2ra-2740/14 — Repararea prejudiciului prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi încasarea cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 2ra-2740/14 prima instanţă: L. Pruteanu instanţa de apel: E. Clim, A. Pahopol, Iu. Cotruţă ÎNCHEIERE 09 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de administratorul societăţii pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt”, Nicolae Rabuleac şi administratorul societăţii pe acţiuni „ Direcţia lucrărilor speciale de construcţie”, Ion Panfil în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt” şi societatea pe acţiuni „Direcţia lucrărilor speciale de construcţie” împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcări dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral, material şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2014, c o n s t a t ă La 19 septembrie 2013 societatea pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt” şi societatea pe acţiuni „Direcţia lucrărilor speciale de construcţie” au depus cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea violării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei,

încasarea sumei de 100000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral şi încasarea în beneficiul societăţii comerciale „Danrem Trans” societate cu răspundere limitată a sumei de 877807 lei cu titlul de reparare a prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii au menţionat că, la 11.04.2013 societatea pe acţiuni „Direcţia lucrărilor speciale de construcţie” a depus în adresa Curţii Supreme de Justiţie cererea de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie nr. 2rae-l/13 din 03 aprilie 2013. De asemenea, la 03.07.2013 societatea pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt” a depus în adresa Curţii Supreme de Justiţie cererea de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie nr. 2rae-l/13 din 03 aprilie 2013. Examinarea cererilor de revizuire a fost fixată iniţial pentru data de 22.05.2013, apoi amînată pentru data de 29.05.2013, 14.08.2013 şi respectiv 11.09.2013.

Face referire societatea pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt” că a depus cerere de urgentare a examinării cererii de revizuire. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 18 septembrie 2013 s-au respins cererile de revizuire declarate de societatea pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt” şi societatea pe acţiuni „Direcţia lucrărilor speciale de construcţie” ca inadmisibile. Consideră că, examinarea cererii de revizuire timp de 5 luni, a avut ca consecinţă prejudicierea intereselor legitime a societăţii pe acţiuni „Direcţia lucrărilor speciale de construcţie” şi a băncii comerciale „Banca Socială” societate pe acţiuni pe motiv că pretindeau de la societatea pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt” restituirea datoriei de 609242 dolari SUA şi respectiv 55404 dolari SUA.

Cu referire la pretenţia privind repararea prejudiciului material societatea pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt” menţionează că are speranţa legitimă de a-şi restitui imobilul de care a fost deposedat în valoare de minim 10.000.000 lei, iar societatea pe acţiuni „Direcţia lucrărilor speciale de construcţie” şi banca comercială „Banca Socială” societate pe acţiuni au speranţa de a-şi restitui creanţa certă. Solicită societatea pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt” şi societatea pe acţiuni „Direcţia lucrărilor speciale de construcţie” constatarea violării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, încasarea din contul bugetului de stat al Republicii Moldova în folosul acestora cîte 100000 lei cu titlul de reparare a prejudiciului moral, încasarea în beneficiul societăţii comerciale „Danrem Trans” societate cu răspundere limitată a sumei de 877807 lei cu titlul de reparare a prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 27 noiembrie 2013 acţiunea înaintată de societatea pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt” şi societatea pe acţiuni „Direcţia lucrărilor speciale de construcţie” Ministerul Justiţiei s-a respins ca neîntemeiată. 2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2014 s-a respins apelul declarat de societatea pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt” şi societatea pe acţiuni „Direcţia lucrărilor speciale de construcţie” şi s-a menţinut hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 27 noiembrie 2013. La 04 iulie 2014 administratorul societăţii pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt”, Nicolae Rabuleac şi administratorul societăţii pe acţiuni „ Direcţia lucrărilor speciale de construcţie”, Ion Panfil au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului Nicolae Rabuleac şi Ion Panfil au invocat că, instanţa de apel şi prima instanţă au aplicat eronat normele de drept material, fapt manifestat prin omisiunea de a aplica prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, litigiului în cauză.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

3 (4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

în conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentul invocat în recurs precum că, instanţei de apel şi prima instanţă eronat a concluzionat despre inaplicabilitatea Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 la procedura de revizuire, nu poate fi reţinut pe motiv că, nu este întrunită condiţia cu privire la admiterea cererii de revizuire, examinarea fondului cauzei şi casarea hotărîrii definitive.

Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează că administratorul societăţii pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt”, Nicolae Rabuleac şi administratorul societăţii pe acţiuni „ Direcţia lucrărilor speciale de construcţie”, Ion Panfil, nu au invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a 4 examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de administratorul societăţii pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt”, Nicolae Rabuleac şi administratorul societăţii pe acţiuni „ Direcţia lucrărilor speciale de construcţie”, Ion Panfil ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de administratorul societăţii pe acţiuni în proces de lichidare „Avînt”, Nicolae Rabuleac şi administratorul societăţii pe acţiuni „ Direcţia lucrărilor speciale de construcţie”, Ion Panfil se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 5