2ra-2232/18 — cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit și construcțiilor accesorii, cer. rec.cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosința, dispoziția și posesia bunului imobil și evacuarea forțată fără acordarea altui spațiu locativ

Dosarul nr. 2ra-2232/18

Instanța de fond: Judecătoria Strășeni, sediul Central – D. Croitor

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Țurcan, L. Pruteanu, M. Guzun

ÎNCHEIERE

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Anatolie Colesnic,

Mariana Colesnic,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Colesnic

împotriva Emiliei Danșina cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate

asupra casei de locuit și construcțiilor accesorii,

cererea reconvențională depusă de Emilia Danșina împotriva lui Anatolie

Colesnic, Marianei Colesnic, XXXXX cu privire la înlăturarea obstacolelor în

folosința, dispoziția și posesia bunului imobil și evacuarea forțată fără acordarea

altui spațiu locativ,

împotriva deciziei din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Anatolie Colesnic, s-a menținut hotărârea din

25 octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

constată:

La 11 aprilie 2011 Anatolie Colesnic a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Emiliei Danșina cu privire la recunoașterea casei de locuit nr.01 cu

anexele: terasa 01.3, terasa 02.2, terasa a), anexa 01.2, subsol, scară, gard, fântână,

construcției accesorie, amplasate pe terenul aferent cu suprafața de 0,157 ha, nr.

cadastral XXXXX, situat în XXXXX.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că mama sa Emilia Danșina în

anul 1988 a primit terenul cu nr. cadastral XXXXX, situat în XXXXX. În anii

1990-1991, Emilia Danșina a început construcția casei de locuit.

Reclamantul a menționat că în anul 1999 mama sa Emilia Danșina în

legătură cu situația financiară grea a plecat la muncă peste hotarele țării în Grecia,

iar înainte de plecare a avut o înțelegere verbală cu mama sa că el cu familia sa va

rămâne în casa de locuit și o va reconstrui, căci îi va rămâne în proprietate lui.

Astfel, pe parcursul anilor 2000-2010 au fost efectuate lucrării de construcție și

renovare a casei de locuit și terenului aferent, pentru ce a cheltuit banii proprii în

1

sumă de peste 35 000 dolari SUA. La construcția casei din litigiu a participat în

mare măsură doar el și la moment locuiește în casa dată împreună cu familia sa.

Cu toate acestea, Emilia Danșina la moment pretinde la casa de locuit pentru a o

transmite fratelui său Sergiu Danșin. Din acest motiv ea îl alungă din casă de

locuit pe el împreună cu familia sa. Reclamantul a mai indicat că Emilia Danșina

îi lezează drepturile sale patrimoniale.

Emilia Danșina a depus cerere reconvențională împotriva lui Anatolie

Colesnic cu privire la anularea înregistrării domiciliu lui Anatolie Colesnic pe

adresa XXXXX, înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății, evacuarea lui

Anatolie Colesnic cu toți membrii familiei din imobilul care îi aparține cu drept de

proprietate.

În motivarea cererii reconvenționale Emilia Danșina a indicat că, prin

hotărârea comitetului executiv al consiliului deputaților ai poporului s. Cojușna

r-nul Strășeni RSSM nr.4/7 din 30 martie 1988 i-a fost alocat un lot de pământ

pentru construcția casei de locuit, nr. cadastral XXXXX. În același an a fost

întocmit și aprobat un proiect de construcție pe numele său, iar în baza acestor

acte a fost dobândit un credit bancar pentru construcția casei și a fost începută

construcția casei din litigiu. Emilia Danșina a menționat că în anul 1999 casa a

fost aproape finisată și convenabilă pentru trai, rămânând efectuarea cărorva

lucrări interioare. Din lipsa de bani pentru finisare a fost nevoită să plece la muncă

peste hotarele țării. La momentul plecării sale fiul Anatolie Colesnic era deja

căsătorit. În anul 2002 fiul Anatolie Colesnic a anunțat-o că nu are unde locui și

nu are bani să plătească gazda și în lipsa ei s-au stabilit cu traiul în casa din litigiu.

