3ra-908/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanță L. Andriaș dosarul nr. 3ra-908/14 instanța de apel N. Budăi N. Cernat I. Muruianu DECIZIE 15 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Diaconu, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Gherman împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea în parte a actului administrativ, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 13 martie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și menținută hotărârea Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 27 septembrie 2013 şi hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Centru, municipiul Chişinău din 30 octombrie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 19 februarie 2013, Oleg Gherman a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea în parte a actului administrativ, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că prin ordinul nr.12ef din 14 ianuarie 2013 cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților CPR Fălești, a fost sancționat disciplinar prin concedierea din organele afacerilor interne pentru încălcarea p.2 alin. 1, 5, 9, p.4 alin. 9 din Statutul disciplinar al organelor afacerilor interne, p.51 alin. 1 din Regulamentul cu privire la serviciul în organele afacerilor interne, pentru faptul neinformării conducerii ierarhic superioare despre circumstanțele recepționate la 23 decembrie 2012. Susține că potrivit ordinului contestat, la 23 decembrie 2012 ora 14.20, în unitatea de gardă CPR Fălești serviciul 902 a parvenit informația de la Spitalul raional Fălești cu privire la vătămările corporale violente, prin împușcătură, a două persoane (Valeriu Vlaicu şi Sorin Paciu), înregistrată prin sistemul tehnic de înregistrare a convorbirilor telefonice „PHOBOS”, informație recepționată de către inspectorul operativ de serviciu al unității de gardă SOAC CPR Fălești, Anatolie Dedov, dar care nu a înregistrat sesizarea în Registrul nr. l şi nu a informat despre 2 acest fapt conducerea comisariatului.

Prin urmare, conducerea comisariatului nu a informat conducerea MAI despre sesizările respective şi nu a întreprins măsuri de documentare, iar în asemenea circumstanțe Oleg Gherman nu a informat conducerea ierarhic superioară despre circumstanțele din 23 decembrie 2012. Concluziile Direcţiei investigaţii şi securitate a MAI care a executat un control de serviciu în perioada 06 ianuarie 2013-14 ianuarie 2013 privind abaterile disciplinare comise de Oleg Gherman le consideră nemotivate, nefondate, neprobate şi neconstatate, iar fapta imputată ultimului nu constituie o încălcare disciplinară, deoarece atribuțiile sale de serviciu și Fișa de post asemenea obligațiuni nu prevăd.

Menționează că la 23 decembrie 2012 nu era responsabil pe comisariatul de politie, reieșind din graficul de serviciu, însă la acea dată totuși reclamantul fiind contactat de ofițerul de poliție I. Pleşca a mers la fața locului producerii crimei, soldat cu decesul lui Valeriu Vlaicu şi a executat de comun cu doi reprezentanți ai MAI, acțiuni operative de investigații, și respectiv, odată ce reprezentanții MAI au fost prezenți la fața locului, rezultă că CPR Fălești a informat conducerea MAI despre fapta comisă, și respectiv nu a fost necesar de informat în mod repetat despre acest caz.

Mai mult, la 23 decembrie 2013, la interpelarea telefonică a Procuraturii raionul Fălești, materialele acumulate pe cazul lui Valeriu Vlaicu au fost expediate după competență, iar pe cazul lui Sorin Paciu, Procuratura raionul Fălești s-a autosesizat, a înregistrat crima în Registrul nr. 1 şi la 25 decembrie 2012 a fost pornită urmărirea penală, iar în momentul parvenirii Fișei statistice nr. l, aceasta a fost introdusă de CPR Fălești în baza de date sistem informațional centralizat, la care conducerea MAI are acces. La 24 ianuarie 2013 s-a adresat către pârât o cerere prealabilă prin care a contestat ordinul nr. 12ef din 14 ianuarie 2013, însă nu a primit nici un răspuns. Consideră că ordinul a fost emis contrar normelor imperative ale legii, cu încălcarea procedurii stabilite şi prin urmare este pasibil de a fi anulat.

