3ra-83/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: S.Melnic dosarul nr. 3ra-83/14 instanţa de apel: A.Gheorghieş N.Chircu, V.Harmaniuc DECIZIE 12 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii - Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan Vera Macinskaia, Ion Vîlcov examinând recursul declarat de Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 24 octombrie 2013 c o n s t a t ă La data de 23 martie 2013 Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ.

In motivarea acţiunii reclamantul a menţionat, că în ordinea art. 64 Legea privind administraţia publică locală, a efectuat controlul obligatoriu de legalitate a deciziei Consiliului municipal Bălţi nr. 13/29 din 29 noiembrie 2012 cu privire la perfectarea relaţiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de arendă a terenurilor şi modificarea contractelor de arendă, în urma căruia s-a depistat că aceasta este parţial ilegală.

Prin notificarea nr. 1304/ORV020 din 11 ianuarie 2013, reclamantul a solicitat Consiliului municipal Bălţi abrogarea unor puncte din anexele nr. 61 şi 62, dar aceasta a fost respinsă prin decizia nr. 1/53 din 28 februarie 2013. Prin decizia contestată Consiliul municipal Bălţi a decis perfectarea relaţiilor funciare cu persoanele fizice şi juridice prin încheierea contractelor de arendă pe 1 46 sectoare de teren, din care 3 aparţin cu drept de proprietate Republicii Moldova, 7 sectoare nu au numere cadastrale, 2 sectoare nu sunt formate în calitate de bun imobil. S-a mai decis modificarea suprafeţei şi/sau configuraţiei şi/sau, locului amplasării şi/sau modului de folosinţe şi/sau termenelor de arendă ale 14 sectoare de teren din care 3 aparţin cu drept de proprietate Republicii Moldova, 4 sectoare nu au numere cadastrale.

Reclamantul Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat solicită anularea ca fiind ilegale a punctelor 1,9,10,16,18,22,23,39,43,44,45,46 din anexa 61; a punctelor 2,4,6,7,10,11,14 din anexa 62 din decizia Consiliul municipal Bălţi nr. 13/29 din 29 noiembrie 2012 cu privire la perfectarea relaţiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de arendă a terenurilor şi modificarea contractelor de arendă. Prin hotărîrea judecătoriei Bălţi din 20 mai 2013 acţiunea s-a respins. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 24 octombrie 2013 s-a respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat şi s-a menţinut hotărârea primei instanţe. La data de 20 noiembrie 2013 Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 24 octombrie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a invocat, că instanţele de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi eronat au interpretat legea. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Bălţi din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

S-a constatat, că Colegiul Civil al Curţii de Apel Bălţi la data de 24 octombrie 2013 a examinat apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii judecătoriei Bălţi din 20 mai 2013 şi a respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat, a menţinut hotărârea primei instanţe prin care cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ s-a respins. Instanţa de recurs consideră, că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material şi procedural. Astfel, instanţa de apel urma să judece toate motivele apelului respectând prevederile articolului 373 Cod de procedură civilă.

2 Reieşind din limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată şi din specificul obiectului acţiunii în cauză, instanţa de recurs reţine, că contrar acestor prevederi, instanţa de apel, judecând apelul, a trecut în mod superficial asupra circumstanţelor pricinii, referindu-se în mod general la aceleaşi constatări reţinute la adoptarea hotărîrii de prima instanţă, fără a examina legalitatea şi temeinicia hotărîrii supuse apelului în raport cu regulile şi legislaţia ce guvernează litigiul în cauză, în final menţinând hotărîrea primei instanţe ca întemeiată. Or, în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei cerinţelor solicitate în acţiunea de bază, era indispensabil, alături de cele constatate, de a supune controlului legalitatea hotărîrii atacate cu apel în baza argumentelor aduse în cererea de apel, cu expunerea poziţiei instanţei pe fiecare din argumentele invocate.

Astfel, instanţa de apel a comis încălcări care au dus la soluţionarea greşită a pricinii. În acest context, Colegiul menţionează, că cererea de apel declarată de Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a conţinut mai multe argumente, asupra cărora instanţa de apel nu s-a pronunţat, respingând apelurile printr-o declaraţie generală, deşi era obligată, în baza art. 373 alin. (5) Cod de procedură civilă, să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel, fapt ce denotă că instanţa de apel a examinat cauza superficial, fără a intra în esenţa litigiului, ce constituie o încălcare a normelor de drept procedural. Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei de fond, instanţa de apel a omis să verifice şi să judece toate temeiurile din cererea de apel, ce constituie o încălcare a normelor de drept procedural.

Prin prisma art. 11 alin. (1) Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121 din 04 mai 2007, se stabileşte că, la înregistrarea de stat a bunurilor imobile şi a altor bunuri proprietate publică în cadastrul bunurilor imobile sau în alt registru de stat, se indică domeniul proprietăţii publice la care se raportă bunul înregistrat.

Instanţa de apel, menţinând hotărârea primei instanţe, nu a verificat mai întâi regimul juridic al bunului proprietate publică în privinţa cărora recurentul solicită anularea parţială a deciziei Consiliului municipal Bălţi nr. 13/29 din 29 noiembrie 2012. Or, conform art.22 alin. (2) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000, în cazul punerii cererii pe rol, judecătorul dispune prezentarea de către reclamat a actului administrativ contestat şi a documentaţiei care a stat la baza emiterii acestuia, a înscrisurilor sau a altor date pe care instanţa le consideră necesare în judecarea pricinii.

