3ra-276/15 — Anularea hotărîrii

Dosarul nr. 3ra-276/15 Prima instanță: Judecătoria Comrat (jud. S. Popovici) Instanţa de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. A.I. Curdov, E.I. Dimina, A.C. Șpac) ÎNCHEIERE 18 martie 2015 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Buiuclî Serghei împotriva deciziei din 18 noiembrie 2014 a Curții de Apel Comrat, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Buiuclî Serghei împotriva SRL ”Gagauz-Gaz” privind anulara hotărîrii, c o n s t a t ă : La data de 31 mai 2013 Buiuclî Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ”Gagauz-Gaz” privind anularea hotărîrii nr. 91 din 18 aprilie 2012 cu privire la calcularea pentru achitare prin metoda paușală a sumelor de 1733,56 lei și 928,53 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 18 aprilie 2012 de către comisia filialei SRL ”Gagauz-Gaz” a fost adoptată decizia privind calcularea pentru consumul de gaze naturale prin metoda paușală a sumelor de 1733,56 lei și 928,53 lei, deoarece anterior de către colaboratorii SRL ”Gagauz-Gaz” în actele nr. 0179 din 12.01.2012 și nr. 0178 din 23.01.2012 privind încălcarea condițiilor contractuale a fost indicat că reclamantul a efectuat o intervenție în funcționarea contorului de gaze.

Consideră că decizia este nefondată și ilegală, deoarece în conformitate cu prevederile p. 151 al Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale aprobat prin Hotărârea ANRE nr. 415 din 25 mai 2011, în cazul în care se constată încălcarea clauzelor contractuale de către consumatorul final care au dus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a volumului de gaze naturale consumat, furnizorul este în drept să calculeze consumul de gaze naturale conform sistemului paușal. Susține reclamantul că într-adevăr la data de 12.01.2012 la contorul de gaze BK 4T nr. 030283 instalat la domiciliul său a fost depistată o deteriorare.

Ulterior, la data 1 de 10 februarie 2012 prin constatarea tehnico-ştiinţifică nr. 097 efectuată de către Centrul de expertize independente al RM a fost stabilit că partea de jos a corpului echipamentului de măsurare a gazelor BK 4T nr. 030283 a fost deteriorată în rezultatul aplicării unei presiuni asupra contorului cu formarea unei găuri străpunse, a avut loc o intervenție străină asupra discului drept care certifică despre frânarea sumatorului. În continuare reclamantul a indicat că cu cîteva zile pînă la depistarea acestei intervenții lucrătorii SRL ”Gagauz-Gaz” de nenumărate ori au avut acces la acest echipament de măsurare a gazelor și până la acel moment contorul de gaze nu avea deteriorări.

La data de 12 ianuarie 2012 după ridicarea pentru cercetare a contorului de gaze BK 4T nr. 030283 de către funcționarii de la SRL ”Gagauz-Gaz” a fost instalat un alt contor - BK 4T nr. 22399906, fapt reflectat în actul privind aplicarea sigiliului. După cîteva zile de la instalare, reclamantul a cercetat contorul nou instalat și a depistat că pe acest contor sunt practic aceleași deteriorări analogice contorului - BK 4T nr. 030283, erau urme ale aplicării unei presiuni asupra corpului echipamentului de măsurare în partea de jos. Depistând aceste deteriorări a contorului de gaze la 12.01.2012 a comunicat despre aceasta SRL ”Gagauz-Gaz” și a solicitat înlocuirea acestui mijloc de evidență care a fost instalat la domiciliul său.

Deplasîndu-se la el acasă funcționarii SRL ”Gagauz-Gaz” au întocmit actul nr. 0178 din 23.01.2012 deși nu au depistat nici o încălcare a condițiilor contractuale. La data de 10 februarie 2012 prin constatarea tehnico-ştiinţifică nr. 098 a contorului BK 4T nr. 22399906 efectuată de către Centrul de expertize independente al RM, s-a stabilit că partea inferioară de jos a instalației controlului de gaze are aceleași deteriorări ca și deteriorările depistate la contorul de gaze BK 4 N nr. 030283 sub formă de gaură străpunsă. Analiza comparativă a volumului de gaze naturale furnizate numărului de instalări a gazelor consumate la domiciliul reclamantului analogic perioadei trecute (decembrie 2010- ianuarie 2011) arată că nu au fost efectuate nici un fel de modificări în vederea micșorării volumelor de gaze înregistrate, ceia ce urma sa aibă loc dacă anterior ar fi avut loc o intervenție reală în lucrul instalațiilor de evidență în scopul consumului nesancționat de gaze.

Cu conținutul deciziei din 18.04.2012 privind calcularea pentru achitare prin metodă paușală a sumelor de 1733,56 lei și 928,53 lei, reclamantul a făcut cunoștință în aprilie 2013 cînd a primit citația cu copia cererii de chemare în judecată privind încasarea sumelor de la judecătoria Comrat. După ce a făcut cunoștință cu decizia s-a adresat către SRL ”Gagauz-Gaz” cu o cerere prealabilă, care prin răspunsul nr. 372 din 14.05.2013 a fost respinsă. Prin hotărîrea din 24 decembrie 2013 a Judecătoriei Comrat, s-a respins cererea de chemare în judecată a lui Buiuclî Serghei împotriva SRL ”Gagauz-Gaz” privind anularea hotărîrii din motivul omiterii termenului de prescripție. 2 Prin decizia din 18 noiembrie 2014 a Curții de Apel Comrat, s-a respins apelul declarat de Buiuclî Serghei, cu menținerea hotărîrii din 24 decembrie 2013 a Judecătoriei Comrat.

La data de 17 decembrie 2014 Buiuclî Serghei a depus recurs împotriva deciziei din 18 noiembrie 2014 a Curții de Apel Comrat. În motivarea recursului a indicat că nu a omis termenul de prescripție, deoarece termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune și că dreptul la acțiune se naște din momentul cînd persoana a aflat sau urma să afle despre încălcarea acestui drept. Mai indică recurentul că instanța de apel a examinat cauza în lipsa sa și a reprezentantului său. Ședința de judecată a fost numită pentru data de 18.11.2014 ora 10.30. La ședință s-a prezentat avocatul său – V. Cazmalî, însă la ora indicată ședința de judecată nu s-a început și la ora 11.20 avocatul a înștiințat instanța printr-o cerere că are altă ședința de judecată în cadrul judecătoriei Comrat și a solicitat amînarea examinării cauzei, după ce a plecat.

În opinia recurentului instanța de apel nu era în drept să examineze cauza în lipsa avocatului său și urma să amîne examinarea cauzei, astfel încălcîndu-i dreptul la un proces echitabil și la replică. Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conțină, printre altele, esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate”. Totodată, participanții la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC.

Astfel, recursul împotriva deciziilor instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și ar putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăsește în art. 432 CPC aplicabil recursului. Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în prevederile art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. 3 Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept, Colegiul menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept și din care circumstanțe aceasta rezultă.

Colegiul reține că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Buiuclî Serghei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Buiuclî Serghei împotriva deciziei din 18 noiembrie 2014 a Curții de Apel Comrat. Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală 4