- Dosarul nr.
- 2ra-92/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 5 martie 2014
- Părțile
- Arvat Maxim vs Ministerul Justiţiei
- Pe scurt
- Termenele de judecare a pricinilor civile, repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
2ra-92/14 — Repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi constatarea faptului încălcării termenului rezonabil la examinarea cauzei
prima instanţă: I.Gancear dosarul nr. 2ra-92/14 instanţa de apel: V.Pruteanu, M.Guzun, I.Cimpoi DECIZIE 05 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de Arvat Maxim, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Arvat Maxim împotriva Ministerului Justiţiei privind repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi constatarea faptului încălcării termenului rezonabil la examinarea cauzei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iulie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Arvat Maxim, a fost admis apelul declarat de Ministerul Justiţiei, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 29 mai 2013 şi emisă o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 28 februarie 2013 Arvat Maxim s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei privind repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi constatarea faptului încălcării termenului rezonabil la examinarea cauzei. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 05.08.2011 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal şi Ministerului Finanţelor cu privire la încasarea indemnizaţiei pentru cauzarea daunei sănătăţii. La 24 februarie 2012 a fost emisă hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău prin care a fost admisă acţiunea.
1 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2012 a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor şi remisă cauza la rejudecare în prima instanţă într-un alt complet de judecată. După remiterea cauzei la rejudecare, la 26 noiembrie 2012 a fost fixată prima şedinţă de judecată, însă, din cauza lipsei Serviciului Vamal şedinţa de judecată a fost amînată pentru 21 februarie 2013. Indică reclamantul că din cauza termenului prea mare fixat de instanţă, la 30 noiembrie 2012 a depus cerere de urgentare a examinării litigiului şi fixarea unei noi şedinţe de judecată. La 08 decembrie 2012 Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău a emis încheiere de respingere a cererii de accelerare a examinării cauzei.
Iar, prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21 februarie 2013 acţiunea a fost respinsă. Consideră că, atît Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău, cît şi Curtea de Apel Chişinău au încălcat termenul rezonabil de examinare a litigiului de muncă, deoarece potrivit art.355 alin.(4) din Codul muncii, instanţa de judecată va examina cererea de soluţionare a litigiului individual de muncă în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia.
De asemenea invocă că conform art.192 alin.(2) CPC, pricinile civile privind încasarea pensiei de întreţinere, apărarea drepturilor şi intereselor minorului, repararea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, litigiile de muncă, contestarea actelor normative, a hotărîrilor, acţiunilor sau inacţiunilor autorităţilor publice, ale altor organe şi organizaţii, ale persoanelor oficiale şi funcţionarilor publici se judecă de urgenţă şi în mod prioritar. Menţionează reclamantul, că în rezultatul accidentului de muncă a pierdut capacitatea vitală în mărime de 60%, fiindu-i stabilit gradul II de invaliditate şi contraindicată activitatea de muncă, astfel indemnizaţiile pentru accident de muncă sunt necesare pentru întreţinerea şi tratamentul său, examinarea cauzei civile în mod prioritar fiind de o importanţă vitală.
În consecinţă indică reclamantul că după depunerea cererii de chemare în judecată, de către Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău cauza a fost examinată în decurs de 196 de zile, ceea ce a depăşit termenul de examinare a litigiului de muncă. Din data pronunţării hotărîrii Judecătoriei Rîşcani (24.02.2012) şi pînă la pronunţarea deciziei Curţii de Apel Chişinău (19.06.2012) s-au scurs 116 zile, iar din data pronunţării deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2012 şi data adoptării hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21.02.2013 s-au scurs 242 de zile. 2 Susţine că prin încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei i-a fost cauzat un prejudiciu moral manifestat prin stres şi frustrare.
