3rh-116/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: V. Micu dosarul nr: 3rh-116/14 instanţa de apel: L. Popova, M. Moraru, A. Doga instanţa de recurs –A. Cobăneanu, V. Macinskaia, D. Mardari ÎNCHEIERE 08 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de Licenţiere reprezentată de Tudor Coadă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Aureliu Colenco împotriva Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de licenţiere a profesiei de avocat cu privire la contestarea actului administrativ împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 28 mai 2014, prin care recursul declarat de Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de licenţiere a profesiei de avocat a fost considerat inadmisibil constată: La 20 noiembrie 2012, Aureliu Colenco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaţilor din RM, Comisia de licenţiere a profesiei de avocat cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a indicat că la 25 septembrie 2012 Aureliu Colenco a depus cerere la Comisia de licenţiere a profesiei de avocat solicitând admiterea în profesia de avocat în temeiul art. 10 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 - XV din 19 iunie 2002, ce se confirmă prin cererea nr. 1/0084. Menţionează că la cererea nominalizată au fost anexate şi actele solicitate: copia buletinului de identitate, copia diplomei de licenţiat în drept, copia carnetului de muncă, certificatele medicale, cazierul judiciar, declaraţia sub jurământ, chestionarul de evaluare a bunei reputaţii, scrisoarea de motivaţie, copia Decretului şi bonul de plată.

Afirmă că la 17 septembrie 2012 a fost adoptată hotărârea nr.17 a Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat, prin care a fost respinsă cererea lui Aureliu Colenco, pe motiv că nu poate fi considerat persoană cu reputaţie ireproşabilă, deoarece „comportamentul şi activitatea dlui, în funcţia de judecător, sunt incompatibile cu 1 normele Codului deontologic al avocatului, aprobat prin Hotărârea Congresului Avocaţilor din 20.12.2002, şi prin hotărârea instanţei judecătoreşti s-a stabilit un abuz prin care dl. Colenco a încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului(art. 10. alin. (3), lit. e) şif) al Legii nr. 1260-XVdin 19.06.2002, cu privire la avocatură”.

Susţine că cererea lui a fost respinsă pentru 2 motive:comportamentul şi activitatea lui, în funcţia de judecător, sunt incompatibile cu normele Codului deontologic al avocatului şi prin hotărârea instanţei judecătoreşti s-a stabilit un abuz prin care el a încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Cât ţine de incompatibilitatea comportamentului şi activităţii lui Aureliu Colenco cu normele Codului deontologic, indică că în primul rând din conţinutul hotărârii nr.17 a Comisiei de licenţiere nu este clar cu ce norme ale Codului deontologic nu este compatibilă activitatea lui, în acesta nu este făcută trimitere la nici o normă din Codul deontologic.

Iar în al doilea rând, remarcă că el nu a fost atras la răspundere disciplinară, anterior nu a fost condamnat şi nu are antecedente penale, nu a fost concediat din cadrul organelor de drept din motive compromiţătoare, nu există o hotărâre a instanţei judecătoreşti prin care să fi fost aplicate careva sancţiuni în privinţa lui pentru fapte care discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător. Mai indică că prin Decretul nr. 8-VII din 05 aprilie 2012 al Preşedintelui Republicii Moldova, Aureliu Colenco a fost eliberat din funcţia de judecător al Curţii de Apel Economice în baza cererii de demisie, afirmând că prin prisma art.26 al Legii privind statutul judecătorului este considerată plecare onorabilă.

Deci, depunerea cererii de demisie, exclude comiterea de către ultimul a unor fapte ce discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător în exerciţiul funcţiunii şi în afara relaţiilor de serviciu. În ce priveşte existenţa hotărârii instanţei judecătoreşti prin care s-a stabilit un abuz prin care el a încălcat drepturile si libertăţile fundamentale ale omului, menţionează că în la materialele dosarului nu a fost anexată nici o hotărâre judecătorească prin care să fie constat faptul că Aureliu Colenco a încălcat drepturile fundamentale ale omului.

Susţine că întruneşte condiţiile legale de a fi admis în profesia de avocat în temeiul art. 10 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură, deoarece are un stagiu neîntrerupt de muncă de 16 ani în funcţia de judecător, în final fiind demisionat din funcţie în legătură cu depunerea cererii de demisie din propria iniţiativă, care prin prisma art. 25 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la statutul judecătorului, se consideră plecarea onorată a judecătorului din funcţie. Solicită anularea hotărârii Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat nr.17 din 17 septembrie 2012 în partea referitoare la respingerea cererii lui Aureliu Colenco şi obligarea Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat de a-l admite pe Aureliu Colenco în profesia de avocat, în temeiul art. 10 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură.

Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 25 noiembrie 2013 a fost admisă integral acţiunea, anulată Hotărârea Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat nr. 17 din 17 septembrie 2012, în partea referitoare le respingerea cererii lui Aureliu Colenco şi obligată Comisia de licenţiere a profesiei de avocat de a-l admite 2 pe Aureliu Colenco în profesia de avocat, în temeiul art. 10 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014 a fost respins apelul declarat de Uniunea Avocaţilor din RM, Comisia de Licenţiere a profesiei de avocat şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 08 aprilie 2014 Uniunea Avocaţilor din RM, Comisia de Licenţiere a profesiei de avocata declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 28 mai 2014 recursul declarat de Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de licenţiere a profesiei de avocat a fost considerat inadmisibil. La 31 iulie 2014 Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de Licenţiere fiind reprezentată de Tudor Coadă a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 28 mai 2014 precum şi a deciziei instanţei de apel din 05 martie 2014 cu restituirea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată. În motivarea cererii de revizuire a invocat că la examinarea cauzei în ordine de apel a participat completul de judecători format din Liudmila Popova, Maria Moraru şi Anatolie Doga.

Susţine că ulterior examinării cauzei nominalizate de către instanţa de apel şi recurs, au devenit cunoscute anumite circumstanţe esenţiale, în virtutea cărora ar fi intervenit anumite schimbări la judecarea cauzei date care ar fi putut avea cu totul altă finalitate. Astfel, explică că judecătorul Maria Moraru a fost subalterna pe linie de serviciu a lui Aureliu Colenco, fapt despre care a aflat după judecarea recursului la Curtea Supremă de Justiţie, motiv pentru care înaintează cererea de revizuire. Precizează că Aureliu Colenco a ocupat anterior funcţia de Preşedinte al Curţii de Apel Economice Chişinău, fiind eliberat din această funcţie prin Decretul Preşedintelui RM nr. 8 din 05 aprilie 2012. Relatează că în perioada de timp cât Aureliu Colenco s-a aflat în funcţia de Preşedinte al Curţii de Apel Economice, judecătorul Maria Moraru a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Economice Chişinău.

Astfel, dat fiind faptul că Aureliu Colenco şi judecătorul Maria Moraru s-au aflat în relaţii de subordonare pe linie de serviciu, consideră că la examinarea litigiului dat în cadrul Curţii de Apel Chişinău, judecătorul Maria Moraru ar fi trebuit să înainteze o cerere de abţinere de la examinarea pricinii în ordine de apel, în temeiul art. 52 alin. (1) în coroborare cu art. 50 alin. (1) lit. e) CPC al RM, pentru a fi protejate interesele procesului civil şi a beneficia de o judecată imparţială. Făcând referire la art. 6 al Convenţiei Europene şi Hotărârea CEDO Micallef contra Maltei, subliniază că sunt inacceptabile legăturile dintre judecători şi alte persoane implicate în proces, referindu-se la statuările CEDO din această cauză precum că ceea ce este în discuţie reprezintă încrederea pe care un tribunal al unei societăţi democratice trebuie să o inspire publicului.

De aceia, un judecător asupra căruia planează o frică legitimă de imparţialitate este necesar a fi retras”. 3 La fel, recurentul a considerat necesara de a face referire şi la hotărârea CEDO cazul De Cubber contra Belgiei unde a fost enunţat că „în această privinţă (retragerii judecătorului) chiar şi aparenţele pot avea o anumită importanţă sau altfel spus, justiţia nu trebuie doar făcută, ci trebuie a fi văzută că este făcută”. Invocă că prin prisma Convenţiei Europene cât şi statuările CEDO cu privire la art. 6 al Convenţiei, consideră că circumstanţele anterior menţionate sunt de natură să influenţeze actul justiţiei, deoarece examinarea cauzei în ordine de apel de către Moraru Maria generează îndoieli în ceia ce priveşte imparţialitatea acesteia.

Revizuentul şi-a întemeiat cererea de revizuire în conformitate cu prevederile art. 449 lit. b) CPC Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

La caz, se constată că în susţinerea cererii de revizuire Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de Licenţiere reprezentată de Tudor Coadă invocă ca temei de revizuire faptul că Aureliu Colenco care are calitate procesuală în speţa dată reclamant/intimat şi judecătorul Curţii de Apel Chişinău Maria Moraru care a fost membru al completului de judecată ce a examinat prezenta speţă în ordine de apel, anterior s-au aflat în subordonare pe linie de serviciu. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuient în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, or argumentul invocat ca temei de revizuire nu poate fi considerat ca unul în sensul că au fost descoperite unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului în cadrul examinării cauzei în fond.

În acest context, fiind în prezenţa lipsei temeiurilor de revizuire prevăzute de art. 449 CPC,admiterea cererii de revizuire în aceste condiţii ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Or, revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea 4 judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Din considerentele menţionate şi având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art.269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de licenţiere reprezentată de Tudor Coadă, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 28 mai 2014, prin care recursul declarat de Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de licenţiere a profesiei de avocat a fost considerat inadmisibil. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas Ala Cobăneanu 5