2ra-2780/14 — Recunoasşterea nulitaţii partiale a certificatului de mostenitor legal, recunoasterea dreptului de proprietate

dosarul nr. 2ra-2780/14 prima instanţă: N. Arabadji instanţa de apel: M. Anton, A. Panov şi T. Pelin ÎNCHEIERE 08 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Nadejda Tanciuc și Alexandr Tanciuc, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Tanciuc și Alexandr Tanciuc împotriva lui Iurie Tanciuc și Allei Solomon (succesor în drepturi Alexandr Tanciuc), Oleg Cuhari (succesor în drepturi Dmitrii Stroiu), Anatolie Barbaroș, Constantin Pleș etc, persoana terță – Departamentul pentru protecția mamei și a copilului, intervenient accesoriu Maria Tanciuc, notarii Svetlana Criucova, Tamara Chigaian, cu privire la recunoașterea parțial nulă a certificatului de moștenitor, a înregistrărilor perfectate în Registrul bunurilor imobile, recunoașterea dreptului de proprietate și recunoașterea nulității contractelor, radierea vizelor de domiciliu din imobil și evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2014, prin care a fost admisă cererea de apel declarată de Nadejda Tanciuc, Alexandr Tanciuc și Maria Tanciuc, cu casarea hotărârii Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 28 iunie 2013 și pronunțarea unei noi hotărîri, c o n s t a t ă: La 15 aprilie 2002,

Nadejda Tanciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurie Tanciuc, Allei Solomon, Oleg Cuhari, Anatolie Barbaroș, Constantin Pleș, persoana terță – Departamentul pentru protecția mamei și a copilului, cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate și recunoașterea nulității contractelor. În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că la 25 decembrie 1987 a înregistrat căsătoria cu pîrîtul, Iurie Tanciuc. A afirmat că a locuit împreună cu soțul pe adresa or. Chișinău, str. Grătiești nr. 34. În urma căsătoriei lor s-au născut copiii: Alexandr Tanciuc și Maria Tanciuc. 1 Reieșind din certificatele de moștenitor legal eliberate la 03 martie 1989, Iurie Tanciuc și sora acestuia – Alla Solomon, au devenit proprietari ai casei de locuit de pe str. Grătiești nr. 34, or.

Chișinău, ce-a aparținut părinților celor din urmă. A menționat, reclamanta, că începînd cu anul 1989, împreună cu soțul a construit samavolnic pe teritoriul lotului părinţilor imobilul nr. 6 cu veranda aferentă, iar ulterior, aceste construcţii au fost legalizate. Consideră, Nadejda Tanciuc, că drept urmare a celor menționate, urmează să fie recunoscută coproprietară a imobilului de pe str. Grătiești nr. 34, or. Chișinău. La 05 decembrie 2001, fără a fi înştiinţată, pârâţii au vândut imobilul lui Oleg Cuhari. A mai indicat, reclamanta, că la 18 ianuarie 2002, Oleg Cuhari, în baza contractului de arendă, a dat în chirie imobilul litigios lui Anatolie Barbaroș și Constantin Pleș.

Dat fiind faptul că a fost plecată peste hotare, începînd cu vara anului 2001, reclamanta a afirmat că nu a cunoscut despre vînzarea imobilului în litigiu lui Oleg Cuhari, aflînd despre aceasta abia la întoarcerea sa în țără – în luna decembrie a anului 2001. Solicită, Nadejda Tanciuc, recunoașterea sa în calitate de coproprietară în proporție de ¼ din imobilul de pe str. Grătiești nr. 34, or. Chișinău; recunoașterea nulă a contractului din 05 decembrie 2001 de vînzare-cumpărare a imobilului; recunoașterea nulă a contractului de arendă din 18 ianuarie 2002; încasarea din contul pîrîților în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate.

