2ra-2878/14 — Tragerea la răspundere a pârâtului pentru acţiuni ilegale, restabilirea în funcţie cu menţinerea salariului deplin şi încasarea prejudiciului material şi moral

prima instanţă – A. Ciobanu dosarul nr. 2ra-2878/14 instanţa de apel – A. Gheorghieş, N. Chircu, I. Talpă ÎNCHEIERE 08 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ivan Rotaraş în pricina civilă la cererea de chemare în judecată lui Ivan Rotaraş împotriva directorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Recea” r-nul Râşcani Vasile Bîlici cu privire la tragerea la răspundere a pârâtului pentru acţiuni ilegale, restabilirea în funcţie cu menţinerea salariului deplin şi încasarea prejudiciului material şi moral împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 mai 2014 prin care a fost admis apelul declarat de Ivan Rotaraş, casată parţial hotărârea Judecătoriei Râşcani din 20 decembrie 2013 în partea ce ţine de cerinţa cu privire la tragerea la răspundere a pârâtului pentru acţiunile ilegale şi emisă în această parte o hotărâre nouă prin care a fost încetată procedura civilă la cerinţa lui Ivan Rotaraş către directorul Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Recea” r-nul Râşcani, Vasile Bîlici privind tragerea la răspundere a pârâtului pentru acţiuni ilegale, în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută constată: La 14 mai 2013,

Ivan Rotaraş a depus cerere de chemare în judecată împotriva directorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Recea” r-nul Râşcani, Vasile Bîlici cu privire la tragerea la răspundere a pârâtului pentru acţiuni ilegale, restabilirea în funcţie cu menţinerea salariului deplin şi încasarea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii a indicat că dânsul fiind locuitor al sat.

Recea r-nul Râşcani a activat începând cu 01 februarie 1968 până în anul 1999 în cadrul Spitalului de circumscripţie Recea, r-nul Râşcani în calitate de dezinfectator, iar în anul 1999, în legătură cu lichidarea Spitalului de circumscripţie Recea, r-nul Râşcani, a fost transferat la Centrul Medicilor de Familie Recea, r-nul Râşcani, în calitate de registrator medical unde a activat până la 04 martie 2013. Indică că la 30 ianuarie 2011 a fost preîntâmpinat de către directorul Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Centrul de sănătate Recea” r-nul Râşcani Vasile Bîlici, că începând cu 01 februarie 2011, dânsul, ca registrator medical, v-a 1 activa 0,5% din salariu de bază, pe motiv că instituţia medicală respectivă nu are numărul de populaţie necesară de 10000 locuitori, fiind invocat că totul este legal, cu acordul Ministerului Sănătăţii şi că se dispune de toate documentele necesare, iar la solicitarea reclamantului de a face cunoştinţă cu acestea actele vizate nu au fost prezentate.

Susţine că după numeroasele sale adresări verbale şi scrise şi după numeroasele audienţe la Ministerul Sănătăţii al RM, la Preşedintele Consiliului raional, precum şi la organele procuraturii raionale, la 12 mai 2011 cu nr. 1387 dânsul a depus cerere de chemare în judecată împotriva directorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Recea” Vasile Bîlici cu privire la restabilirea în funcţie, menţinerea salariului şi încasarea prejudiciului material şi moral. Indică că prin hotărârea Judecătoriei Râşcani din 13 noiembrie 2012, i-a fost restabilit dreptul la salariu deplin în funcţia de registrator medical la Instituţia Medico-Sanitară Publică „Centrul de Sănătate Recea” r-nul Râşcani şi încasat de la instituţia respectivă prejudiciul material ce ţine de reducerea de 0,5% din salariu, începând cu data reducerii salariului.

Menţionează că la 14 februarie 2013 Curtea de Apel Bălţi examinând apelul declarat de Ivan Rotaraş, a menţinut hotărârea Judecătoriei Râşcani din 13 noiembrie 2012. Relatează că în pofida acestui fapt directorul „Centrului de Sănătate Recea” Vasile Bîlici la 01 ianuarie 2013, a emis ordinul nr. 2-A cu privire la preavizarea persoanelor a căror funcţii au fost lichidate parţial sau total în urma îndeplinirii statelor de funcţie la Instituţia Medico-Sanitară Publică „Centrul de Sănătate Recea” r-nul Râşcani pe anul 2013, unde funcţia de registrator medical lipsea.