Afirmă că sancțiunea disciplinară aplicată i-a cauzat daune morale legate de retrăiri psihice pentru faptul că a fost privat de dreptul la un trai decent şi dreptul la muncă. Solicită Oleg Gheman anularea ordinului MAI nr. 12ef din 14 ianuarie 2013 în partea sancționării sale, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu în mărime de 5923 lei lunar, precum și încasarea prejudiciului moral în sumă de cinci salarii lunare și a cheltuielilor de judecată ce includ 300 lei cheltuieli de deplasare pentru fiecare ședință de judecată și 5000 lei pentru asistența juridică primită. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 27 septembrie 2013 acțiunea a fost admisă parțial. A fost anulat ordinului MAI nr. 12ef din 14 februarie 2013 în partea sancționării în mod disciplinar cu concedierea din organele afacerilor interne a lui Oleg Gherman, nr. 589 ef.

din 22 noiembrie 2012. A fost încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui Oleg Gherman salariul pentru absența forțată de la serviciu pentru perioada 14 ianuarie 2013-27 septembrie 2013 în mărime de 41461 lei, salariul mediu lunar în mărime de 5923 3 lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 lei, cheltuielile de transport în sumă de 2000 lei şi prejudiciul moral în mărime de un salariu mediu lunar în sumă de 5923 lei. Prin cererile din 27 septembrie 2013 Oleg Gherman a solicitat pronunțarea unei hotărâri suplimentare prin care să fie corectate erorile și să fie restabilit în funcția deținută anterior concedierii. Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 30 octombrie 2013 a fost admisă cererea lui Oleg Gherman privind pronunţarea unei hotărîri suplimentare şi a fost specificat că punctul 2 din hotărârea nr. 3ca-792/13 din 27 septembrie 2013 v-a avea următorul conținut: Se anulează ordinului MAI nr. 12 ef din 14 ianuarie 2013 în partea sancționării în mod disciplinar cu concedierea din organele afacerilor interne a lui Gherman Oleg nr. 589 ef din 22 noiembrie 2012, cu restabilirea în funcția deținută anterior concedierii, comisar- adjunct al CRP Fălești, cu executarea imediată în partea restabilirii în funcție, în rest hotărârea rămâne fără modificări. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 30 octombrie 2013 a fost corectată eroarea comisă în hotărîrea nr. 3ca-792 din 17 septembrie 2013 şi a fost corectată data emiterii ordinului de concediere a lui Oleg Gherman mr.

12ef şi anume din 14 ianuarie 2013, a fost exclusă sintagma nr. 589 ef. din 22 noiembrie 2012 din pct. 2 al dispozitivului hotărîrii nr. 3ca-792/13 din 27 septembrie 2013 ca greşit inclusă. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 13 martie 2014 a fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și menținută hotărârea şi hotărîrea suplimentară a primei instanţe. La 30 mai 2014, în termenul prevăzut de lege, Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea lui Oleg Gherman să fie respinsă integral ca neîntemeiată. Recurentul, Ministerul Afacerilor Interne în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel şi le consideră neîntemeiate și pasibile de a fi casate.

Susține că atât prima instanță cât și instanța de apel nu au stabilit circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, nu au reflectat motivele concluziilor sale cu privire la admiterea pretențiilor, mai mult decât atât, instanțele nu au dat apreciere probelor după intima convingere, care urmau să fie bazate pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar, în ansamblul și interconexiunea lor. Invocă că în decizia instanței de apel este exact expusă partea motivată din hotărârea primei instanțe, ceea ce denotă faptul examinării superficiale a cererii de apel.

Indică că un argument invocat atât de instanța de fond cât și de instanța de apel este că abaterea disciplinară expusă în ordinul de concediere a lui Oleg Gherman are un caracter formal și nu este posibil de apreciat admiterea de către acesta a unor încălcări la exercitarea atribuțiilor de serviciu, însă atribuțiile de serviciu a intimatului în calitate de comisar adjunct al CPR Fălești rezultă din Fișa 4 de post semnată de către acesta, asupra căror, la numirea în funcție, nu a înaintat careva obiecții, prin urmare, instanța de fond nu a luat în considerație că abaterea disciplinară imputată de către angajator rezultă din statutul funcției deținute.

Astfel, potrivit ordinului MAI nr. 12ef din 14 ianuarie 2013, Oleg Gherman a fost a fost concediat din organele afacerilor interne în temeiul art. 21 alin. (7) al Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, pentru săvârșirea unei fapte grave care a prejudiciat considerabil interesele publice, manifestată prin neinformarea conducerii ierarhic superioare asupra circumstanțelor recepționate la 23 decembrie 2012. Menționează că obligațiile șefului sunt expres stipulate în art. 12 alin. (1), (3) și (6) al Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, potrivit cărui, poliția este obligată să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității şi averii cetățenilor în cazurile în care ei sânt amenințați de acțiuni nelegitime, de alt pericol; să înregistreze informația sosită cu privire la infracțiuni, contravenții administrative şi la alte evenimente care periclitează securitatea publică, să reacționeze prompt la sesizările şi comunicările despre infracțiuni; să aducă la cunoștința autorităților administrației publice respective evenimentele care i-au devenit cunoscute şi care pun în pericol securitatea personală, socială şi a statului şi cer reacționarea lor promptă; să ia măsuri de investigare operativă şi alte măsuri necesare, prevăzute de legislație, pentru stabilirea, prevenirea, curmarea infracțiunilor,