La 28 martie 2003, apoi la 16 decembrie 2004 reclamanta a adresat cereri suplimentare şi de concretizare a acţiunii prin care a solicitat recunoaşterea nulităţii certificatului de moştenitor legal nr.1-381 din 03 martie 1989, a adeverinţei de înregistrare a dreptului de proprietate nr.1-10, a contractului de vânzare-cumpărare din 05 decembrie 2001 şi a contractului de arendă a imobilului din 18 ianuarie 2002, recunoaşterea dreptului de coproprietate asupra 1/4 din imobil, radierea vizelor de domiciliu a persoanelor ilegal înregistrate în bunul imobil litigios cu evacuarea acestora din imobil. Nadejda Tanciuc a cerut să fie încasate toate cheltuielile de judecată suportate din contul lui Oleg Cuhari, Anatolie Barbaroș și lui Constantin Pleș.

(f.d. 36-39, 45, Vol. I). În motivarea cererilor, reclamanta, suplimentar la cele menționate în acțiunea inițială, a mai invocat că a efectuat lucrări de construcție în privința casei în care locuia socrul dînsei. Drept urmare, s-a convenit ca reclamanta împreună cu soțul său, să obțină dreptul de proprietate asupra a ½ din imobil. A menționat, Nadejda Tanciuc, că la eliberarea certificatelor de moștenitor în privința averii rămase, nu s-a ținut cont de cele specificate anterior. De asemenea, reclamanta a mai indicat că la întoarcerea sa în țară, pe adresa unde se află înregistrat bunul imobil în litigiu, își aveau viza de domiciliu mai multe persoane necunoscute dînsei. Consideră, Nadejda Tanciuc, că, contractul de vînzare-cumpărare a imobilului din 05 decembrie 2001, contravine legislaţiei în vigoare, este fictiv, a fost încheiat prin înşelăciune, fără intenţia de a produce efecte juridice, fiind viciat 2 consimțămîntul în privința soțului său, Iurie Tanciuc.

Cumpărătorul, Oleg Cuhari, nu avea intenţia de a achita plata pentru bunul transmis lui, iar încheierea contractului dat cu Iurie Tanciuc şi Alla Solomon a fost determinată de comportamentul viclean şi dolosiv al acestuia. Pârâtul, Oleg Cuhari, a profitat de situaţia creată şi concursul de împrejurări grele în care se aflau vânzătorii, Iurie Tanciuc şi Alla Solomon, care la acel moment nu puteau să-şi dea seama şi să-şi dirijeze acţiunile. Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 10 noiembrie 2010, au fost înlocuite părţile în proces, pârâtul Oleg Cuhari cu succesorul lui în drepturi – Dmitrii Stroiu, şi pârâtul Iurie Tanciuc cu succesorul lui în drepturi – Alexandr Tanciuc (f.d.52, Vol.II).

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 04 iulie 2011 a fost înlocuită partea în proces, pârâta Alla Solomon cu succesorul în drepturi – Alexandr Tanciuc (f.d. 71, Vol. II). De-a lungul examinării pricinii în instanța de judecată, au fost depuse mai multe cereri suplimentare şi de concretizare a acţiunii: la 10 mai 2010 (f.d. 168, Vol. I), la 18 mai 2010 (f.d. 1-5, Vol. II), la 09 noiembrie 2012 (f.d. 14-18, Vol. III), la 19 noiembrie 2012 (f.d. 19-24, Vol. III). Pe parcursul judecării litigiului dat, Alexandr Tanciuc și-a schimbat calitatea procesuală în coreclamant.

Astfel, în ultima cerere de concretizare a cerințelor din 19 noiembrie 2012, Nadejda Tanciuc și Alexandr Tanciuc au solicitat: recunoaşterea parţial nulă a certificatului de moştenitor legal nr.1-381 eliberat la 03 martie1989 de biroul notarial, pe numele Allei Solomon şi a lui Iurie Tanciuc; recunoaşterea parţial nulă a înregistrării perfectate în Registrul bunurilor imobile sub nr.7235 din 03 iulie 1989, a dreptului de proprietate asupra imobilului din str. Grătieşti, 34, or. Chişinău pe numele Allei Solomon şi a lui Iurie Tanciuc, date indicate în adeverinţa BIT nr.1-10, prin care s-a înregistrat nelegitim după ei a câte 1/2 cotă parte din bunul imobilul, cu anexa, veranda aferentă la casă, beciul gardul, poarta, precum şi alte acareturi din ogradă; recunoaşterea parţial nulă a înregistrării perfectate în Registrul bunurilor imobile sub numărul cadastral nr. 010040519801 a dreptului de proprietate asupra bunului imobilul situat în str. Grătieşti, 34, or.