Cere reclamantul, încasarea prejudiciului moral în mărime de 277 000 lei cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi recunoaşterea încălcării dreptului la un proces echitabil. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 29 mai 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind recunoscut faptul încălcării dreptului de examinare în termen rezonabil a litigiului de muncă şi dispusă încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Arvat Maxim a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei. În rest acţiunea a fost respinsă. Hotărîrea primei instanţe a fost contestată cu apel de către Arvat Maxim şi Ministerul Justiţiei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iulie 2013 a fost respins apelul declarat de Arvat Maxim, admis apelul declarat de Ministerul Justiţiei, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 29 mai 2013 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a cererii de chemare în judecată. La 22 august 2013 în interiorul termenului de două luni prevăzut de art. 434 din Codul de procedură civilă, Arvat Maxim a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi parţială a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În susţinerea recursului s-a invocat ilegalitatea şi netemeinicia deciziei contestate prin faptul interpretării eronate a normelor de drept material şi aprecierea arbitrară a probelor. În acest sens, indică recurentul că instanţa de apel la emiterea deciziei nu a ţinut cont de prevederile art. 355 alin. (4) Codul muncii, precum şi de prevederile art. 192 alin. (2) CPC, ignorînd faptul că cererea de chemare în judecată, fiind un litigiu de muncă, a fost examinată cu depăşirea termenului stabilit prin lege.
Verificînd în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanţei de apel, a modifica parţial hotărîrea primei instanţe şi anume în partea încasării prejudiciului moral, cu menţinerea în rest a hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.
În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. e) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe. 3 În conformitate cu art. 2 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.
Actele cauzei atestă că, recurentul Arvat Maxim la 05 august 2011 s-a adresat în Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor şi Serviciului Vamal privind încasarea indemnizaţiei pentru accident de muncă. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 februarie 2012 acţiunea a fost admisă, fiind dispusă încasarea din contul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Arvat Maxim ajutorul unic echivalent cu mijloacele băneşti de întreţinere pe 5 ani în sumă de 166080 lei. S-a încasat din contul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Arvat Maxim timp de 10 ani diferenţa dintre salariul mediu lunar din ultima funcţie în organul vamal şi cuantumul pensiei, în sumă de 1592 lei, precum şi suma asigurată în cuantum de 5 salarii medii lunare pentru gardul de invaliditate II, în sumă de 13848 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2012 a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor şi Serviciul Vamal, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 februarie 2012 şi remisă cauza la rejudecare în prima instanţă într-un alt complet de judecată. Potrivit hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21 februarie 2013 acţiunea a fost respinsă. Considerînd că a fost încălcat termenul rezonabil de examinare a cererii din 05 august 2011, recurentul Arvat Maxim a solicitat instanţei de judecată încasarea prejudiciului moral în mărime de 277 000 lei cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi recunoaşterea încălcării dreptului la un proces echitabil.
Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a admis parţial acţiunea şi a recunoscut faptul încălcării dreptului de examinare în termen rezonabil a litigiului de muncă, dispunînd încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Arvat Maxim a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei. 4 Judecînd apelurile declarate de Arvat Maxim şi Ministerul Justiţiei, instanţa de apel a casat hotărîrea primei instanţe, ajungînd la concluzia de a respinge integral acţiunea lui Arvat Maxim, reţinînd că termenul rezonabil de judecare a pricinii, a fost respectat, nefiind constatată vina instanţelor de judecată la examinarea cauzei civile nominalizate. În opinia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ, soluţia instanţei de apel nu poate fi menţinută, deoarece concluziile expuse în decizie contravin circumstanţelor pricinii, iar litigiul a fost soluţionat cu interpretarea eronată a normelor de drept material.
În conformitate cu art. 4 alin. (2) al Legii nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală, autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea responsabilă de executarea hotărîrii judecătoreşti prezintă Ministerului Justiţiei un raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil şi, după caz, dosarul sau o copie de pe dosar. După cum rezultă din materialele dosarului şi anume din rapoartele prezentate de Judecătoria Rîşcani mun.
