2ra-196/18 — cu privire la delimitarea în natură a hotarelor terenului și obligarea atribuirii lotului de teren aferent casei de locuit

Dosarul nr. 2ra-196/18

Instanța de fond: Judecătoria Strășeni – T. Andronic,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, V. Sîrbu,

Î N C H E I E R E

31 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală,

judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Alexandra Triboi,

reprezentată de avocatul Ion Malanciuc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandra Triboi

împotriva Consiliului, Primăriei satului Vorniceni, r-nul Strășeni, intervenientului

accesoriu Mariana Moroșanu cu privire la delimitarea în natură a hotarelor terenului

și obligarea atribuirii lotului de teren aferent casei de locuit,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, prin care s-a

admis apelurile declarate de Consiliul, Primăria satului Vorniceni, raionul Strășeni și

Marianei Moroșanu, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Strășeni din 23

noiembrie 2015, cu respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Alexandra

Triboi,

C O N S T A T Ă :

La 03 octombrie 2012 Alexandra Triboi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului, Primăriei satului Vorniceni, r-nul Strășeni, intervenientului

accesoriu Mariana Moroșanu cu privire la obligarea de a delimita în natură loturile de

pîmîn vecine, care aparțin familiilor Triboi și Moroșanu, de a atribui în proprietate ca

teren aferent casei de locuit și anexelor auxiliare, lotul de pământ cu suprafața de 0,9

din sectorul de pământ nr.12, care se extinde de la hotarele lotului său până la zona de

protecție a râpei. (f.d.1-3, vol. I)

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la 02 septembrie 1980 fost

încheiat cu Petru Moroșanu contractul de vânzare - cumpărare nr.55. Conform

acestui contract a procurat gospodăria din str. Ion Creangă, s. Vorniceni, constituită

din casă de locuit amplasată pe terenul aferent cu suprafața de 0,25 ha. Reclamanta

1

menționează că prin decizia Primăriei s. Vorniceni, r-nul Strășeni nr. 1 din 25

februarie 1993 în cadru privatizărilor masive i-a fost repartizat în proprietate din

suprafața integrală a terenului numai 0,0598 ha, fiindu-i eliberat și titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, care la data de 08 iunie 2001 a fost

trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr.156. Restul terenului a

rămas în proprietatea administrației publice locale. Reclamanta susține că reieșind

din amplasarea și configurația terenului rămas în proprietatea administrației publice

locale este imposibilă utilizarea acestuia în alte scopuri decât în calitate de grădină,

iar scoaterea la licitație a acestui lot este inoportună, deoarece prezintă interes doar

pentru persoanele care dețin terenuri în vecinătate, adică familia Moroșan și familia

sa. Reclamanta menționează că la 23 iulie 2012 prin cererea nr.98 a solicitat de la

Primărie și Consiliul s. Vorniceni delimitarea în natură a loturilor de teren vecine ce

aparțin familiei sale și familiei Moroșanu și atribuirea în proprietate ca teren aferent

casei de locuit și anexelor auxiliare a lotului de pământ cu suprafața de 0.09 ha din

suprafața 0.11 ha din sectorul de pământ nr.12, care aparține administrației publice

locale. Prin scrisoarea Primăriei s. Vorniceni nr.312 din 03 septembrie 2012 a fost

informată că întrebarea sa a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței Consiliului s.

Vorniceni din 30 august 2012, însă în ziua petreceri ședinței a fost scoasă de pe

ordinea de zi, pe motiv ca deja odată i s-a atribuit teren aferent casei de locuit.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 23 noiembrie 2015 s-a admis cererea

de chemare în judecată depusă de către Alexandra Triboi, s-a obligat Primăria s.

Vorniceni, r-nul Strășeni de a delimita în natură hotarele loturilor de pîmînt, cu

stabilirea bornelor la hotarele terenului situate pe str. Ion Creangă nr.22, s.

Vorniceni, r-nul Strășeni, ce aparțin Alexandrei Triboi și vecinei acesteia Mariana

Moroșanu, s-a obligat Consiliul s. Vorniceni, r-nul Strășeni să-i atribuie în

proprietate Alexandrei Triboi ca teren aferent casei de locuit și anexelor

gospodărești, lotul de teren cu suprafața de 0,09 ha din sectorul de pământ nr.12,

care se extinde de la hotarele lotului de teren, pe care Alexandra Triboi îl deține cu

drept de proprietate pe str. Ion Creangă nr.22, s. Vorniceni, r-nul Strășeni până la

zona de protecție a râpei. (f.d.175, 184-187, vol. I)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017 au fost admise

apelurile declarate de către Primăria, Consiliul s. Vorniceni, r-nul Strășeni și

Marianei Moroșanu, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Strășeni din 23

noiembrie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care s-a respins ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată depusă de Alexandra Triboi. (f.d. 35, 36-41, vol.II)

La 04 decembrie 2017 Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion

Malanciuc a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05

2

octombrie 2017, solicitând casarea deciziei, cu menținerea hotărârii Judecătoriei

Strășeni din 23 noiembrie 2015. (f.d.48-49, vol. II)

În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanța de apel a

interpretat în mod eronat legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept

material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea litigiului. Instanța de apel greșit a ajuns la concluzia că ea a

beneficiat de dreptul de atribuție a terenului de pământ cu suprafața de 0,0598,

deoarece chiar din contractul de vânzare - cumpărare a casei de locuit din 02

septembrie 1980 rezultă că casa este amplasată pe terenul cu suprafața de 0,0598 ha,

iar titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 25 februarie

1993 confirmă dreptul ei de proprietate asupra acestui teren.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

05 octombrie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 03

noiembrie 2017, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la

materialele dosarului lipsește. (f.d.42a, vol. II)

În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 04 decembrie 2017, se

consideră depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc este inadmisibil din

următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc a indicat argumente ce

țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și

a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

3

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul

declarat de către Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion

Malanciuc inadmisibil.

4

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion

Malanciuc, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecători Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

5