3r-190/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: G. Bivol dosarul nr. 3r-190/14 instanţa de apel: L. Bulgac N. Craiu, M. Guzun DECIZIE 08 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de Dovgani Anatolie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dovgani Anatolie împotriva întreprinderii cu capital străin „Petrom-Moldova” societate pe acţiuni cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2014 c o n s t a t ă La 06.11.2012 Dovgani Anatolie s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva întreprinderii cu capital străin „Petrom-Moldova” societate pe acţiuni (în continuare Î.C.S.„Petrom-Moldova”S.A.) cu privire la repararea prejudiciului material prin obligarea de a schimba tichetele de alimentare cu produse petroliere deţinute pe tichete de alimentare cu produse petroliere de model nou şi încasarea sumei de 5000 lei cu titlul de reparare a prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii Dovgani Anatolie a menţionat, că deţine tichete de alimentare cu produse petroliere de 10 şi 20 litri de combustibil eliberate de Î.C.S.„Petrom-Moldova”S.A., fără termen de valabilitate. La 22.09.2012, Dovgani Anatolie prezentând tichetele deţinute, a solicitat de a fi alimentat autoturismul cu combustibil, însă i s-a refuzat pe motiv că, Î.C.S.„Petrom-Moldova”S.A., a înlocuit tichetele de alimentare fără termen cu tichete de alimentare cu produse petroliere de model nou. Menţionează Dovgani Anatolie că, s-a adresat Î.C.S.„Petrom-Moldova”S.A., cu cererea privind prelungirea termenului de valabilitate a tichetelor, pe cînd careva răspuns nu a recepţionat. 1 Prin hotărîrea judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 27 martie 2013, acţiunea înaintată de Dovgani Anatolie împotriva Î.C.S.„Petrom-Moldova”S.A., a fost respinsă integral. La 23 aprilie 2014 Dovgani Anatolie a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitând repunerea apelului în termenul de atac, casarea hotărîrii instanţei de fond şi remiterea pricinii la rejudecare. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2014 s-a respins cererea înaintată de Dovgani Anatolie cu privire la repunerea apelului în termenul de declarare, s-a restituit cererea de apel declarată de Dovgani Anatolie împotriva hotărîrii judecătoriei Centru mun. Chişinău din 27 martie 2013 ca depusă peste termenul legal de declarare. La 21 iulie 2014 Dovgani Anatolie a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanţei de apel, repunerea în termenul de declarare a apelului şi restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanţă.

În motivarea recursului a indicat, că instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art.427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Instanţa de recurs consideră, că Curtea de Apel Chişinău corect a restituit apelul declarat de Dovgani Anatolie, deoarece cu certitudine s-a constatat că, apelul a fost declarat peste termenul stabilit de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar temei pentru repunerea în termen nu a fost identificat.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Colegiul menţionează că, prin hotărîrea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 27 martie 2013, acţiunea înaintată de Dovgani Anatolie împotriva Î.C.S.„Petrom- Moldova”S.A., a fost respinsă integral. La 23 aprilie 2014 Dovgani Anatolie a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitând repunerea apelului în termenul de atac, casarea hotărîrii instanţei de fond şi remiterea pricinii la rejudecare. În şedinţa de judecată a Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2014 recurentul a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului pe motiv că, a fost dus în eroare de către instanţa de judecată, care a declarat că cererea de chemare în 2 judecată a fost scoasă de pe rol, pe cînd a fost pronunţată hotărîrea de respingere a acţiunii.

Colegiul reţine, că dispozitivul hotărîrii emise de prima instanţă pe acest caz, i-a fost expediat reclamantului la data 28.03.2013(f.d. 40), iar hotărîrea motivată i- a fost înmânată recurentului, contra semnătură la 10.07.2013, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele cauzei (f.d. 49). Instanţa de recurs consideră că, instanţa de apel corect a constatat, că cererea de apel înaintată la 23 aprilie 2014 este depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu a fost lipsit de posibilitatea executării condiţiilor de depunere a apelului în termenul legal. Colegiul reiterează că, termenul de declarare a apelului se calculează nu de la momentul comunicării dispozitivului hotărârii, nu de la data depunerii cererii de întocmire a hotărârii integrale şi nici nu de la data comunicării hotărârii motivate, dar de la data pronunţării dispozitivului hotărârii.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă. Instituţia repunerii cererii de apel în termenul de declarare este reglementată de art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă, conform căruia repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute la art.116 din Codul de procedură civilă. Astfel, conform art. 116 alin. (1) şi alin. (2) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Instanţa de recurs nu poate reţine argumentul recurentului cu privire la perceperea greşită a actului procedural emis de instanţa de judecată, dat fiind faptul că dispozitivul hotărîrii primei instanţe a fost înmânat recurentului la 28 martie 2013, şi hotărîrea motivată a fost recepţionată, contra semnătură la 10.07.2013, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele cauzei (f.d.49), pe cînd cererea de apel a fost depusă la 23 aprilie 2014. Prin urmare, instanţa de apel întemeiat a respins cererea de repunere în termen şi a restituit cererea de apel, pe motiv că argumentele invocate în susţinerea cererii de repunere în termen a apelului sunt neîntemeiate.

Or, în cazul admiterii cererii şi repunerii apelului declarat de Dovgani Anatolie în termen, se va încălca principiul securităţii raporturilor juridice, garantat de articolul 6 şi preambulul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. 3 În context, colegiul aminteşte că art. 6 § 1 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanţă cu orice contestaţie referitoare la drepturile şi obligaţiile sale cu caracter civil. Instanţa europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanţă” nu este absolut.

În această privinţă, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiţiei pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac, cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei, în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricţie ce guvernează accesul la justiţie.

Mai mult ca atît, înalta Curte a reiterat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru repunerea pîrîtului în termenul de prescripţie pentru efectuarea unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil, prin urmare are loc violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (Ceachir c. Moldova, nr. 11712 din 15 ianuarie 2008, § 47; Popov c. Moldova (nr.2), nr. 19960/04 din 06 decembrie 2005, § 53; Melnic c. Moldova, nr. 6923/03 din 14 noiembrie 2006, § 41-43) Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că argumentele invocate în recurs sînt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel.

În conformitate cu art.427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de Dovgani Anatolie. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dovgani Anatolie împotriva întreprinderii cu capital străin „Petrom-Moldova” societate pe acţiuni cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4