2rh-138/18 — cu privire la delimitarea în natură a hotarelor terenului și obligarea atribuirii lotului de teren aferent casei de locuit

Dosarul nr. 2rh-138/18

Instanța de fond: Judecătoria Strășeni – T. Andronic,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, V. Sîrbu,

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – O. Sternioală, I. Bejenaru, M. Ghervas

Î N C H E I E R E

20 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală,

judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinând cererea de revizuire, declarată de către Alexandra Triboi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandra Triboi

împotriva Consiliului, Primăriei satului Vorniceni, r-nul Strășeni, intervenientului

accesoriu Mariana Moroșanu cu privire la delimitarea în natură a hotarelor terenului și

obligarea atribuirii lotului de teren aferent casei de locuit,

împotriva încheierii Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, prin care recursul depus de Alexandra

Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc, s-a considerat inadmisibil,

C O N S T A T Ă :

La 03 octombrie 2012 Alexandra Triboi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului, Primăriei satului Vorniceni, r-nul Strășeni, intervenientului

accesoriu Mariana Moroșanu cu privire la obligarea de a delimita în natură loturile de

pământ vecine, care aparțin familiilor Triboi și Moroșanu, de a atribui în proprietate ca

teren aferent casei de locuit și anexelor auxiliare, lotul de pământ cu suprafața de 0,09 ha

din sectorul de pământ nr.12, care se extinde de la hotarele lotului său până la zona de

protecție a râpei. (f.d.1-3, vol. I)

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la 02 septembrie 1980 fost încheiat cu

Petru Moroșanu contractul de vânzare - cumpărare nr.55. Conform acestui contract a

procurat gospodăria din str. Ion Creangă, s. Vorniceni, constituită din casă de locuit

amplasată pe terenul aferent cu suprafața de 0,25 ha. Reclamanta menționează că prin

decizia Primăriei s. Vorniceni, r-nul Strășeni nr. 1 din 25 februarie 1993 în cadru

privatizărilor masive i-a fost repartizat în proprietate din suprafața integrală a terenului

1

numai 0,0598 ha, fiindu-i eliberat și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren, care la data de 08 iunie 2001 a fost trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de

terenuri la nr.156. Restul terenului a rămas în proprietatea administrației publice locale.

Reclamanta susține că reieșind din amplasarea și configurația terenului rămas în

proprietatea administrației publice locale este imposibilă utilizarea acestuia în alte

scopuri decât în calitate de grădină, iar scoaterea la licitație a acestui lot este inoportună,

deoarece prezintă interes doar pentru persoanele care dețin terenuri în vecinătate, adică

familia Moroșan și familia sa. Reclamanta menționează că la 23 iulie 2012 prin cererea

nr.98 a solicitat de la Primărie și Consiliul s. Vorniceni delimitarea în natură a loturilor

de teren vecine ce aparțin familiei sale și familiei Moroșanu și atribuirea în proprietate ca

teren aferent casei de locuit și anexelor auxiliare a lotului de pământ cu suprafața de 0.09

ha din suprafața 0.11 ha din sectorul de pământ nr.12, care aparține administrației publice

locale. Prin scrisoarea Primăriei s. Vorniceni nr.312 din 03 septembrie 2012 a fost

informată că întrebarea sa a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței Consiliului s.

Vorniceni din 30 august 2012, însă în ziua petreceri ședinței a fost scoasă de pe ordinea

de zi, pe motiv ca deja odată i s-a atribuit teren aferent casei de locuit.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 23 noiembrie 2015 s-a admis cererea de

chemare în judecată depusă de către Alexandra Triboi, s-a obligat Primăria s. Vorniceni,

r-nul Strășeni de a delimita în natură hotarele loturilor de pământ, cu stabilirea bornelor

la hotarele terenului situate pe str. Ion Creangă nr.22, s. Vorniceni, r-nul Strășeni, ce

aparțin Alexandrei Triboi și vecinei acesteia Mariana Moroșanu, s-a obligat Consiliul s.

