2ra-203/16 — Încasarea venitului ratat şi recuperarea prejudiciului moral

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-203/16 Judecător: A. Danilov Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, V. Negru, I. Cotruţă ÎNCHEIERE 03 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecători Maria Ghervas, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Rotaraş Ivan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rotaraş Ivan împotriva Sindicatului „Sănătatea” privind încasarea venitului ratat şi recuperarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 07 octombrie 2015, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 06 martie 2015, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 31 ianuarie 2015, Rotaraş Ivan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Sindicatului „Sănătatea”, solicitînd încasarea de la Sindicatul „Sănătatea” a venitului ratat în cuantum de 94 938,20 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, este locuitor al satului Recea, r- nul Rîşcani.

Începînd cu 01.02.1968 pînă în anul 1999 a activat în cadrul Spitalului de circumscripţie Recea, r-nul Rîşcani în calitate de dezinfectator, iar în anul 1999, în legătură cu lichidarea Spitalului de circumscripţie Recea, r-nul Rîşcani, a fost transferat la Centrul Medicilor de Familie Recea, r-nul Rîşcani, în calitate de registrator medical unde a activat pînă la 04 martie 2013. Mai indică reclamantul că, la 30.01.2011 a fost preîntîmpinat de către directorul Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Recea”, r-nul Rîşcani, Vasile Bîlici, că începând cu 01 februarie 2011, va activa ca registrator medical cu 0,5% din salariu de bază, pe motiv că instituţia medicală respectivă nu are numărul de populaţie necesară de 10 000 locuitori, fiind invocat că totul este legal, cu acordul Ministerului Sănătăţii şi că dispune de toate documentele necesare, iar la solicitarea subsemnatului de a face cunoştinţă cu acestea, actele vizate nu au fost prezentate.

Menţionează că, la 12 mai 2011 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva directorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Centrul de sănătate Recea”, Vasile Bîlici, cu privire la restabilirea în funcţie, menţinerea salariului şi încasarea prejudiciului material şi moral. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 13.11.2012, i-a fost restabilit dreptul la salariu deplin în funcţia de registrator medical la Instituţia Medico-Sanitară Publică „Centrul de Sănătate Recea”, r-nul Rîşcani şi s-a încasat de la instituţia respectivă prejudiciul material ce ţine de reducerea de 0,5% din salariu, începând cu data reducerii salariului. Curtea de Apel Bălţi a menţinut hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 13.11.2012.

În pofida acestui fapt, directorul „Centrului de Sănătate Recea”, la 01 ianuarie 2013, a emis ordinul nr. 2-A cu privire la preavizarea persoanelor a căror funcţii au fost lichidate parţial sau total în urma îndeplinirii statelor de funcţie la Instituţia Medico - Sanitară Publică „Centrul de Sănătate Recea”, r-nul Rîşcani pe anul 2013, unde funcţia de registrator medical lipsea.

La 04 martie 2013, directorul „Centrului de Sănătate Recea”, r-nul Rîşcani a emis ordinul nr. 11-P, cu privire la eliberarea din funcţie a registratorului medical din Instituţia Medico-Sanitară Publică „Centrul de Sănătate Recea”, r-nul Rîşcani Ivan Rotaraş, în temeiul art. 86 alin. (l) lit. c) Codul muncii, fără a fi executată hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 13 noiembrie 2012 cu privire la restabilirea lui Ivan Rotaraş a dreptului la salariu deplin în funcţia de registrator medical la Instituţia Medico-Sanitară Publică „Centrul de Sănătate Recea”, r-nul Rîşcani şi acordarea prejudiciului material, care a fost menţinută şi prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 februarie 2013. Reclamantul, considerînd că eliberarea sa din funcţie este ilegală, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva directorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Recea, r-nul Rîşcani, cu privire la tragerea la răspundere a pîritului pentru acţiuni ilegale, restabilirea în funcţie cu menţinerea salariului deplin şi încasarea prejudiciului material şi moral.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 20 decembrie 2013, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 mai 2014 a fost admis apelul declarat de către Rotaraş Ivan, a fost casată parţial hotărîrea primei instanţei în partea ce ţine de cerinţa privind tragerea la răspundere a pîritului pentru acţiuni ilegale şi în această parte emisă o soluţie nouă prin care, s-a încetat procedura civilă la cerinţa lui Ivan Rotaraş către directorul Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Recea”, r-nul Rîşcani, Vasile Bîlici privind tragerea la răspundere a pîritului pentru acţiuni ilegale. În rest, hotărîrea primei instanţe a fost menţinută, iar recursul declarat de către Rotaraş Ivan a fost declarat inadmisibil.

Consideră reclamantul că, angajatorul era obligat conform art. 87 Codul muncii, să ceară acordul preliminar scris al organului sindical. Or conform cotizaţiilor plătite începînd cu 1968 şi pînă în anul 2013 dînsul era membru de sindicat. Lunar îi erau percepute din salariu cotizaţia de membru al organizaţiei sindicale „Sănătatea”. Conform punctului 22 din Decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 mai 2014, care a rămas definitivă, irevocabilă şi executorie din momentul respingerii recursului declarat de către Rotaraş Ivan, citează: 1 Colegiul Civil va da o apreciere critică celor invocate de apelant precum că, nu a fost obţinut acordul organului sindical pentru concediere, deoarece acordul preliminar scris al organului sindical din unitate nu era posibil de obţinut pe motivul în IMSP Centrul de Sănătate Recea a organului sindical, existînd doar un organ sindical ramural.

Astfel, menţionează reclamantul, cu toate că îi erau percepute lunar cotizaţii, Organizaţia sindicală „Sănătatea” nu şi-a îndeplinit obligaţiile cu bună-credinţă şi nu a creat un organ sindical în IMSP Centru de Sănătate Recea, deşi îi percepea cotizaţii de membru şi din cauza omisiunii Sindicatului „Sănătatea” de a crea un organ sindical în cadrul Centrului de Sănătate Recea, el cu toate că regulat achita cotizaţia de membru sindical a fost demis. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 martie 2015, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată a lui Rotaraş Ivan împotriva Sindicatului „Sănătatea” privind încasarea venitului ratat şi recuperarea prejudiciului moral.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 octombrie 2015, a fost respins apelul declarat de Rotaraş Ivan şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 martie 2015. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 01 decembrie 2015, în termenul prevăzut de lege, Rotaraş Ivan a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integral a acţiunii înaintate. În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept din cererea de chemare în judecată şi invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare. La 22 ianuarie 2016, Federaţia Sindicală „Sănătatea” a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Rotaraş Ivan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătoreşti contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătoreşti recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Rotaraş Ivan ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Rotaraş Ivan se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Ion Druţă