Chişinău şi Curtea de Apel Chişinău asupra cauzei civile depuse de Arvat Maxim împotriva Ministerului Finanţelor şi Serviciului Vamal privind încasarea indemnizaţiei pentru accident de muncă, instanţele de judecată susţin că nu s-au constatat careva motive de tergiversare a examinării cauzei civile menţionate. Conform art. 355 alin. (4) Codul muncii, instanţa de judecată va examina cererea de soluţionare a litigiului individual de muncă în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia şi va emite o hotărîre cu drept de atac conform Codului de procedură civilă. Potrivit art.192 alin.(1) CPC, pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea pricinii, comportamentul părţilor în proces, conduita instanţei judecătoreşti.
Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanţă. În acest sens, Colegiul notează că, respectarea termenelor procesuale rezonabile de examinare a pricinilor civile trebuie să constituie o garanţie a asigurării soluţionării în mod rapid a cauzelor, a restabilirii drepturilor încălcate sau contestate, a libertăţilor şi intereselor cetăţenilor. Mai mult decît atît, instanţa de recurs indică că, Convenţia pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, stipulează că, fiecare are dreptul în mod echitabil, public, la examinarea procesului în termen rezonabil de către o instanţă independentă şi imparţială stabilită prin Lege (§1 art.6 al Convenţiei).
5 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că la examinarea cererii de chemare în judecată depusă de Arvat Maxim la 05 august 2011, care este un litigiu individual de muncă, a fost depăşit termenul legal pentru examinarea a astfel de cauze, acest fapt în mare măsură reieşind şi din comportamentul părţilor la proces. Astfel, s-a constatat că la 05 august 2011 Arvat Maxim s-a adresat în Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor şi Serviciului Vamal privind încasarea indemnizaţiei pentru accident de muncă, iar prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 februarie 2012 acţiunea a fost admisă.
La 22.03.2012 Ministerul Finanţelor a depus cerere de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 februarie 2012. La 17.04.2012 cauza a parvenit la Curtea de Apel Chişinău, şedinţa de judecată după repartizarea pricinii fiind fixată pentru 29.05.2012. În şedinţa de judecată din 29.05.2012 nu s-a prezentat reprezentantul apelantului Ministerului Finanţelor şi reprezentantul Serviciului Vamal, prin urmare, ţinîndu-se cont de opinia reprezentantului intimatului Arvat Maxim- Popuşoi Sergiu, care a considerat imposibilă examinarea cauzei în lipsa apelantului, Colegiul a dispus amînarea examinării cauzei pentru 12.06.2012. În şedinţa de judecată din 12.06.2012 reprezentantului intimatului Popuşoi Sergiu, a solicitat amînarea examinării cauzei şi acordarea termenului pentru a face cunoştinţă cu cererea de alăturare la apel depusă de Serviciul vamal, şi pe aceste motive cauza a fost amînată pentru 19.06.2012.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2012 pricina a fost restituită la rejudecare în prima instanţă. Prin urmare, prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 14.08.2012, termenul pentru examinarea pricinii a fost stabilit pentru 26.11.2012, ţinîndu-se cont de numărul mare de dosare şi disponibilitatea timpului programat conform agendei. Conform procesului-verbal al şedinţei de judecată din 26.11.2012, reprezentantul reclamntului, Popuşoi Sergiu a prezentat instanţei de judecată cererea de concretizare a pretenţiilor prin care a atras în calitate de copîrît Serviciu Vamal. În baza cererii date, a fost amînată şedinţa de judecată pentru a fi adusă la cunoştinţa Serviciului Vamal cererea de concretizare şi ai comunica despre prezentarea referinţei, în acest sens fiind numită şedinţa de judecată pentru 21.02.2013.
Potrivit hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21 februarie 2013 cererea de chemare în judecată depusă de Arvat Maxim împotriva Serviciului 6 Vamal şi Ministerului Finanţelor privind încasarea prejudiciului a fost respinsă. La 22.02.2013 Arvat Maxim a atacat cu apel hotărîrea primei instanţe. La 25.03.2013 cauza a parvenit la Curtea de Apel Chişinău, şedinţa de judecată după repartizarea pricinii fiind fixată pentru 30.04.2013. În astfel de circumstanţe, Colegiul consideră că prima instanţă corect a constatat încălcarea termenului de examinare a cererii din 05.08.2011 depuse de Arvat Maxim împotriva Ministerului Finanţelor şi Serviciului Vamal privind încasarea indemnizaţiei pentru accident de muncă, însă suma dispusă spre încasare în vederea reparării prejudiciului moral neîntemeiat a fost apreciată de către prima instanţă în cuantum de 20 000 lei.
