2ra-2232/18 — cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit și construcțiilor accesorii, cer. rec.cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosința, dispoziția și posesia bunului imobil și evacuarea forțată fără acordarea altui spațiu locativ

Dosarul nr. 2ra-2232/18 Instanța de fond: Judecătoria Strășeni, sediul Central – D. Croitor Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Țurcan, L. Pruteanu, M. Guzun ÎNCHEIERE 28 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Nicolae Craiu Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Anatolie Colesnic, Mariana Colesnic, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Colesnic împotriva Emiliei Danșina cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit și construcțiilor accesorii, cererea reconvențională depusă de Emilia Danșina împotriva lui Anatolie Colesnic, Marianei Colesnic, XXXXX cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosința, dispoziția și posesia bunului imobil și evacuarea forțată fără acordarea altui spațiu locativ, împotriva deciziei din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Anatolie Colesnic, s-a menținut hotărârea din 25 octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, constată: La 11 aprilie 2011 Anatolie Colesnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Emiliei Danșina cu privire la recunoașterea casei de locuit nr.01 cu anexele: terasa 01.3, terasa 02.2, terasa a), anexa 01.2, subsol, scară, gard, fântână, construcției accesorie, amplasate pe terenul aferent cu suprafața de 0,157 ha, nr. cadastral XXXXX, situat în XXXXX.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că mama sa Emilia Danșina în anul 1988 a primit terenul cu nr. cadastral XXXXX, situat în XXXXX. În anii 1990-1991, Emilia Danșina a început construcția casei de locuit. Reclamantul a menționat că în anul 1999 mama sa Emilia Danșina în legătură cu situația financiară grea a plecat la muncă peste hotarele țării în Grecia, iar înainte de plecare a avut o înțelegere verbală cu mama sa că el cu familia sa va rămâne în casa de locuit și o va reconstrui, căci îi va rămâne în proprietate lui. Astfel, pe parcursul anilor 2000-2010 au fost efectuate lucrării de construcție și renovare a casei de locuit și terenului aferent, pentru ce a cheltuit banii proprii în 1 sumă de peste 35 000 dolari SUA.

La construcția casei din litigiu a participat în mare măsură doar el și la moment locuiește în casa dată împreună cu familia sa. Cu toate acestea, Emilia Danșina la moment pretinde la casa de locuit pentru a o transmite fratelui său Sergiu Danșin. Din acest motiv ea îl alungă din casă de locuit pe el împreună cu familia sa. Reclamantul a mai indicat că Emilia Danșina îi lezează drepturile sale patrimoniale. Emilia Danșina a depus cerere reconvențională împotriva lui Anatolie Colesnic cu privire la anularea înregistrării domiciliu lui Anatolie Colesnic pe adresa XXXXX, înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății, evacuarea lui Anatolie Colesnic cu toți membrii familiei din imobilul care îi aparține cu drept de proprietate.

În motivarea cererii reconvenționale Emilia Danșina a indicat că, prin hotărârea comitetului executiv al consiliului deputaților ai poporului s. Cojușna r-nul Strășeni RSSM nr.4/7 din 30 martie 1988 i-a fost alocat un lot de pământ pentru construcția casei de locuit, nr. cadastral XXXXX. În același an a fost întocmit și aprobat un proiect de construcție pe numele său, iar în baza acestor acte a fost dobândit un credit bancar pentru construcția casei și a fost începută construcția casei din litigiu. Emilia Danșina a menționat că în anul 1999 casa a fost aproape finisată și convenabilă pentru trai, rămânând efectuarea cărorva lucrări interioare. Din lipsa de bani pentru finisare a fost nevoită să plece la muncă peste hotarele țării.

La momentul plecării sale fiul Anatolie Colesnic era deja căsătorit. În anul 2002 fiul Anatolie Colesnic a anunțat-o că nu are unde locui și nu are bani să plătească gazda și în lipsa ei s-au stabilit cu traiul în casa din litigiu. Ea a fost deacord cu condiția că Anatolie Colesnic să finiseze lucrările de interior și aranjare a casei din banii trimiși de ea. În prezent, chiar dacă este proprietară a terenului și a casei de locuit în care a investit surse financiare, fiul Anatolie Colesnic și soția acestuia Mariana nu-i permit să intre în casă și în ograda gospodăriei sale. Prin hotărârea din 18 iulie 2011 a Judecătoriei Strășeni s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Colesnic.

S-a recunoscut casa de locuit construcția pe planul nr.01 cu suprafața de 180,3 m.p. cu anexele: terasă 01,3, terasă a), anexa 01,1, anexa 01,2, subsolul, scară, gard, fântână, veceu, amplasate pe terenul aferent cu suprafața de 0,157 ha nr. cadastral XXXXX, situat XXXXX proprietatea lui Anatolie Colesnic. S-a respins ca neîntemeiată acțiunea reconvențională a Emiliei Danșina. S-a încasat de la Emilia Danșina în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1 990,35 lei. (f.d. 174-178, vol.I) Prin decizia din 20 martie 2012 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Emilia Danșina, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Strășeni din 18 iulie 2011. (f.d. 32, 33-37, vol.II) Prin decizia din 16 ianuarie 2013 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul depus de Emilia Danșina, s-a casat hotărârea Judecătoriei Strășeni din 18 iulie 2011, s-a restituit cauza spre rejudecare la Judecătoria Strășeni, în alt complet de judecată.

