Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2rac-509/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
8 aprilie 2015
Părțile
ÎM Apă-Canal Cahul vs ÎCS Petrom-Moldova SA
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2rac-509/15 — Încasarea sumei şi a cheltuielilor de judecată

Judecătoria Centru, mun. Chişinău Dosarul nr. 2rac-509/15 Judecător: M. Negru Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 08 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de ÎM „Apă- Canal” Cahul, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată formulată de ÎM „Apă-Canal” Cahul împotriva ÎCS „Petrom-Moldova” SA privind încasarea sumei de 33 143 lei şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2014, CONSTATĂ : La data de 12 iulie 2012 reclamanta ÎM „Apă-Canal” Cahul a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „Petrom-Moldova” SA, solicitînd încasarea sumei de 33 143 lei şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta ÎM „Apă-Canal” Cahul a menţionat că, prin ordinul de plată nr. 155 din 05 aprilie 2011 a transferat beneficiarului ÎCS „Petrom- Moldova” SA suma de 33 143 lei pentru 1100 litri Benzină Regular 92 şi 1100 litri motorină Euro Diesel-5. Conform facturii fiscale nr. PM 0055784 din 05 aprilie 2011 ÎM „Apă-Canal” Cahul a primit tichete pentru benzina Regular-92 cu seria Q 10012971148-971257 şi Euro Diesel 5 cu seria ED 10012971148 - 971257. Pe data de 07 aprilie 2011 tichetele au dispărut din safeul inginerului întreprinderii ÎM „Apă- Canal” Cahul. Reprezentantul reclamantei a indicat că, s-au adresat cu cerere către staţia de alimentare a ÎCS „Petrom-Moldova” SA de anulare a tichetelor sau de prelungire a termenului, precum şi cu o plîngere către IGP Cahul.

Prin demersul Procuraturii raionului Cahul nr. 3395 din 18 iunie 2012 a fost informat că, urmărirea penală pornită în baza elementelor infracţiunii prevăzute de art. 186 alin. (1) din Codul penal, prin ordonanţa din 14 iunie 2012 a fost clasată pe motivul că, fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. Soluţionarea litigiului pe cale amiabilă nu s-a soldat cu nici un rezultat. Reclamanta ÎM „Apă-Canal” Cahul şi-a întemeiat pretenţiile pe prevederile art. 602, art. 607 şi art. 601 din Codul civil şi a solicitat admiterea integrală a acestora. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 27 mai 2014 cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Apă-Canal” Cahul împotriva ÎCS „Petrom- 1 Moldova” SA privind încasarea sumei de 33 143 lei şi a cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, ÎM „Apă-Canal” Cahul la data de 29 mai 2014 a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 27 mai 2014, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral cu încasarea sumei de 33 143 lei şi a cheltuielilor de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2014, a fost respins apelul declarat de ÎM „Apă-Canal” Cahul şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 27 mai 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

În motivarea deciziei, instanţa de apel a invocat că instanţa de fond întemeiat a reţinut ca fiind justificate argumentele reprezentantul ÎCS „Retrom- Moldova” SA, precum că riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului a trecut la ÎM „Apă-Canal” Cahul odată cu semnarea contractului de vînzare- cumpărare a produselor petroliere prin tichete de alimentare cu combustibil, fiind semnate facturile fiscale şi achitată suma conform contului de plată. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

La 13 februarie 2015, ÎM „Apă-Canal” Cahul a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 27 mai 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă integral acţiunea. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că instanţa de apel nu a apreciat corect probele şi circumstanţele cauzei. La data de 03.04.2015, intimatul ÎCS „Petrom- Moldova” SA a depus referinţă la recursul declarat de ÎM „Apă-Canal” Cahul, solicitînd respingerea acestuia ca fiind inadmisibil. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată 2 a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de ÎM „Apă-Canal” Cahul asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎM „Apă-Canal” Cahul ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de ÎM „Apă-Canal” Cahul, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată formulată de ÎM „Apă-Canal” Cahul împotriva ÎCS „Petrom-Moldova” SA privind încasarea sumei de 33 143 lei şi a cheltuielilor de judecată. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 3

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.