pentru identificarea şi punerea sub urmărire a persoanelor care le-au săvârșit şi a persoanelor ce se ascund de organele de urmărire penală şi judecătorești, se sustrag de la executarea pedepsei penale, precum şi a persoanelor date dispărute sau a altor persoane, în cazurile prevăzute de legislație, obligații ce îi revin fiecărui polițist, indiferent de funcția exercitată. În același timp, asemenea obligații sunt prevăzute și în pct. pct. 3, 4 și 10 alin. (5) din Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 2 din 04 ianuarie 1996. Conform acestor norme, disciplina în organele afacerilor interne se obține prin asigurarea respectării stricte a prevederilor legilor, statutelor, regulamentelor, instrucțiunilor și ordinelor, exemplul personal al șefilor și superiorilor.

Șeful poartă răspundere pentru starea disciplinară și regulamentară din subdiviziunea pe care o conduce, iar șeful care nu ia măsurile necesare pentru restabilirea ordinii de drept și a disciplinei, poartă răspundere conform prevederilor legale și statutului menționat. La fel invocă că în motivarea hotărârii suplimentare din 30 octombrie 2013, prin care a fost dispusă restabilirea lui Oleg Gherman în funcția de comisar adjunct al CPR Fălești, sunt indicate prevederile art. 250 lit. a) din Codul de procedură civilă, conform cărui instanța care a pronunțat o hotărâre poate, din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită o hotărâre suplimentară dacă nu s-a pronunțat asupra unei pretenții în a cărei privință participanții la proces au prezentat probe și au dat explicații.

Or, în cererea de chemare în judecată Oleg Gherman nu a solicitat restabilirea în funcția deținută anterior concedierii. Mai mult, pct. 59 al hotărârii explicative nr. 12 din 03 octombrie 2005 cu privire la practica judiciară a examinării litigiilor care apar în cadrul încheierii, modificării și încetării contractului individual de muncă, Plenul Curții Supreme de 5 Justiție atenționează instanțele judecătorești că în cazul restabilirii în funcție este necesar de a declara mai întâi nulitatea deciziei (ordinului) de concediere, restabilirea fiind un capăt de cerere secundar şi subsecvent declarării nulității şi astfel direct condiționat de declararea nulității actului. Dacă salariatul a solicitat numai recunoașterea nulității actului de concediere fără restabilirea în funcția deținută anterior, instanța va dispune modificarea înscrierii în carnetul de muncă, unde concedierea se va substitui cu demisia din propria inițiativă.

Prin referința din 26 iunie 2014 Oleg Gherman a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Prin scrisoarea din 28 martie 2014 Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor copia deciziei din 13 martie 2014, care a fost recepţionată de către Ministerul Afacerilor Interne la 07 aprilie 2014, iar la 30 mai 2014, adică în termenul prevăzut de lege recurentul a declarat recurs. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 06 august 2014 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, casată decizia instanţei de apel, hotărîrea şi hotărîrea suplimentară a primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Din materialele pricinii rezultă că prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 12ef.

din 14 februarie 2013 cu privire la sancţionarea disciplinară a angajaţilor CPR Făleşti, pentru neinformarea conducerii ierarhic superioare asupra circumstanţelor recepţionate la 23 decembrie 2012 cu referinţă la traumatismul provocat lui Sorin Paciu dintr-o armă de foc, în cadrul unei vînători de mistreţi, avută loc pe teritoriul sectorului silvic Călineşti a Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”, raionul Făleşti, fapte ce au ştirbit imaginea poliţiei în societate, încălcînd prevederile pct. 2 alin. (1), (5), (9) şi pct. 4 alin. (9) al Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, pct. 51 alin. (1) al Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne, comisarul adjunct pentru lucrul operativ al CPR Făleşti, locotenent-colonel de poliţie Oleg Gherman a fost sancţionat disciplinar cu concedierea din organele afacerilor interne, în conformitate cu art. 21 pct. 7 al Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie, cu achitarea compensaţiilor băneşti pentru concediile neutilizate (f.d.

