2ra-2321/14 — Declarea privării de dreptul la cota din rezerva succesorală

prima instanţă, jud. V. Rusu dosarul nr. 2ra-2321/14 instanţa de apel, jud. M. Anton, A panov, T. Pelin DECIZIE 15 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de către Emilia Danşina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Emilia Danşina împotriva lui Anatolie Colesnic cu privire la declararea privării de dreptul la cota din rezerva succesorală, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014, prin care a fost repus în termen apelul, a fost admis apelul declarat de Anatolie Colesnic, casată hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 04 iunie 2013 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 10 octombrie 2012 Emilia Danşina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Anatolie Colesnic cu privire la declararea privării de dreptul la cota din rezerva succesorală.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, este mama pârâtului Colesnic Anatolie. După desfacerea căsătoriei cu Colesnic Ivan, s-a căsătorit în s. Cojuşna, r- nul Străşeni, unde s-a stabilit cu traiul. În anul 1988 a început să construiască casă, iar în anul 1999 a plecat la muncă peste hotarele RM. Susţine reclamanta, că pârâtul fiind mereu nemulţumit de ceea ce face reclamanta, se comporta agresiv şi o înjosea, însă mereu îl ierta, fiind mamă. După ce s-a căsătorit pârâtul Colesnic Anatolie locuia cu familia sa pe la gazde, dar când Emilia Danşina se afla la muncă în Grecia, fără acordul ei, Colesnic Anatolie s-a stabilit cu traiul în gospodăria reclamantei, promiţându-i că v-a îngriji de gospodărie şi o să efectueze lucrările necesare la construcţia casei.

Menţionează, că în anul 2010, când casa era finisată şi bine amenajată, profitând de faptul că reclamanta lipsea din ţară, Colesnic Anatolie s-a adresat cu acţiune în judecată şi a deposedat-o pe aceasta de bunul ce-i aparţinea cu drept de proprietate, necătînd că banii investiţi în acest imobil aparţineau reclamantei. Reclamanta, fiind deposedată de bun, Colesnic Anatolie nu-i permite nici să intre în gospodărie. Consideră, că pârâtul nu merită să fie inclus în cercul de moştenitori la averea succesorală, care v-a rămâne la momentul decesului reclamantei şi solicită să fie privat de dreptul la cota din rezerva succesorală ce v-a rămâne după decesul reclamantei Danşina Emilia. Solicită reclamanta privarea lui Anatolie Colenic de dreptul la cota succesorală, care va rămîne după decesul Emiliei Danşina.

Prin hotărârea Judecătoriei Străşeni din 04 iunie 2013 a fost dispusă privarea lui Colesnic Anatolie de dreptul la cota succesorală, care va rămâne după decesul Emiliei Danşina. Colesnic Anatolie a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Străşeni din 04 iunie 2013, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond, cu pronunţarea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. Prin cererea depusă la 20 februarie 2014 Colesnic Anatolie a solicitat repunerea în termen a apelului declarat, motivând că părțile se judecă în paralel într-o altă cauză civilă cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit și urma a fi încheiată o tranzacție de împăcare, ceia ce nu s-a realizat, iar ca rezultat a fost omis termenul de depunere a apelului.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014 a fost repus în termen apelul declarat de Anatolie Colesnic, admisă cererea de apel şi casată hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 04 iunie 2013 cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. La 06 mai 2014 Emilia Danşina a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 20 februarie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, menţionînd că instanța de apel neîntemeiat a reținut argumentele lui Anatolie Colesnic referitor la repunerea în termen a apelului, și a considerat drept justificate motivele omiterii termenului de înaintare a apelului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanței de apel din 20 februarie 2014 a fost expediată în adresa Emiliei Danşina la 10 martie 2014 (f. d. 67). Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 06 mai 2014 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, a casa decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2014 cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Actele cauzei denotă că Emilia Danşina înaintînd acțiune în judecată împotriva lui Anatolie Colesnic a solicitat privarea ultimului de dreptul la cota succesorală, care va rămîne după decesul Emiliei Danşina. Prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 04 iunie 2013 acțiunea a fost admisă. La 03 decembrie 2013 Colesnic Anatolie a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni din 04 iunie 2013, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin cererea depusă la 20 februarie 2014 Colesnic Anatolie a solicitat repunerea în termen a apelului declarat, motivând omiterea termenului prin faptul că părțile se judecă în paralel într-o altă cauză civilă cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit și urma a fi încheiată o tranzacție de împăcare, ceia ce nu s-a realizat, iar ca rezultat a fost omis termenul de depunere a apelului. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2014 a fost repus în termenul de apel Anatolie Colesnic, a fost admis apelul declarat de către Anatolie Colesnic, casată hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 04 iunie 2013 și pronunțată o nouă hotărîre prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Emilia Danşina.

Instanța de recurs însă, conchide ca fiind prematură decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2014 din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 362 alin. (1) și (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116. În conformitate cu art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). S-a constat că Anatolie Colesnic a depus la 03 decembrie 2013 cerere de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Strășeni din 04 iunie 2013 cu omiterea termenului stabilit de art. 362 CPC, solicitînd casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii, iar la 20 februarie 2014 a depus instanței de apel cerere solicitînd repunerea cererii de apel în termenul de declarare.

Considerînd ca întemeiată cererea de repunere a apelului în termen, instanța de apel a reținut motivul invocat de către apelant, precum că omiterea termenului de depunere a apelului a fost generat de faptul că părțile se judecă în paralel într-o altă cauză civilă cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit și urma a fi încheiată o tranzacție de împăcare, ceia ce nu s-a realizat, iar ca rezultat a fost omis termenul de depunere a apelului. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că concluzia instanței de apel cu privire la repunerea cererii de apel în termen este una pripită, deoarece este lipsită de certitudine și fermitate, fiind dată cu interpretarea eronată a normelor de drept procesual în raport cu materialul probator prezentat în speță.

În această ordine de idei se va reține că termenul legal de declarare a apelului împotriva hotărîrii primei instanțe, va constituit perioada 04 iunie 2013 – 04 iulie 2013, deoarece hotărîrea primei instanțe a fost pronunțată în prezența reprezentantului lui Anatolie Colesnic. Astfel, argumentele invocate de Anatolie Colesnic în cererea de repunere în termen a apelului nu pot constitui drept motiv întemeiat de repunere în termen de îndeplinire a actului de procedură în conformitate cu art. 116 CPC. Or, termenul declarării apelului se calculează nu de la momentul comunicării dispozitivului hotărârii, nu de la data depunerii cererii de întocmire a hotărârii integrale și nici nu de la data comunicării hotărârii motivate, dar de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Acest fapt indică la examinarea unilaterală a pricinii, ce constituie o încălcare a dreptului recurentului de a se bucura de drepturile sale procedurale în condițiile normelor în vigoare, precum și a principiul egalității părților în proces. Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel. La judecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, creînd condiții obiective și reale participanților la proces și judecînd pricina, să emită o hotărîre întemeiată și legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Emilia Danşina.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Emilia Danşina împotriva lui Anatolie Colesnic cu privire la declararea privării de dreptul la cota din rezerva succesorală, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Elena Covalenco Dumitru Mardari Galina Stratulat