Iar la 04 martie 2013 directorul „Centrului de Sănătate Recea” r-nul Râşcani a emis ordinul nr. 11-P, cu privire la eliberarea din funcţie a registratorului medical din Instituţia Medico-Sanitară Publică „Centrul de Sănătate Recea” r-nul Râşcani Ivan Rotaraş în temeiul art. 86 alin.(1) lit. c) Codul muncii, fără a fi executată hotărârea Judecătoriei Râşcani din 13 noiembrie 2012 cu privire la restabilirea lui Ivan Rotaraş a dreptului la salariu deplin în funcţia de registrator medical la Instituţia Medico-Sanitară Publică „Centrul de Sănătate Recea” r-nul Râşcani şi acordarea prejudiciului material, care a fost menţinută şi prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 februarie 2013. Explică că la solicitarea lui, prin intermediul cererii nr. 09 din 09 martie 2013 să-i prezinte copiile tuturor documentelor necesare privind intenţia de a desface contractul colectiv de muncă încheiat pe o perioadă nelimitată emise în legătură cu lichidarea unităţii, reducerea numărului statelor de personal pe Instituţia Medico-Sanitară Publică „Centrul de Sănătate Recea” r-nul Râşcani pe anul 2013, aşa şi nu a primit.

Consideră că eliberarea lui din funcţie este ilegală, fiindu-i încălcat dreptul la muncă garantat de Constituţia RM şi prevederile Codului muncii. Solicită tragerea la răspundere a pârâtului pentru acţiunile sale ilegale, restabilirea la locul de muncă cu menţinerea salariului deplin şi obligarea pârâtului la repararea prejudiciului cauzat. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 20 decembrie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

2 Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 mai 2014 a fost admis apelul declarat de Ivan Rotaraş, casată parţial hotărârea primei instanţe în partea ce ţine de cerinţa privind tragerea la răspundere a pârâtului pentru acţiuni ilegale şi în această parte emisă o soluţie nouă prin care s-a încetat procedura civilă la cerinţa lui Ivan Rotaraş către directorul Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Recea” r-nul Râşcani, Vasile Bîlici privind tragerea la răspundere a pârâtului pentru acţiuni ilegale. În rest, hotărârea primei instanţe a fost menţinută.

La 14 iulie 2014, Ivan Rotaraş, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe precum şi a deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acţiunea depusă de Ivan Rotaraş cu restabilirea în funcţie, menţinerea salariului deplin, achitarea salariului neachitat pe perioada absenţei forţate de la muncă în baza concedierii ilegale, precum şi încasarea prejudiciului moral în sumă de 30000 lei. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia contestată, menţionând că este neîntemeiată deoarece conform art. 88 Codul muncii, odată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, trebuia să fie propus în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă în cadrul unităţii respective, fapt care nu s-a întâmplat.

Indică că la concediere, angajatorul era obligat conform art. 87 Codul muncii, să ceară acordul preliminar scris al organului sindical. Conform certificatului nr. 06-05/126 din 15 mai 2014 eliberat de Sindicatul Sănătatea din RM în luna martie 2013, rezultă că recurentul era membru de sindicat şi achita cotizaţii ca membru. Astfel, directorul Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Recea” r-nul Râşcani Vasile Bîlici era obligat să ceară acordul preliminar de organul sindical, fapt care însă a fost ignorat fiind luate în consideraţie numai contra argumentele aduse de intimat. Consideră că art. 87 din Codul muncii nu a fost aplicat corect, fiind interpretat eronat.

Explică că conform art. 88 alin. (1) lit. f) Codul muncii, angajatorul în persoana directorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Recea” r-nul Râşcani Vasile Bîlici, a fost obligat să-i acorde o zi lucrătoare pe săptămână cu menţinerea salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de muncă, pe când angajatorul a neglijat şi această normă imperativă, pe care era obligat, conform prevederilor Codului muncii, să o respecte. Este de opinia că potrivit art. 88 alin. (2) Codul muncii în termenul de preavizare nu se include perioada aflării salariatului în concediu anual de odihnă, în concediu de studii şi în concediu medical.

În acest sens indică că din 14 ianuarie 2013 şi până la 19 ianuarie 2013, Ivan Rotaraş s-a aflat în concediu medical conform certificatului de concediu seria 01, nr. 335596 eliberat de Instituţia Medico-Sanitară Publică „Centrul de Sănătate Recea” r-nul Râşcani din 14 ianuarie 2013. Din acest motiv consideră că directorul instituţiei medicale Vasile Bîlici nu avea dreptul să-l concedieze în data de 03 martie 2013, acesta fiind anterioară datei scurgerii termenului de 2 luni de preaviz. Conchide recurentul că toate aceste argumente au importanţă pentru elucidarea situaţiei de fapt, însă nu toate au fost luate în consideraţie de către instanţa de judecată.

3 La 26 septembrie 2014, şeful Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Recea” r-nul Râşcani Vasile Bîlici a depus referinţă asupra cererii de recurs declarate de Ivan Rotaraş, solicitând respingerea recursului ca fiind inadmisibil cu menţinerea hotărârii primei instanţe şi decizia instanţei de apel ca fiind legale şi întemeiate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 14 iulie 2014, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ivan Rotaraş nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Ivan Rotaraş, asemenea aspecte nu se regăsesc.

4 Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ivan Rotaraş ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Ivan Rotaraş se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 5