3ra-781/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: L. Holevițcaia dosarul nr. 3ra-781/14 instanţa de apel: A Curdov, E. Lazareva, E. Dimina DECIZIE 08 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druță Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspunderea Limitată „Gagauz-Gaz”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Statova Anna împotriva Societății cu Răspunderea Limitată „Gagauz-Gaz” cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 11 februarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Gagauz-Gaz” și menținută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 24 iunie 2013, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă : La 15 februarie 2013, Statova Anna a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Gagauz-Gaz” cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că prin Decizia filialei SRL „Gagauz- Gaz” nr. 143 din 08 august 2012 s-a dispus efectuarea recalculării consumului de gaze naturale în conformitate cu prevederile art. 15 al Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărîrea ANRE nr. 145 din 25 mai 2011, în baza căreia suplimentar i-a fost calculat și înaintat spre plată suma de 32 721,81 lei.

Menționează că Decizia respectivă a primit-o la data de 20 noiembrie 2012, și din conținutul acesteia rezultă că drept temei de emitere a deciziei a constituit Actul de demontare a echipamentului de măsurare din 21 februarie 2012, Actul de examinare a contorului de gaze nr. 81 din 17 mai 2012 și Actul de constatare tehnico-științifică nr. 447 din 07 iunie 2012. Apreciază Decizia menţionată drept ilegală, deoarece contrar prevederilor pct. pct. 70, 119 și 120 al Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, controlul echipamentului de măsurare a fost efectuat de către reprezentanții furnizorului în lipsa sa (consumatorului), ceea ce se confirmă prin Actul de demontare a echipamentului de măsurare din 21 februarie 2012, fapt prin care dînsa a fost privată de 1 dreptul de a participa la efectuarea constatării tehnico-științifice a echipamentului de măsurare.

Mai mult invocă că contrar prevederilor pct. 123 al Regulamentului menționat, echipamentul de măsurare a fost expediat la control de către operatorul furnizorului, prin ce i-a fost lezat şi dreptul său de a alege instituţia care efectuează constatare tehnico-ştiinţifică. Totodată susține reclamanta că Decizia contestată, cu privire la recalcularea volumului de gaze naturale consumate conform sistemului pauşal, este pasibilă anulării deoarece a fost emisă în urma încălcării ordinii normative stabilite pentru constatarea şi confirmarea consumului nesancţionat de gaze naturale.

La fel, indică că furnizorul nu a respectat nici cerinţele pct. 121 al Regulamentului citat la întocmirea Actului cu privire la încălcarea depistată a clauzelor contractuale, or, demontarea echipamentului de măsurarea, efectuată de către operator, în scopul efectuării ulterioare a constatării tehnico-ştiinţifice, a fost efectuată fără participarea şi prezenţa sa, circumstanţe ce se referă şi la montarea (instalarea) aceluiași echipament în anul 2011. De asemenea indică că între data de demontare a dispozitivului de evidenţă (21 februarie 2012), data de examinare a contorului de gaz (17 mai 2012) şi data efectuării constatării tehnico-ştiinţifice (07 iunie 2012) a trecut o perioadă de timp destul de îndelungată, în cursul căreia accesul la dispozitivul de evidenţa avea numai personalul furnizorului, care şi putea să efectueze în privinţa acestuia manipulări diferite, în scopul creării artificiale a vizibilităţii încălcării.

Susține reclamanta că la 19 decembrie 2012 a depus o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 143 din 08 august 2012 și Actului nr. 81 din 17 mai 2012, însă prin răspunsul din 18 ianuarie 2012, cererea prealabilă a fost respinsă ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie. Solicită reclamanta Statova Anna, anularea Actului de control al echipamentului de măsurare nr. 81 din 17 mai 2012 și Deciziei Comisiei filialei SRL „Gagauz-Gaz” nr. 143 din 08 august 2012 cu privire recalcularea volumului de gaze naturale consumate după sistemul pauşal în mărime de 32 721,81 lei ca fiind ilegale și a pune cheltuielile de judecată în seama pîrîtului.

Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 24 iunie 2013, acțiunea a fost admisă fiind anulat Actul de control al echipamentului de măsurare nr. 81 din 17 mai 2012 și Decizia nr. 141 din 08 august 2012 cu privire la recalcularea volumului de gaze naturale consumate conform sistemului paușal în mărime de 32 721,81 lei și încasat de la SRL „Gagauz-Gaz” or. Ceadîr-Lunga în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 200 lei. Prin Decizia Curții de Apel Comrat din 11 februarie 2014, a fost respins apelul declarat de către SRL „Gagauz-Gaz” și menținută hotărîrea primei instanțe. La 11 aprilie 2014, SRL „Gagauz-Gaz” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, recurentul SRL „Gagauz-Gaz” a invocat că atît decizia instanței de apel cît și hotărîrea primei instanțe sunt ilegale și neîntemeiate și urmează a fi casate. 2 Susține că sunt eronate concluziile instanțelor judecătorești ce se referă la respectarea de către intimată a termenului de adresare cu cerere prealabilă, deoarece procesul-verbal al ședinței Comisiei filialei RSL „Gagauz-Gaz” și Decizia nr. 143 din 08 august 2012, a fost expediată în adresa intimatei la data de 05 septembrie 2012 cu scrisoarea de însoțire nr. 1130 și a fost recepționată la 07 septembrie 2012, fapt ce se confirmă prin Avizul de recepție anexat la materialele cauzei, iar cu cererea prealabilă Statova Anna s-a adresat doar la data de 19 decembrie 2012, adică după expirarea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ.

Consideră că instanțele neîntemeiat au reținut în acest sens faptul că Avizul de recepție nu este semnat de Statova Anna, deoarece nici una din scrisorile expediate intimatei inclusiv citațiile în instanța de judecată nu sunt semnate de aceasta personal, pe toate înștiințările semnăturile fiind executate de angajații întreprinderii ce aparține intimatei, care erau obligați să transmită scrisorile destinatarului. Prin urmare, argumentele intimatei și a instanțelor judecătorești precum că Stasova Anna nu a primit scrisoarea nr. 1130 din 05 septembrie 2012, sunt neîntemeiate și contravin circumstanțelor cauzei și înscrisurilor din dosar, care atestă cu certitudine că intimata a omis termenul de adresare cu cererea prealabilă, iar ca urmare cererea prealabilă justificat a fost respinsă ca depusă cu omiterea termenului.

Astfel, cu referire la prevederile pct. 29-30 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție, insistă recurentul că omiterea termenului de adresare cu cererea prealabilă constituie un temei suficient pentru respingerea cerințelor acțiunii, cu atît mai mult că reclamanta nu a solicitat repunerea în termenul de adresare cu cererea prealabilă. Totodată, mai susține recurentul că instanțele judecătorești în cadrul examinării cauzei nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a litigiului și au lăsat fără apreciere faptul că demontarea dispozitivului de evidență de tip VK-6T nr. 08330 din 21 februarie 2012, a avut loc în prezența reprezentantului intimatei – Roșanu A. (cu care Statova Anna duce gospodărie comună) care a comunicat că este responsabil de soluționarea tuturor chestiunilor legale de conectarea la rețeaua de gaze naturale.

Menționează că conform prevederilor pct. 119, 120, 123 al Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, acțiunile efectuate de reprezentanții furnizorului puteau fi efectuate atît în prezența reprezentantului consumatorului, cît și în lipsa acestuia care poate fi persoană enumerată în pct. 19 al Regulamentului (ce locuiește cu el). Afirmă că demontarea dispozitivului de evidență a gazelor naturale a fost efectuată în conformitate cu prevederile 123 al Regulamentului citat, iar argumentele intimatei, reţinute și de instanțele judecătorești, precum că Statova Anna a fost lezată în drepturi sunt eronate, or, intimata personal cu întîrziere a prezentat dispozitivul demontat la filiala SRL „Gagauz-Gaz” și a participat la examinarea acestuia de către reprezentanții furnizorului, refuzînd, însă, să semneze Actul întocmit în rezultatul controlului nr. 81 din 17 mai 2012, fapt ce se confirmă prin materialele cauzei.

Insistă recurentul că urmează să fie apreciate critic și argumentele intimatei precum că Statova Anna a fost lezată în dreptul de a alege instituția care efectuează constatare tehnico-ştiinţifică și de a participa la efectuarea constatării, deoarece contorul demontat și împachetat s-a aflat la intimată în perioada 21 februarie - 17 mai 2012, cea 3 din urmă avînd suficient timp pentru a alege instituția, a prezenta contorul și a participa la constatarea tehnico-științifică a acestuia. Mai mult decît atît, intimata a încălcat prevederile art. 123 al Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale și nu a prezentat dispozitivul de măsurare în termen de 5 zile calendaristice pentru efectuarea constatării tehnico-științifice.

În acest sens, menționează că intimata nu a contestat rezultatul constatării tehnico-științifice și actul de demontare a dispozitivului de măsurare din 21 februarie 2012, deși a recunoscut că aceste acte au servit temei de emitere a Deciziei nr. 143 din 08 august 2012, iar instanțele considerînd legale cerințele reclamantei nu au dat apreciere faptului că conform actului de demontare a dispozitivului de evidență din 21 februarie 2012, contorul împachetat și sigilat a fost lăsat în folosința consumatorului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 11 februarie 2014, a fost expediată în adresa recurentului la 26 februarie 2014, şi recepţionată de ultimul la 28 februarie 2014, fapt ce se confirmă prin avizul de recepţie (f.d.

117). Astfel instanţa de recurs reţine că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 11 aprilie 2014 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi emiterea unei hotărâri noi cu privire la respingerea acţiunii ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

După cum denotă actele cauzei, Statova Anna înaintând acţiunea împotriva SRL „Gagauz-Gaz”, a solicitat anularea Actului de control al echipamentului de măsurare nr. 81 din 17 mai 2012 și Deciziei Comisiei filialei SRL „Gagauz-Gaz” nr. 143 din 08 august 2012 cu privire recalcularea volumului de gaze naturale consumate după sistemul pauşal în mărime de 32 721,81 lei. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii, totodată considerînd că reclamanta a respectat termenul de adresare în judecată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că concluzia primei instanţe este una greşită dată cu interpretarea eronată a normelor de drept material în raport cu materialul probator prezentat.

După cum atestă actele cauzei, atât în cadrul dezbaterilor judiciare în prima instanţă, ce se reflectă din referinţă (f. d. 29), cât şi în cererea de apel şi recurs, reprezentantul SRL „Gagauz-Gaz” a invocat că acţiunea înaintată de Statova Anna a fost depusă cu omiterea termenului de prescripţie. Conform art. 17 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate 4 fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia.

Conform art. 271 Cod civil, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă până la încheierea dezbaterilor în fond. La caz, s-a constatat cu certitudine faptul că prin decizia SRL „Gaguz-Gaz” nr. 143 din 08 august 2012, s-a dispus recalcularea consumului de gaze naturale, la consumatorul final Statova Anna, conform sistemului pauşal, încasînd spre plată suma de 32721,81 lei (f.d.

8), drept temei de emitere a deciziei menţionate au servit Actul de control al echipamentului de măsurare nr. 81 din 17 mai 2012, Raportul de expertiză nr. 447 din 07 iunie 2012 de examinarea a contorului de gaze ВК6Т nr.008330 şi Actul de demontare a echipamentului de măsurare din 21 februarie 2012, prin care s-a constatat încălcarea clauzelor contractuale de către consumatorul final Statova Anna, prin înregistrarea incompletă a volumului de gaze naturale consumat. Aici se va remarca că demontarea echipamentului de măsurare la domiciliul Annei Statova a fost efectuată la 21 februarie 2012, în prezenţa reprezentantului ultimei Roşanu A. (f.d. 6), care a fost lăsat la reprezentantului consumatorului final pentru prezentarea acestuia la comisie de control în filiala „Comrat-Gaz”.

Tot materialul probator atestă că prin scrisoarea 306 din 16 martie 2012, filiala SRL „Gagauz-Gaz”, SRL „Comrat-Gaz” a comunicat Annei Statova despre necesitatea prezentării pentru data d 28 martie 2012, la comisia de control, a echipamentului de măsurare demontat de la domiciliul său, comunicare care a fost recepţionată de ultima la 23 martie 2012 (f.d. 32 verso), însă ignorată de aceasta.

Este cert şi faptul că echipamentul de măsurare ВК6Т nr.008330 a fost prezentat de către Statova Anna la control în filiala „Comrat –Gaz” doar la 17 mai 2012, în urma examinării căruia, comisia a depistat intervenţie vizibilă în funcţionarea echipamentului de măsurare, tot atunci fiind întocmit Actul de control al echipamentului de măsurare, cu reflectarea în acesta a tuturor încălcărilor depistate, însă atît în actul menţionat, cît şi în procesul-verbal nr. 110 din 17 mai 2012 a comisiei de examinare a încălcării clauzelor contractuale de către consumatorul final, care au dus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a volumului de gaze naturale consumat, consumatorul Statova Anna, a refuzat să aplice semnătura sa, deşi, a fost prezentă la şedinţa comisiei de control (f.d.

36). La acest segment instanţa de recurs ţine să menţioneze că în speţă nu poate fi invocată necunoaşterea a actelor adoptate din 17 mai 2012. La fel actele cauzei denotă că Statova Anna a fost înştiinţată despre dreptul său de a participa la efectuarea expertizei din 07 iunie 2012 de către CEI „Cexin”, cît şi despre necesitatea prezentării la 08 august 2012, la comisia filialei „Comrat-Gaz”, pentru participarea la examinarea Raportului de expertiză nr. 447 efectuat de Centrul de Expertize Independente „Cexin” din 07 iunie 2014 (f.d. 33-34).

Cu toate acestea, Statova Anna nu s-a prezentat la comisia din 08 august 2012, respectiv, Decizia anularea căreia se solicită la caz, a fost emisă în lipsa ultimei, însă la 05 septembrie 2012, copia procesului-verbal nr. 143 din 08 august 2012, cu decizia comisiei de examinare a încălcării clauzelor contractuale de către consumatorul final, 5 care au dus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a volumului de gaze naturale consumat, a fost expediată de către SRL „Gagauz-Gaz” la adresa consumatorului Anna Statova. Aici se va remarca că Decizia nominalizat a fost primit la adresa Annei Statova la 07 septembrie 2012, fapt confirmat prin copia avizului de recepţie anexat la materialele cauzei (f.d.

35). În acest context, este cert că Anna Statova, urma să se adreseze către SRL „Gaguz-Gaz” cu o cerere prealabilă de revocare a actelor contestate, în termen de 30 de zile de la data comunicării sau în acelaşi termen de la data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea unei astfel de cereri, adică pînă la 07 octombrie 2012. Cu toate acestea, Anna Statova, s-a adresat doar la 19 decembrie 2012, SRL „Gaguz-Gaz” cu cerere prealabilă, astfel, termenul de 30 zile pentru înaintarea cererii prealabile, prevăzut de art. 14 al Legii contenciosului administrativ, fiind omis.

Prin urmare, instanţa de recurs reţine că temeinic filiala SRL „Gagauz-Gaz”, SRL „Comrat-Gaz” prin scrisoarea nr. 51 din 18 ianuarie 2013, a respins cererea prealabilă înaintată de Statova Anna, cu privire la anularea ca ilegale a Actului de control al echipamentului de măsurare nr. 81 din 17 mai 2012 și Deciziei Comisiei filialei SRL „Gagauz-Gaz” nr. 143 din 08 august 2012 cu privire recalcularea volumului de gaze naturale consumate după sistemul pauşal în mărime de 32 721,81 lei, ca fiind depusă cu termenul depăşit, or, conform art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Respectiv, la caz se constată că şi cererea de chemare în judecată a fost depusă cu omiterea termenului de prescripţie prevăzut de art. 17 al Legii contenciosului administrativ, fără a solicita repunerea în termen prin prisma art. 116 CPC, or, cum s-a menţionat SRL „Gaguz-Gaz” a lăsat fără examinarea cererea prealabilă înaintată de Statova Anna şi a respins-o ca depusă tardiv, iar conform art. 17 al Legii contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. În aceste condiţii instanţa de recurs consideră că argumentele intimatei, precum că despre dreptul său lezat a aflat la 20 noiembrie 2012, făcînd cunoştinţă cu decizia contestată, care a primit-o prin intermediul oficiului poştal, sunt declarative şi nu pot fi reţinute.