În acest context, Colegiul reţine că odată cu formularea acţiunii în prezenta speţă, Arvat Maxim a pretins şi la compensarea prejudiciului moral în mărime de 277 000 lei, ca urmare a suferinţelor psihice cauzate prin tergiversarea examinării cauzei nominalizate. În conformitate cu art. 4 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, sarcina probaţiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiţiei, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare şi suportarea costurilor şi cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.
Conform art. 5 alin. (1) al aceleiaşi legi, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată. În consecinţă, stabilind că lui Arvat Maxim i-a fost cauzat un anumit nivel de stres şi frustrare, ca urmare a încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, instanţa de recurs justifică dreptul acestuia la repararea prejudiciului moral cauzat. Totodată, Colegiul constată că cuantumul prejudiciului moral pretins de către Arvat Maxim în sumă de 277000 lei, cît şi acel încasat de prima instanţă în mărime de 20 000 lei este vădit disproporţional şi excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz şi principiul general al echităţii.
Mai mult, acest cuantum este vădit disproporţional şi în corelaţie cu sumele acordate de Curtea Europeană în speţe similare, unde Moldova este statul pîrît şi în care sumele acordate cu titlu de prejudiciu moral variază între 1000 Euro şi 3000 Euro, pentru durata nerezonabilă a procedurilor judiciare avută pentru 5 ani sau 10 ani. În această ordine de idei Colegiul invocă jurisprudenţa CEDO, cazul SRL Deservire versus Moldova, unde Curtea a acordat cu titlu de prejudiciu moral 600 7 Euro pentru violarea art. 6 § 1 CEDO în ce priveşte durata procedurilor timp de 6 ani şi în cazul Cravcenco versus Moldova, unde Curtea a acordat cea mai mare sumă de 3000 Euro pentru încălcarea termenului rezonabil pentru 10 ani.
Nu este de neglijat şi importanţa unificării practicii judiciare a instanţelor naţionale la acordarea despăgubirilor morale în cazuri similare celor indicate, fiind constatat că cuantumul acordat cu titlu de prejudiciu moral în speţe examinate în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 variază de la 500 lei pînă la 35000 lei. În acest sens, instanţa de recurs va remarca că prima instanţă, ignorînd cele descrise, greşit a apreciat prejudiciul pretins de către Arvat Maxim, acordîndu-l într- un cuantum de 20 000 lei, ce este excesiv şi unul vădit disproporţional, motiv care impune modificarea hotărîrii primei instanţe în partea dată, stabilind compensaţia pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 3000 lei.
Totodată, Colegiul menţionează că prima instanţă dispunînd încasarea sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral în folosul lui Arvat Maxim, eronat a dispus încasarea acesteia din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei, or, conform prevederilor Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, repararea prejudiciului se face din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor.
Reieşind din considerentele menţionate, Colegiul ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanţei de apel, a modifica parţial hotărîrea primei instanţe şi anume în partea în care a fost încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Arvat Maxim prejudiciul moral în sumă de 20 000 lei, prin micşorarea sumei încasate pînă la 3000 lei, cu menţiunea că suma dată se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Arvat Maxim, cu menţinerea în rest a hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b), e) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Arvat Maxim.
Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iulie 2013 şi se modifică parţial hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 29 mai 2013, în partea încasării din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Arvat Maxim a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei, micşorîndu-se suma de la 20 000 lei pînă la 3000 (trei mii) lei, cu menţiunea că suma dată se încasează din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Arvat Maxim. 8 Hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 29 mai 2013 în partea recunoaşterii încălcării dreptului de examinare în termen rezonabil a litigiului de muncă, se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 9