Vorniceni, r-nul Strășeni să-i atribuie în proprietate Alexandrei Triboi ca teren aferent

casei de locuit și anexelor gospodărești, lotul de teren cu suprafața de 0,09 ha din sectorul

de pământ nr.12, care se extinde de la hotarele lotului de teren, pe care Alexandra Triboi

îl deține cu drept de proprietate pe str. Ion Creangă nr.22, s. Vorniceni, r-nul Strășeni

până la zona de protecție a râpei. (f.d.175, 184-187, vol. I)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017 au fost admise apelurile

declarate de către Primăria, Consiliul s. Vorniceni, r-nul Strășeni și Marianei Moroșanu,

s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Strășeni din 23 noiembrie 2015, cu emiterea unei

noi hotărâri, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Alexandra Triboi. (f.d. 35, 36-41, vol.II)

La 04 decembrie 2017 Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc, a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017,

solicitând casarea deciziei, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Strășeni din 23 noiembrie

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din data de 31 ianuarie 2018 recursul

depus de Alexandra Triboi, reprezentată de avocatul Ion Malanciuc, s-a considerat

inadmisibil (f.d. 61-65, vol.II).

La 21 aprilie 2018 Alexandra Triboi a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat

admiterea cererii, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017,

2

încheierii Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție din 31 ianuarie 2018, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Strășeni din 23

noiembrie 2015. (f.d.68-70, vol. II).

În motivarea cererii de revizuire revizuenta a indicat, că instanța de recurs incorect a

apreciat motivele invocate de reprezentantul său – avocatul Ion Malanciuc precum, că a

indicat în recurs argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a

apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei și nu pot fi reținute ca

temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs. Revizuienta menționează că toate argumentele aduse în cererea de

recurs, cert demonstrează că avocatul Ion Malanciuc corect a făcut trimitere la încălcarea

esențială a normelor de drept materiale. Instanța de apel greșit a ajuns la concluzia că ea a

beneficiat de dreptul de atribuire a terenului de pământ cu suprafața de 0,0598 ha, ori, la

momentul cumpărării casei de locuit era un lot de pământ cu suprafața de 0,25 ha, iar

apoi datorită programului de privatizare a loturilor de pământ s-a ales doar cu 0,598 ha,

deci a solicitat atribuirea suplimentar a terenului cu suprafața de 0,09 ha, cerință care a

fost respinsă de instanța de apel nefondat.

Conform prevederilor art. 451, alin.(1) în coroborare cu art. 447, lit. a) CPC cererea

de revizuire se depune în scris de către părți și alți participanți la proces, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le

confirmă.

Verificând argumentele revizuentei, examinând materialele cauzei în raport cu

temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ consideră, că cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează a

fi respinsă din considerentele ce preced.

Potrivit prevederilor art. 449 CPC revizuirea se declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești

care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională

și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de

judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de

tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

3

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor

sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea

hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Totodată, Colegiul menționează că, revizuirea este o cale de atac de retractare, prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și

reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a

hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute

în mod limitativ în art. 449 CPC.

Alexandra Triboi a indicat drept temei de revizuire dezacordul cu soluția adoptară

de Curtea Supremă de Justiție din data de 31 ianuarie 2018.

În acest context, instanța de revizuire consideră, că motivele invocate de către

Alexandra Triboi în susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul cu soluția

pronunțată pe parcursul examinării cererii și nu relevă prin prisma art. 449 CPC careva

temeiuri legale, ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

În conformitate cu cele menționate argumentele invocate în cererea de revizuire au

fost deja obiect de dezbateri în cadrul judecării recursului.

Colegiului precizează, că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi

criticată în raport cu probatoriul dosarului existent la data pronunțării acestei hotărâri, dar

numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la data pronunțării.

Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi

judecăți, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecății finalizate cu

pronunțarea hotărârii, a cărei revizuire se solicită. Pentru admiterea cererii de revizuire pe

acest temei este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv până la

data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și

pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să

aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite

după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Examinând argumentele cererii de revizuire, Colegiului le apreciază drept irelevante

și lipsite de contextul pertinent inițierii procedurii de revizuire, or acestea de fapt, nu sunt

susținute prin nici un fel de probe indubitabile în sensul prevăzut de art.449.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate de

către Alexandra Triboi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 CPC,

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

4

Reieșind din cele expuse, în baza art. 449, 453, lit. a) CPC Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Alexandra Triboi.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecători Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

5