Ea a fost deacord cu condiția că Anatolie Colesnic să finiseze lucrările de interior

și aranjare a casei din banii trimiși de ea. În prezent, chiar dacă este proprietară a

terenului și a casei de locuit în care a investit surse financiare, fiul Anatolie

Colesnic și soția acestuia Mariana nu-i permit să intre în casă și în ograda

gospodăriei sale.

Prin hotărârea din 18 iulie 2011 a Judecătoriei Strășeni s-a admis cererea de

chemare în judecată depusă de Anatolie Colesnic. S-a recunoscut casa de locuit

construcția pe planul nr.01 cu suprafața de 180,3 m.p. cu anexele: terasă 01,3,

terasă a), anexa 01,1, anexa 01,2, subsolul, scară, gard, fântână, veceu, amplasate

pe terenul aferent cu suprafața de 0,157 ha nr. cadastral XXXXX, situat XXXXX

proprietatea lui Anatolie Colesnic. S-a respins ca neîntemeiată acțiunea

reconvențională a Emiliei Danșina. S-a încasat de la Emilia Danșina în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 1 990,35 lei. (f.d. 174-178, vol.I)

Prin decizia din 20 martie 2012 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Emilia Danșina, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Strășeni din

18 iulie 2011. (f.d. 32, 33-37, vol.II)

Prin decizia din 16 ianuarie 2013 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul depus de Emilia Danșina, s-a casat hotărârea Judecătoriei Strășeni din

18 iulie 2011, s-a restituit cauza spre rejudecare la Judecătoria Strășeni, în alt

complet de judecată. (f.d. 54-57, vol.II)

Prin încheierea din 23 octombrie 2014 a Judecătoriei Strășeni în proces au

fost atrași în calitate de intervenienți accesorii Mariana Colesnic și Irina Colesnic.

(f.d.8-9, vol.III)

2

Prin hotărârea din 15 mai 2015 a Judecătoriei Strășeni s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de Anatolie Colesnic. S-a încasat de la Anatolie

Colesnic în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2 057, 79 lei.

S-a admis acțiunea reconvențională depusă de Emilia Danșina. S-a radiat

înscrierea de domiciliu a lui Anatolie Colesnic din casa de locuit, cu terenul

aferent cu suprafața de 0,157ha, cu numărul cadastral XXXXX, situat în XXXXX.

S-a evacuat Anatolie Colesnic, Mariana Colesnic, Irina Colesnic și toți membrii

săi de familie din casa de locuit, cu teren aferent cu suprafața de 0,157 ha, cu nr.

cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate Emiliei Danșina, situată în

XXXXX. S-a obligat Anatolie Colesnic să nu-i creeze Emiliei Danșina obstacole

în folosirea casei de locuit, cu nr. cadastral XXXXX, situată în XXXXX.

S-a încasat de la Anatolie Colesnic în beneficiul Emiliei Danșina cheltuielile

de judecată în sumă de 2 930 lei.

S-a încasat de la Anatolie Colesnic în beneficiul statului taxa de stat în sumă

de 200 lei.(f.d. 64, 67-74, vol.III)

Prin decizia din 15 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-au admis apelurile

depuse de Anatolie Colesnic, Mariana Colesnic și Irina Colesnic, s-a casat

hotărârea din 15 mai 2015 a Judecătoriei Strășeni, cu remiterea dosarului spre

rejudecare, în alt complet de judecată. (f.d. 230, 231-236, vol.III)

Prin încheierea din 27 decembrie 2016 a Judecătoriei Strășeni s-a atras în

proces în calitate de copârâți Mariana Colesnic, XXXXX reprezentată de Mariana

Colesnic, cu schimbarea calității procesuale a Marianei Colesnic și Irinei Colesnic

din intervenienți accesorii în copârâți. (f.d.23, vol.IV)

