2ra-3001/14 — Încasarea pensiei alimentare

Prima instanță: Judecătoria Drochia Dosarul nr. 2ra-3001/14 Judecător: L. Lupașcu Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecători: S. Procopciuc, E. Grumeza, I. Talpa ÎNCHEIERE 16 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecători Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Lisnic Vitalie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Lisnic Veronica împotriva lui Lisnic Vitalie privind încasarea pensiei alimentare, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 03 iunie 2014, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Drochia din 03 martie 2014, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă : La 24 septembrie 2013, Lisnic Veronica a înaintat cerere de chemare în judecată către Lisnic Vitalie cu privire la încasarea pensiei alimentare.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că la 16.02.2002 a încheiat căsătoria cu pârâtul. Din căsătorie au doi copii comuni, fiul Artiom a.n. 20.12.2006 şi fiul Valentin a.n. 06.03.2003, care sunt la întreținerea mamei. Mai indică că în ultimii 5 ani, relațiile dintre soți sunt extrem de tensionate, pârâtul face abuz de băuturi alcoolice, şi între ei apăreau deseori certuri. Lisnic Vitalie nu participă la educația copiilor, nu contribuie financiar la întreținerea copiilor, din care motiv reclamantei î-i este greu să întrețină de una singură copii lor comuni. Mai indică că, pârâtul periodic pleacă la muncă în Federația Rusă, veniturile lui nu pot fi controlate deoarece peste hotare nu este angajat oficial în câmpul muncii.

Solicită încasarea de la pârât pensia de întreținere a copiilor minori în mărime de 1400 lei lunar până la atingerea majoratului sau până la schimbarea situației materiale a părinților. Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 03 martie 2014, acțiunea s-a admis parțial, s-a încasat de la Lisnic Vitalie pensie alimentară pentru întreținerea copiilor minori, Lisnic Valentin şi Lisnic Artiom în mărime fixă de 450 lei din salariu/şi sau din toate felurile de venit lunar, pentru fiecare copil în parte, începând cu 24.09.2013 până la atingerea majoratului de către copii, sau schimbării situației materiale ale părinților. S-a încasat de la Lisnic Vitalie taxa de stat în beneficiul statului în sumă de 324 lei, şi cheltuielile de judecată în mărime de 385,68 lei proporțional părții admise din acțiune în beneficiul Veronicăi Lisnic.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 03 iunie 2014, a fost respins apelul declarat de Lisnic Vitalie și menținută hotărârea Judecătoriei Drochia din 03 martie 2013. La 26 iunie 2014, în termenul prevăzut de lege, Lisnic Vitalie a declarat recurs asupra deciziei respective, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii Judecătoriei Drochia din 03 martie 2013 și deciziei Curții de Apel Bălți din 03 iunie 2014, cu emiterea a unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă parțial cu încasarea pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor minori din pensia recurentului. În motivarea recursului a indicat că decizia Curții de Apel Bălți din 03 iunie 2014 și hotărârea Judecătoriei Drochia din 03 martie 2013 sunt ilegale, cu reiterarea tuturor temeiurilor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării pricinii în instanțele inferioare.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Lisnic Vitalie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, dar a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Lisnic Vitalie ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către Lisnic Vitalie se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă