- Dosarul nr.
- 2rac-28/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 21 ianuarie 2015
- Părțile
- Primăria mun. Bălţi vs SA Transservice
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2rac-28/15 — Încasarea datoriei pentru folosirea terenului
Judecătoria Rîşcani Dosarul nr. 2rac-28/15 Mun. Chişinău Judecător: E. Cobzac Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Bulgac, N. Craiu, Iu. Cimpoi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 21 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către SA „Transservice”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria mun. Bălţi către SA „Transservice” privind încasarea datoriei pentru folosirea terenului şi cererea reconvenţională înaintată de SA „Transservice” împotriva Primăriei mun.
Bălţi privind încasarea cheltuielilor suportate pentru îmbunătăţirea terenului , împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 iulie 2014, CONSTATĂ : La data de 05.05.2006 Primăria mun.Bălţi s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva SA,„Transservice", solicitînd încasarea sumei de 434 329,39 lei pentru folosirea terenului din str. I. Franco, 48, mun.Bălţi. În motivarea cererii, reclamantul a invocat că, SA „Transservice", înfiinţată la 19.02.1993 dispune de bunuri imobile amplasate pe str. I. Franco, 48, mun.Bălţi, terenul aferent fiind de 1,4 ha. La solicitările reclamantului, pîrîtul SA „Transservice” a refuzat încheierea contractului de arendă a terenului susmenţionat.
Menţionează reclamantul că, prin hotărîrea Consiliul municipal Bălţi nr. 14/6 din 17.05.2001 s-a dispus încasarea de la întreprinderea SA „Transservice" a plăţii pentru folosirea respectivului teren, însă pârâtul a refuzat achitarea datoriei pentru folosirea terenului sus menţionat, fapt ce l-a determinat pe reclamant să se adreseze în judecată cu acţiunea în cauză. SA „Transservice” a înaintat o cerere reconvenţională împotriva Primăriei mun. Bălţi, cererea respectivă fiind ulterior concretizată, solicitînd încasarea sumei de 788 816 lei pentru îmbunătăţirea terenului cu suprafaţa de 2,3 ha, din str. I. Franco, 38, mun.Bălţi, invocînd că Primăria mun.Bălţi pretinde la încasarea sumei de 434 329, 39 lei, însă nu SA „Transservice” este datoare Primăriei mun.Bălţi şi, dimpotrivă, 1 primăria datorează întreprinderii suma de 788 816 lei.
Această datorie izvorăşte din îmbunătăţirea lotului de pămînt cu materialele de construcţii şi sursele financiare de către SA „Transservice" şi cu consimţământul Primăriei mun.Bălţi. Astfel, cheltuielile întreprinderii „Transservice" SA pentru îmbunătăţirea teritoriului, care urmau să fie restituite de către Primăria mun. Bălţi, le-a pus în parte pe seama SRL „Bălţi – Comercial” care a primit 0,4 ha din lotul de pământ cu supraraţa de 2,7 ha deţinut de S.A. „Transservice”. Prin încheierea Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie din 03 aprilie 2013, pricina a fost transmisă pentru examinare după competenţă judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău. Prin hotărârea judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 13 februarie 2014 acţiunea iniţială a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea de la SA „Transservice” în beneficiul Primăriei mun.
Bălţi a plăţii pentru folosirea terenului din str. I.Franco, 48, mun.Bălţi, conform hotărârii Consiliului mun. Bălţi nr.14/6 din 17.05.2001, pe perioada 01.04.2003 - 01.04.2006, în sumă totală de 42 492,81 lei, în rest pretenţiile înaintate de primăria Bălţi au fost respinse ca tardive şi neîntemeiate, iar cererea reconvenţională înaintată de S.A. „Transservice" a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond a indicat că cerinţele reclamantului privind încasarea de la pîrît a plăţii pentru folosirea terenului pentru perioada 17.05.2001 pînă la 01.04.2003 urmează a fi respinse ca depuse tardiv, cu omiterea termenului de prescripţie, deoarece reclamantul n-a prezentat probe certe ce ar confirmacă că înainte de luna mai 2006 s-a mai adresat către pîrît privind încasarea sumei solicitate cu titlu de plată a taxei pentru folosirea terenului, sau existenţa altui temei pentru repunerea acestuia, cerinţa care nici nu a fost înaintată.
Totodată, instanţa de fond a considerat nejustificat calculul datoriei formate de către pîrît şi a decis de a încasa suma totală de 42 492,81 lei pentru perioada 01.04.2003 – 01.04.2006. La fel instanţa a indicat că pîrîtul folosind terenul de pămînt nominalizat, care aparţine Primăriei mun. Bălţi, fără a achita careva plăţi prevăzute de lege, fără a avea încheiat contract de arendă, nu este în drept să solicite careva sume pentru îmbunătăţirea terenului de care se foloseşte şi pe care sînt amplasate construcţiile ce îi aparţin, astfel cerinţele invocate în cererea reconvenţională de către S.A. „Transservice” nefiind bazate pe suport juridic şi probatoriu. Nefiind de acord cu hotărîrii instanţei de fond, la 12 martie 2014 Primăria mun.Bălţi a depus apel iar la 17 martie 2014 a depus apel S.A.
„Transservice”. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 mai 2014 nu s-a dat curs cererilor de apel. S-a dispus acordarea apelanţilor termen pentru prezentarea cererilor de apel motivate iar SA „Transservice" i s-a acoradat termen şi pentru achitarea taxei de stat. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 08 iulie 2014, apelul depus de SA „Transservice" a fost restituit ca netimbrat şi nemotivat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 iulie 2014 s-a admis apelul declarat de către Primăria mun.Bălţi şi s-a dispus modificarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, 2 mun. Chişinău din 13 februarie 2014 majorînd de la 42 492,81 lei pînă la 283 285,41 lei suma de bani care urmează a fi încasată de la SA „Transservice" în beneficiul Primăriei mun.
Bălţi cu titlu de datorie pentru folosirea terenului din str. I. Franco, 48 mun. Bălţi pe perioada 01.04.2003 – 01.04.2006. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că suma pretinsă de Primăria mun. Bălţi pentru a fi încasată de la SRL „Transservice” s-a acumulat pe o perioadă ce depăşeşte termenul de prescripţie extinctivă , astfel instanţa de fond corect a admis acest capăt de cerere aplicînd regulile cu privire la prescripţie, adică pentru o perioadă de trei ani anterioară adresării reclamantului în judecată de la 01.04.2003 pînă la 01.042006. Însă la calcularea sumei datoriei acumulate în perioada respectivă, instanţa de fond a aplicat greşit formula de calcul. Astfel, potrivit calculeleor prezentate de Primăria mun.
Bălţi, datoria formată în interiorul termenului de prescripţie este de 283 285, 41 lei, fapt admis de către SRL „Transservice”. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, reprezentantul SA „Transservice”, Ţaulean Vitalie la data de 25 noiembrie 2014 a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08.07.2014 şi a hotărîrii instanţei de fond din 13 februarie 2014 cu pronţarea unei noi hotărîri. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.
Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. 3 Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către SA „Transservice” asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SA „Transservice” ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către SA „Transservice”, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 iulie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria mun. Bălţi către SA „Transservice” privind încasarea datoriei pentru folosirea terenului şi cererea reconvenţională înaintată de SA „Transservice” împotriva Primăriei mun. Bălţi privind încasarea cheltuielilor suportate pentru îmbunătăţirea terenului. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4