La 28 februarie 2017 Emilia Danșina a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, solicitând admiterea acțiunii reconvenționale cu dispunerea înlăturării

obstacolelor create de către Anatolie Colesnic cu membrii familiei Mariana

Colesnic, XXXXX în realizarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil din

XXXXX; evacuării forțate a pîrîtului Anatolie Colesnic și a membrilor familiei

Mariana Colesnic, XXXXX fără acordarea altui spațiu locativ, din bunul imobil

amplasat în XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate.(f.d.34, vol.IV)

Reprezentantul Emiliei Danșina, avocatul Stela Lefter în susținerile verbale a

susținut pretențiile și a solicitat suplimentar încasarea în mod solidar a

cheltuielilor de judecată de la pârâți. (f.d.147 veros, vol. IV)

Prin hotărârea din 25 octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie

Colesnic.

S-a admis acțiunea reconvențională depusă de Emilia Danșina. S-a evacuat

Anatolie Colesnic, Mariana Colesnic, XXXXX din casa de locuit, cu teren aferent

cu suprafața de 0,157 ha, cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de

proprietate Emiliei Danșina, situată în XXXXX. S-a încasat de la Anatolie

Colesnic în beneficiul Emiliei Danșina cheltuielile de judecată ce țin de achitarea

taxei de stat în sumă de 2 830 lei, plata pentru transport în sumă de 580 lei și plata

pentru asistența juridică în sumă de 10 000 lei. (f.d. 148, 150-155, vol.IV)

Prin decizia din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Anatolie Colesnic, s-a menținut hotărârea din 25 octombrie 2017 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central. (f.d. 220, 221-227, vol.IV)

3

La 06 septembrie 2018 și 16 octombrie 2018 Anatolie Colesnic și Mariana

Colesnic au declarat recurs și recurs suplimentar împotriva deciziei din

17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârilor

judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii inițiale și de

respingere ca fiind neîntemeiată acțiunea reconvențională sau trimiterea cauzei la

rejudecare în prima instanță în alt complet de judecată în temeiul art. 445, alin.(1),

lit. c1) Cod de procedură civilă și compensarea tuturor cheltuielilor de judecată

suportate în legătură cu prezentul litigiu în toate instanțele. (f.d. 3-6,19-20, vol.V)

În motivarea cererii de recurs recurenții au invocat, că instanțele de judecată

au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de

drept procedural și material, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

Instanțele de judecată eronat au constatat că doar Emilia Danșina este unicul

titular formal al imobilului din litigiu, consideră că terenul pentru construcții a fost

atribuit pentru întreaga familie și nu doar pentru Emilia Danșina, iar casa a fost

construită pentru toți membrii familiei și cu efortul fiecăruia. Astfel, în opinia

recurenților, dreptul de proprietate a lui Anatolie Colesnic asupra imobilului din

litigiu a apărut ca membru al familiei cel puțin odată cu apariția dreptului de

proprietate al Emiliei Danșina și nu poate fi ignorat de instanțele de judecată. La

fel, urma să fie stabilită și calitatea juridică în raport cu problema abordată a celui

de-al doilea fecior al Emiliei Danșina - Sergiu Danșin, care este la fel membru al

familiei, însă care nu a fost implicat în prezentul proces judecătoresc, nefiind nici

participant și cu atât mai mult, nici parte a procesului.

La 25 octombrie 2018 Emilia Danșina a depus referință, solicitând ca

cererea de recurs declarată de Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic să fie

considerată inadmisibilă. (f.d.22, vol. V)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 17 iulie 2018, recursul, declarat de Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic la

06 septembrie 2018, este depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului

atestă, că Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic au indicat argumente ce țin de

dezacordul cu felul în care instanța de judecată au apreciat înscrisurile probatorii

și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate

aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

4

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic asemenea aspecte

nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către

instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a),

440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

5

Recursul, declarat de către Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

6