prin urmare, Colegiul constată cu certitudine că recurentul a omis termenul de atac. În acest sens, Colegiul ţine să menţioneze că prevederile legale (art. 425 CPC) indică expres şi fără drept de interpretare că termenul de atac cu recurs este de 15 zile şi acest termen începe să curgă din ziua pronunţării încheierii. Conform art. 116 alin. (1) CPC al RM, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. În acest sens,, Colegiul apreciază critic motivul omiterii termenului de atac invocat de SA „Transservice”, în speţă faptul că reprezentantul SA „Transservice”, avocatul Ţaulean Vitalie a fost bolnav, considerîndu-l neîntemeiat, or, întreprinderea dispunea de posibilitatea delegării unei alte persoane în instanţa de judecată pentru efectuarea actului de procedură - depunerea cererii de recurs.

La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rînd instanţelor interne să decidă asupra repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o 3 marjă de apreciere nelimitată.

Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În toate cazurile, instanţele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerinţă în principiul autorităţii de lucru judecat. Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către paraţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.

Din considerentele menţionate, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat de SA „Transservice” este depus în afara termenului de atac şi acesta urmează a fi respins ca tardiv. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de SA „Transservice” împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 08 iulie 2014 în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Primăriei mun. Bălţi împotriva S.A. „Transservice” privind încasarea datoriei pentru folosirea terenului şi cererea reconvenţională înaintată de SA „Transservice” împotriva Primăriei mun.

Bălţi privind încasarea cheltuielilor suportate pentru îmbunătăţirea terenului. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4