28- 30). Din analiza actelor aflate la dosar s-a constatat că la 24 ianuarie 2013, Oleg Gherman s-a adresat cu cerere prealabilă către Ministerul Afacerilor Interne, prin 6 care a solicitat anularea sancţiunii disciplinare prin concedierea din organele afacerilor interne din funcţia de comisar adjunct pentru lucrul operativ a Comisariatului CRP Făleşti, cu achitarea salariului pentru perioada de lipsă forţată de la muncă (f.d. 7-9). Ulterior, la 19 februarie 2013, Oleg Gherman a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne solicitînd anularea ordinului în partea concedierii sale din serviciu, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu examinarea pricinii în fond, prima instanţă a dispus anularea în parte a ordinului nr. 12 ef al Ministerului Afacerilor Interne din 14 ianuarie 2013, cu restabilirea lui Oleg Gherman în funcţia de comisar adjunct al Comisariatului de Poliţie raionul Făleşti, cu încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Oleg Gherman a despăgubirii în sumă de 41461 lei ce constituie salariul mediu lunar a ultimului pentru perioada absenţei forţate de la serviciu 14 ianuarie 2013 - 27 ianuarie 2013, suma de 5923 lei ceea ce constituie un salariu mediu lunar. De asemenea a fost încasată din contul pîrîtului în beneficiul lui Oleg Gherman suma de 2000 lei ca prejudiciu moral, prejudiciul moral în mărime de un salariu mediu lunar în sumă de 5923 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei.

În rest cerinţele au fost respinse. Instanţa de apel prin decizia din 13 martie 2014, fiind de acord cu soluţia primei instanţe, a respins apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne şi a menţinut hotărîrea primei instanţe. Ambele instanţe de judecată au concluzionat că abaterea disciplinară expusă în ordinul de concediere a lui Oleg Gherman are un caracter formal şi nu este posibil de apreciat admiterea de către acesta a unor încălcări la exercitarea atribuţiilor de serviciu. Judecînd recursul declarat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată la examinarea pricinii a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material.

Conform art. 12 alin. (1), (3) şi (6) din Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie (în vigoare la momentul comiterii de către Oleg Gherman a abaterii disciplinare în funcţia de comisar adjunct al Comisariatului de Poliţie raionul Făleşti), poliţia este obligată: să ia măsuri pentru apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei, demnităţii şi averii cetăţenilor în cazurile în care ei sînt ameninţaţi de acţiuni nelegitime, de alt pericol; să înregistreze informaţia sosită cu privire la infracţiuni, contravenţii administrative şi la alte evenimente care periclitează securitatea publică, să reacţioneze prompt la sesizările şi comunicările despre infracţiuni; să aducă la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice respective evenimentele care i-au devenit cunoscute şi care pun în pericol securitatea personală, socială şi a statului şi cer reacţionarea lor promptă; să ia măsuri de investigare operativă şi alte măsuri necesare, prevăzute de legislaţie, pentru stabilirea, prevenirea, curmarea infracţiunilor, pentru identificarea şi punerea sub urmărire a persoanelor care le-au săvîrşit şi a persoanelor ce se ascund de organele de urmărire penală şi judecătoreşti, se sustrag de la executarea pedepsei penale, precum şi a persoanelor date dispărute sau a altor persoane, în cazurile prevăzute de legislaţie.

7 În acelaşi timp, pct. pct. 3,4 şi 10 alin. 5) din Statutul disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 2 din 04 ianuarie 1996 stipulează aceleaşi obligaţiuni şi anume disciplina în organele afacerilor interne se obţine prin asigurarea respectării stricte a prevederilor legilor, statutelor, regulamentelor, instrucţiunilor şi ordinelor, exemplul personal al şefilor şi superiorilor. Şeful poartă răspundere pentru starea disciplinară şi ordinea regulamentară din subdiviziunea pe care o conduce, iar şeful care nu ia măsurile necesare pentru restabilirea ordinii de drept şi a disciplinei poartă răspundere conform prevederilor legislaţiei şi statutului menţionat.

Prin urmare, Colegiul consideră că Oleg Gherman, fiind în funcţia de comisar adjunct pentru lucrul operativ al Comisariatului de Poliţie raionul Făleşti poartă întreaga răspundere pentru buna desfăşurare a întregii activităţii a comisariatului şi pentru toate acţiunile subordonaţilor săi. Cu atît mai mult cu cît, chiar din fişa postului a comisarului adjunct pentru lucrul operativ rezultă că scopul funcţiei constă în activitatea operativ-investigativă orientată la stabilirea situaţiei criminogene, lichidarea cauzelor şi condiţiilor ce favorizează creşterea criminalităţii, organizarea procesului de urmărire continuă a mersului descoperirii crimelor în teritoriul deservit, interacţiunea în combaterea criminalităţii cu alte subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne, organe naţionale şi internaţionale de drept (f.d.