În baza materialelor dosarului se atestă că prin decizia Consiliului municipal Bălţi nr. 13/29 din 29 noiembrie 2012 şi anexelor nr. 61 şi nr. 62 cu privire la perfectarea relaţiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de arendă a terenurilor şi modificarea contractelor de arendă a terenurilor, s-au perfectat 3 relaţiile funciare cu persoanele fizice şi juridice prin încheierea contractelor de arendă a terenurilor conform anexei nr. 61 şi s-au modificat contractele de arendă a sectoarelor de teren conform anexei nr. 62 (f.d.6-11).

Instanţa de apel a menţinut hotărârea primei instanţe prin care s-a constatat că 11 sectoare de teren – pct. 9,10,16,43,44,45,46 din anexa nr. 61 şi pct. 6,10,11,14 din anexa nr. 62 dreptul de proprietate al unităţii – administrativ teritoriale Bălţi nu este înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Bălţi; 6 sectoare de teren – pct. 1,18,39 din anexa nr. 61 şi pct. 2,4,7 din anexa nr. 62 aparţin cu dreptul de proprietate Republicii Moldova; 2 sectoare de teren – pct. 22,23 din anexa nr. 61 nu sunt formate în calitate de bun imobil. Instanţa de recurs reţine că la materialele dosarului sunt anexate planurile cadastrale ale 19 sectoare de teren (f.d.12-26), dintre care doar în privinţa la 8 sectoare de teren, şi anume, pct. 1 din str. G. Cojbuc, 17, pct. 18 din str. Ştefan cel Mare, 36, pct. 22 din str. Alexandru cel Bun, 44, pct. 23 din str. Alexandru cel Bun, 44, pct. 39 din str. Ştefan cel Mare, 9 din anexa nr. 61 şi pct. 2 din str. Conev, 30, pct. 4 din str. Iv.

Franco, pct. 7 din str. Dovator, 86 (f.d.12,15-19,22-24), sunt anexate extrasele din Registrul bunurilor imobile. Totodată, la materialele dosarului lipseşte informaţia despre regimul juridic al acestor bunuri imobile. În privinţa sectoarelor de teren pct. 9 din str. Ştefan cel Mare, 218, pct. 10 din str. Ştefan cel Mare, 218, pct. 16 din str. Decebal, 160, pct. 43 din str. Academicianului N. Filip, pct. 44 din str. Decebal, 168, pct. 45 din str. Lesecico, 4, pct. 46 din str. Puşkin, 41, pct. 6 din str. Borodin, 26, pct. 10 din str. Alexandru cel Bun 1/A, pct. 11 din str. Calea Ieşilor, 27 D şi pct. 14 din str. Miţchevici, 17 din anexa nr. 62 (f.d.13,13 verso,14,20,20 verso,21,21 verso,25,25 verso,26,26 verso), lipseşte careva informaţie despre înregistrarea sau neînregistrarea acestor terenuri în Registrul bunurilor imobile.

Instanţa de recurs ajunge la concluzia că instanţa de apel a examinat formal legalitatea hotărârii primii instanţe şi nu a verificat temeinicia constatărilor acesteia. Instanţa de apel urma să constate cu certitudine care din terenurile în litigiu se află în proprietatea şi administrarea autorităţii publice locale şi dacă neînregistrarea lor de către intimat la OCT nu poate afecta drepturile terţilor care au încheiat deja tranzacţiile de arendă sau de modificare a arendei respective cu Consiliul municipal Bălţi.

Instanţa de recurs consideră că la reexaminarea litigiului dat ce ţine de înstrăinarea sectoarelor de teren aflate în proprietatea autorităţilor publice locale, instanţa de apel urmează să constate cu certitudine dacă dreptul de proprietate asupra terenurilor, indiferent de destinaţie şi tipul lor de proprietate este înregistrat în Registrul bunurilor imobile după autoritatea publică locală, care a înstrăinat sau urmează să înstrăineze sectoarele de pământ, aflate în proprietatea ei. 4 Or, înregistrarea dreptului de proprietate, în condiţiile legii, asupra terenurilor, indiferent de destinaţie si tipul lor de proprietate, constituie o condiţie obligatorie pentru înstrăinarea acestora sau încheierea unor alte tranzacţii în privinţa lor.

Mai mult ca atât, instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărîrii primei instanţe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărîrii în întregul ei. Potrivit recomandărilor avizului nr.11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară sunt cerinţele fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidenţieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în care Curtea condamnă Statele pentru încălcarea art. 6 din Convenţie, nemotivarea hotărârilor de către instanţele de judecată aduce atingere echităţii procesului (Tejedor Garcia vs Spania, hotărârea din 16 decembrie 1997, §31; Vasilescu vs România hotărârea din 08 iunie 2006). Din interpretarea art. 6§1 al CEDO, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărârile contestate asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora.

Dat fiind faptul că, instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material şi procedural, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, cauza urmează a fi rejudecată. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, să verifice circumstanţele pricinii, probele administrate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor. În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 24 octombrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălţi cu privire la contestarea 5 actului administrativ, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Vera Macinskaia Ion Vîlcov 6