Chişinău pe numele Allei Solomon şi a lui Iurie Tanciuc; recunoaşterea ca coproprietari pe Nadejda Tanciuc şi pe Alexandr Tanciuc, drept succesor al Allei Solomon şi Iurie Tanciuc, în privința imobilului din str. Grătieşti 34. or. Chişinău şi a bunurilor materiale de pe această adresă cu cota parte în mărime de 1/4 şi 3/4, pe motiv că bunurile date aparţin ca proprietate în devălmăşie, fiind construite, dobândite de reclamantă şi soţul ei, pe banii numitei în timpul căsătoriei; recunoaşterea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare a imobilului din str. Grătieşti, 34, or. Chişinău semnat de Alla Solomon, Iurie Tanciuc şi Oleg Cuhari la 05 decembrie 2001; 3 recunoaşterea nulităţii contractului de arendă a imobilului situat pe str. Grătieşti, 34, or.

Chişinău, semnat la 18 ianuarie 2002 între pârâtul Oleg Cuhari şi Anatol Barbaroş, Constantin Pleş; recunoaşterea drept ilegal a faptului obţinerii vizei de domiciliu de către pârâţi, dispunându-se retragerea vizei de domiciliu de pe adresa str. Grătieşti, 34, mun. Chişinău, pentru pârâţii: Oleg Cuhari, Anatolie Barbaroş, Igor Căpăţină, Victor Martin, Ludmila Moşneaga, Vera Bota, Vasile Furtuna, Nadejda Erhan, Vera Fatu, Valeriu Poianschi, Natalia Butucel. evacuarea pîrîților: Dmitrii Stroiu, Anatolie Barbaroş, Igor Căpăţină, Victor Martin, Ludmila Moşneaga, Vera Bota, Vasile Furtuna, Nadejda Erhan, Vera Fatu, Valeriu Poianschi, Natalia Butucel, Constantin Pleș din imobilul în litigiu, fără acordarea altui spaţiu de locuit.

încasarea de la pârâţi în folosul reclamantei a cheltuielilor suportate pentru judecarea pricinii în fond şi asistenţa juridică acordată de avocat. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun.Chişinău din 28 iunie 2013, acțiunea depusă de Nadejda Tanciuc și Alexandr Tanciuc cu privire la recunoașterea parțial nulă a certificatului de moștenitor, a înregistrărilor perfectate în Registrul bunurilor imobile, recunoașterea dreptului de proprietate și recunoașterea nulității contractelor, radierea vizelor de domiciliu din imobil și evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ, a fost respinsă ca nefondată şi depusă tardiv.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2014, a fost admisă cererea de apel declarată de Nadejda Tanciuc, Alexandr Tanciuc și Maria Tanciuc, cu casarea hotărârii Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 28 iunie 2013 și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea reclamanților a fost respinsă ca nefondată în partea recunoașterii nulității contractelor și în partea radierii vizei de domiciliu cu evacuarea pîrîților din spațiul locativ. Restul cerințelor au fost respinse ca depuse tardiv. La 22 iulie 2014 Nadejda Tanciuc și Alexandr Tanciuc au depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță.

În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La 07 aprilie 2014, Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 20 martie 2014 (f. d. 228, Vol. III). Potrivit înscrisului anexat la dosar, rezultă că recurentul, Alexandr Tanciuc, a primit copia deciziei contestate la 22 mai 2014 (f.d. 229 verso, Vol. III). Astfel, recursul declarat la 22 iulie 2014 se consideră depus în termen. Recurenții, Nadejda Tanciuc și Alexandr Tanciuc, în motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei contestate a încălcat normele de drept procedural şi material, nu a constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil. 4 În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 11 august 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimaților cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Până la examinarea pricinii, nicio parte nu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Nadejda Tanciuc și Alexandr Tanciuc, în cererea de recurs nu au invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul 5 declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Nadejda Tanciuc și Alexandr Tanciuc, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Nadejda Tanciuc și Alexandr Tanciuc se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 6