(f.d. 54-57, vol.II) Prin încheierea din 23 octombrie 2014 a Judecătoriei Strășeni în proces au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii Mariana Colesnic și Irina Colesnic. (f.d.8-9, vol.III) 2 Prin hotărârea din 15 mai 2015 a Judecătoriei Strășeni s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Colesnic. S-a încasat de la Anatolie Colesnic în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2 057, 79 lei. S-a admis acțiunea reconvențională depusă de Emilia Danșina. S-a radiat înscrierea de domiciliu a lui Anatolie Colesnic din casa de locuit, cu terenul aferent cu suprafața de 0,157ha, cu numărul cadastral XXXXX, situat în XXXXX. S-a evacuat Anatolie Colesnic, Mariana Colesnic, Irina Colesnic și toți membrii săi de familie din casa de locuit, cu teren aferent cu suprafața de 0,157 ha, cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate Emiliei Danșina, situată în XXXXX.

S-a obligat Anatolie Colesnic să nu-i creeze Emiliei Danșina obstacole în folosirea casei de locuit, cu nr. cadastral XXXXX, situată în XXXXX. S-a încasat de la Anatolie Colesnic în beneficiul Emiliei Danșina cheltuielile de judecată în sumă de 2 930 lei. S-a încasat de la Anatolie Colesnic în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 200 lei.(f.d. 64, 67-74, vol.III) Prin decizia din 15 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-au admis apelurile depuse de Anatolie Colesnic, Mariana Colesnic și Irina Colesnic, s-a casat hotărârea din 15 mai 2015 a Judecătoriei Strășeni, cu remiterea dosarului spre rejudecare, în alt complet de judecată. (f.d. 230, 231-236, vol.III) Prin încheierea din 27 decembrie 2016 a Judecătoriei Strășeni s-a atras în proces în calitate de copârâți Mariana Colesnic, XXXXX reprezentată de Mariana Colesnic, cu schimbarea calității procesuale a Marianei Colesnic și Irinei Colesnic din intervenienți accesorii în copârâți.

(f.d.23, vol.IV) La 28 februarie 2017 Emilia Danșina a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând admiterea acțiunii reconvenționale cu dispunerea înlăturării obstacolelor create de către Anatolie Colesnic cu membrii familiei Mariana Colesnic, XXXXX în realizarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil din XXXXX; evacuării forțate a pîrîtului Anatolie Colesnic și a membrilor familiei Mariana Colesnic, XXXXX fără acordarea altui spațiu locativ, din bunul imobil amplasat în XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate.(f.d.34, vol.IV) Reprezentantul Emiliei Danșina, avocatul Stela Lefter în susținerile verbale a susținut pretențiile și a solicitat suplimentar încasarea în mod solidar a cheltuielilor de judecată de la pârâți.

(f.d.147 veros, vol. IV) Prin hotărârea din 25 octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Colesnic. S-a admis acțiunea reconvențională depusă de Emilia Danșina. S-a evacuat Anatolie Colesnic, Mariana Colesnic, XXXXX din casa de locuit, cu teren aferent cu suprafața de 0,157 ha, cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate Emiliei Danșina, situată în XXXXX. S-a încasat de la Anatolie Colesnic în beneficiul Emiliei Danșina cheltuielile de judecată ce țin de achitarea taxei de stat în sumă de 2 830 lei, plata pentru transport în sumă de 580 lei și plata pentru asistența juridică în sumă de 10 000 lei.

(f.d. 148, 150-155, vol.IV) Prin decizia din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Anatolie Colesnic, s-a menținut hotărârea din 25 octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central. (f.d. 220, 221-227, vol.IV) 3 La 06 septembrie 2018 și 16 octombrie 2018 Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic au declarat recurs și recurs suplimentar împotriva deciziei din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii inițiale și de respingere ca fiind neîntemeiată acțiunea reconvențională sau trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță în alt complet de judecată în temeiul art. 445, alin.(1), lit. c1) Cod de procedură civilă și compensarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu prezentul litigiu în toate instanțele.

(f.d. 3-6,19-20, vol.V) În motivarea cererii de recurs recurenții au invocat, că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei. Instanțele de judecată eronat au constatat că doar Emilia Danșina este unicul titular formal al imobilului din litigiu, consideră că terenul pentru construcții a fost atribuit pentru întreaga familie și nu doar pentru Emilia Danșina, iar casa a fost construită pentru toți membrii familiei și cu efortul fiecăruia. Astfel, în opinia recurenților, dreptul de proprietate a lui Anatolie Colesnic asupra imobilului din litigiu a apărut ca membru al familiei cel puțin odată cu apariția dreptului de proprietate al Emiliei Danșina și nu poate fi ignorat de instanțele de judecată.

La fel, urma să fie stabilită și calitatea juridică în raport cu problema abordată a celui de-al doilea fecior al Emiliei Danșina - Sergiu Danșin, care este la fel membru al familiei, însă care nu a fost implicat în prezentul proces judecătoresc, nefiind nici participant și cu atât mai mult, nici parte a procesului. La 25 octombrie 2018 Emilia Danșina a depus referință, solicitând ca cererea de recurs declarată de Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic să fie considerată inadmisibilă. (f.d.22, vol. V) În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 17 iulie 2018, recursul, declarat de Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic la 06 septembrie 2018, este depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic au indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. 4 Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: 5 Recursul, declarat de către Anatolie Colesnic și Mariana Colesnic, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Nicolae Craiu Maria Ghervas 6