La acest segment, instanţa de recurs menţionează că însăşi faptul prezentării de către Statova Anna personal la control a echipamentului de măsurare demontat de la domiciliul său şi examinarea acestuia în comisie cu participarea consumatorului final, constituie temei de a considera că intimata a cunoscut despre actele contestate la data emiterii acestora.

Astfel, instanţa de recurs consideră drept greşită şi concluzia instanţelor ierarhic inferioare cu referire la faptul că decizia contestată a fost recepţionată de oarecare Coleva, care nu este membru de familiei a intimatei şi nici reprezentantul acesteia, care răspunde pentru primirea corespondenţei pe numele ultimei, deoarece contractul de furnizare a gazelor naturale consumatorului casnic din 04 iunie 2004, a fost încheiat 6 între SRL „Gagauz-Gaz” şi Statova Anna pentru locul de consum din s. Congaz, str. Lenin 141, respectiv şi toată corespondenţa pe numele ultimei, a fost expediată de către recurent la adresa invocată în contract, or, date despre schimbarea domiciliul sau adresei de corespondenţă furnizorului nu au fost prezentate, respectiv, în lipsa unei astfel de comunicări corespondenţa pe numele Annei Statova a fost expediată la adresa cunoscută de către SRL „Gaguz-Gaz”, iar ca urmare se consideră înmînată chiar dacă destinatarul nu mai locuieşte acolo.

În susţinerea opiniei enunţate se vor reţine şi prevederile art. 105 alin. (6) CPC, care indică că citare legală se consideră şi înmânarea citaţiei sau înştiinţării unuia dintre membrii adulţi ai familiei care locuieşte împreună cu destinatarul şi care şi-a dat acordul să o primească în cazul dacă destinatarul nu se află la domiciliu. În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs consideră oportun de a reitera şi prevederile art. 17 alin. (5) al Legii contenciosului administrativ, care indică că persoana care, din motive temeinic justificate, a omis termenul de prescripţie poate fi repusă în termen în condiţiile Codului de procedură civilă. Iar art. 116 alin. (1, 3) CPC RM, statuează că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. La caz, însă, după cum a fost menţionat, intimata Statova Anna nu a prezentat probe concludente care să justifice omiterea termenului de înaintare a acţiunii şi nici nu a solicitat repunerea acesteia în termen. Totodată, instanţa de recurs consideră că odată ce la caz s-a constatat înaintarea acţiunii cu omiterea termenului de prescripţie, nu este necesară şi abordarea fondului cauzei.

Or, atunci când instanţa de judecată va respinge acţiunea în temeiul unei explicaţii procedurale, hotărârea nu va conţine concluzii ce ţin de soluţionarea fondului nemijlocit, cu atât mai mult, reieşind din prevederile art. 113 alin. (1) şi (2) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa judecătorească (judecător), iar cererile şi documentele depuse după expirarea termenului de procedură nu degrevează de îndeplinirea obligaţiei procedurale.

În acest context, instanţa de recurs conchide că instanţele ierarhic inferioare neîntemeiat şi cu încălcarea prevederilor legale au considerat depunerea acţiunii de către Statova Anna cu respectarea termenului de adresare în judecată şi au admis acţiunea, deoarece ultima nu a respectat termenul de soluţionare a pricinii pe cale prealabilă conform art. 14 ale Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 şi nu a prezentat instanţei de judecată probe admisibile, veridice şi pertinente prin care ar confirma omiterea termenului de soluţionare a pricinii pe cale prealabilă din motive întemeiate, precum şi nu a solicitat repunerea în termen a cererii de chemare în judecată.

Faţă de cele ce preced şi având în vedere cele expuse, Colegiul civil, comercial şi contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre, prin care acţiunea Annei Statova împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Gagauz-Gaz” cu privire la contestarea actelor administrative de a respinge ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie. 7 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Gagauz- Gaz”.

Se casează decizia Curţii de Apel Comrat din 11 februarie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Comrat din 24 iunie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Statova Anna împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Gagauz-Gaz” cu privire la contestarea actelor administrative şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se respinge acţiunea Annei Statova împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Gagauz-Gaz” cu privire la contestarea actelor administrative, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druță Tamara Chişca-Doneva 8