38-39). De asemenea, reieşind din atribuţiile prevăzute în fişa de post, comisarul adjunct pentru lucrul operativ asigură evidenţa informaţiei operative de investigaţie primite, o generalizează şi organizează verificarea şi realizarea ei, planifică activitatea operativă de investigaţie, exercită controlul asupra gestionării dosarelor de evidenţă operativă, lucrul cu colaboratorii confidenţiali, examinează comunicările primite de la ei, indicaţii referitor la ele şi supraveghează îndeplinirea lor. Astfel, instanţa de recurs consideră că Oleg Gherman, în calitatea sa de comisar adjunct pentru lucrul operativ, a fost sesizat în privinţa circumstanţelor evenimentelor din 23 decembrie 2012, însă nu a întreprins măsuri concrete de documentare şi nu a informat conducerea Ministerului Afacerilor Interne despre cele săvîrşite pe teritoriul administrativ deservit.

Conform art. 21 pct. 7 din Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie, Colaboratorul poliţiei poate fi concediat din serviciu din proprie iniţiativă sau din iniţiativa conducerii pentru încălcarea disciplinei - în cazul neîndeplinirii obligaţiilor de serviciu, comise în mod repetat în decursul unui an după aplicarea sancţiunii disciplinare pentru acţiuni similare, sau al comiterii sistematice a unor asemenea acţiuni, sau al săvîrşirii unei singure fapte grave, care a prejudiciat considerabil interesele publice, drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor ori persoanelor juridice, sau al prezentării la serviciu în stare de ebrietate sau al consumului de băuturi alcoolice, de stupefiante ori de substanţe toxice în timpul serviciului, sau al absentării de la serviciu fără motive întemeiate mai mult de trei ore.

Conform pct. 27 din Statutul disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 2 din 04 ianuarie 1996, sancţiunile disciplinare trebuie să fie conforme cu vinovăţia colaboratorului şi cu gravitatea 8 încălcării săvîrşite. La aplicarea sancţiunii disciplinare se ia în considerare caracterul, cauzele, circumstanţele şi consecinţele faptei săvîrşite, conduita anterioară a colaboratorului, termenul aflării lui în serviciu. Sancţiunea disciplinară se aplică cu dreptate, fără părtinire şi numai după constatarea faptelor. Persoanei supuse anchetei de serviciu i se vor solicita explicaţiile de rigoare în scris.

Instanţa de recurs mai reţine că încălcarea disciplinară admisă de către intimatul Oleg Gherman este constatată atît prin materialele anchetei de serviciu, cît şi prin raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea modului de administrare de către organele abilitate a incidentului din 23 decembrie 2012, care a avut loc în Rezervaţia naturală „Pădurea Domnească”. Colegiul mai reţine că accidentul din Rezervaţia naturală „Pădurea Domnească” a fost mediatizat pe larg în mass-media, iar opinia publică a fost una critică atît la adresa persoanelor participante la vînătoare, cît şi la adresa Ministerului Afacerilor Interne. Deci, neonorarea obligaţiilor de serviciu de către angajaţii Comisariatului de poliţie pe raionul Făleşti, inclusiv de către Oleg Gherman, au prejudiciat imaginea poliţiei, constituind o încălcare gravă a disciplinei de serviciu.

În opinia celor expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că în cadrul examinării pricinii s-a constatat cu certitudine, că încălcările comise de către Oleg Gherman nu reprezintă altceva decît săvîrşirea unei singure fapte grave care a prejudiciat considerabil interesele publice, iar sancţiunea disciplinară aplicată intimatului Oleg Gherman prin ordinul nr. 12ef. din 14 ianuarie 2013 este întemeiată şi corespunde încălcărilor admise şi gradului de vinovăţie atribuit ultimului. Astfel, atît instanţa de apel cît şi prima instanţă incorect au concluzionat că ordinul contestat nr. 124 ef. din 14 ianuarie 2013 este emis contrar prevederilor legislaţiei în vigoare.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă şi instanţa de apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărîre, prin care acţiunea lui Oleg Gherman împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea în parte a actului administrativ, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată de respins ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2014, hotărîrea Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 27 septembrie 2013 şi hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Centru, municipiul Chişinău din 30 octombrie 2013, în 9 pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Gherman împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea a actului administrativ, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată şi se emite o nouă hotărîre prin care: Se respinge acţiunea lui Oleg Gherman împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea a actului administrativ, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Diaconu Ion Corolevschi