2ra-196/18 — cu privire la delimitarea în natură a hotarelor terenului și obligarea atribuirii lotului de teren aferent casei de locuit

Dosarul nr. 2ra-196/18 Instanța de fond: Judecătoria Strășeni – T. Andronic, Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, V. Sîrbu, Î N C H E I E R E 31 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală, judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandra Triboi împotriva Consiliului, Primăriei satului Vorniceni, r-nul Strășeni, intervenientului accesoriu Mariana Moroșanu cu privire la delimitarea în natură a hotarelor terenului și obligarea atribuirii lotului de teren aferent casei de locuit, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, prin care s-a admis apelurile declarate de Consiliul, Primăria satului Vorniceni, raionul Strășeni și Marianei Moroșanu, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Strășeni din 23 noiembrie 2015, cu respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Alexandra Triboi, C O N S T A T Ă : La 03 octombrie 2012 Alexandra Triboi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului, Primăriei satului Vorniceni, r-nul Strășeni, intervenientului accesoriu Mariana Moroșanu cu privire la obligarea de a delimita în natură loturile de pîmîn vecine, care aparțin familiilor Triboi și Moroșanu, de a atribui în proprietate ca teren aferent casei de locuit și anexelor auxiliare,

lotul de pământ cu suprafața de 0,9 din sectorul de pământ nr.12, care se extinde de la hotarele lotului său până la zona de protecție a râpei. (f.d.1-3, vol. I) În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la 02 septembrie 1980 fost încheiat cu Petru Moroșanu contractul de vânzare - cumpărare nr.55. Conform acestui contract a procurat gospodăria din str. Ion Creangă, s. Vorniceni, constituită din casă de locuit amplasată pe terenul aferent cu suprafața de 0,25 ha. Reclamanta 1 menționează că prin decizia Primăriei s. Vorniceni, r-nul Strășeni nr. 1 din 25 februarie 1993 în cadru privatizărilor masive i-a fost repartizat în proprietate din suprafața integrală a terenului numai 0,0598 ha, fiindu-i eliberat și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care la data de 08 iunie 2001 a fost trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr.156.

Restul terenului a rămas în proprietatea administrației publice locale. Reclamanta susține că reieșind din amplasarea și configurația terenului rămas în proprietatea administrației publice locale este imposibilă utilizarea acestuia în alte scopuri decât în calitate de grădină, iar scoaterea la licitație a acestui lot este inoportună, deoarece prezintă interes doar pentru persoanele care dețin terenuri în vecinătate, adică familia Moroșan și familia sa. Reclamanta menționează că la 23 iulie 2012 prin cererea nr.98 a solicitat de la Primărie și Consiliul s. Vorniceni delimitarea în natură a loturilor de teren vecine ce aparțin familiei sale și familiei Moroșanu și atribuirea în proprietate ca teren aferent casei de locuit și anexelor auxiliare a lotului de pământ cu suprafața de 0.09 ha din suprafața 0.11 ha din sectorul de pământ nr.12, care aparține administrației publice locale.

Prin scrisoarea Primăriei s. Vorniceni nr.312 din 03 septembrie 2012 a fost informată că întrebarea sa a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței Consiliului s. Vorniceni din 30 august 2012, însă în ziua petreceri ședinței a fost scoasă de pe ordinea de zi, pe motiv ca deja odată i s-a atribuit teren aferent casei de locuit.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 23 noiembrie 2015 s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandra Triboi, s-a obligat Primăria s. Vorniceni, r-nul Strășeni de a delimita în natură hotarele loturilor de pîmînt, cu stabilirea bornelor la hotarele terenului situate pe str. Ion Creangă nr.22, s. Vorniceni, r-nul Strășeni, ce aparțin Alexandrei Triboi și vecinei acesteia Mariana Moroșanu, s-a obligat Consiliul s. Vorniceni, r-nul Strășeni să-i atribuie în proprietate Alexandrei Triboi ca teren aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, lotul de teren cu suprafața de 0,09 ha din sectorul de pământ nr.12, care se extinde de la hotarele lotului de teren, pe care Alexandra Triboi îl deține cu drept de proprietate pe str. Ion Creangă nr.22, s. Vorniceni, r-nul Strășeni până la zona de protecție a râpei.

(f.d.175, 184-187, vol. I) Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017 au fost admise apelurile declarate de către Primăria, Consiliul s. Vorniceni, r-nul Strășeni și Marianei Moroșanu, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Strășeni din 23 noiembrie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Alexandra Triboi. (f.d. 35, 36-41, vol.II) La 04 decembrie 2017 Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 2 octombrie 2017, solicitând casarea deciziei, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Strășeni din 23 noiembrie 2015. (f.d.48-49, vol. II) În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea litigiului.

Instanța de apel greșit a ajuns la concluzia că ea a beneficiat de dreptul de atribuție a terenului de pământ cu suprafața de 0,0598, deoarece chiar din contractul de vânzare - cumpărare a casei de locuit din 02 septembrie 1980 rezultă că casa este amplasată pe terenul cu suprafața de 0,0598 ha, iar titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 25 februarie 1993 confirmă dreptul ei de proprietate asupra acestui teren. În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 05 octombrie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 03 noiembrie 2017, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului lipsește.

(f.d.42a, vol. II) În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 04 decembrie 2017, se consideră depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a II - are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. 3 Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al.

2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc inadmisibil.

4 Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 5