3ra-888/14 — Încasarea îndemnizaţiei unice, precum şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: M. Macar dosar nr.3ra-888/14 instanţa de apel: S. Arnăut, B. Bîrca, T. Pelin DECIZIE 08 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, Ion Corolevschi, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de către Consiliul Raional Hînceşti, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Cebotari Constantin împotriva Consiliului raional Hînceşti şi Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie a Consiliului raional Hînceşti cu privire la încasarea îndemnizaţiei unice, precum şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Cebotari Constantin, fiind casată parţial hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 07 noiembrie 2013, cu emiterea în parte a unei noi hotărîri privind admiterea parţială a acţiunii, c o n s t a t ă: La data de 24 aprilie 2012, reclamantul Cebotari Constantin s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Hînceşti şi Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie a Consiliului raional Hînceşti cu privire la încasarea îndemnizaţiei unice, precum şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii, reclamantul Cebotari Constantin a indicat că la data de 01 iulie 1982 a fost ales în calitate de preşedinte al Comitetului Executiv al Deputaţilor Poporului, satul Stolniceni, raionul Hînceşti, unde a activat pînă la data de 04 aprilie 1990. Astfel, susţine că în serviciul public a activat 7 ani compleţi. Ulterior, a fost angajat în cîmpul muncii pînă la 06 iunie 2009 şi au încetat raporturile de muncă în legătură cu pensionarea. Datorită faptului că ultimul loc de muncă a fost Direcţia Agricultură şi Alimentaţie a Consiliului raional Hînceşti, reclamantul a depus cerere privind acordarea îndemnizaţiei unice în proporţie de 50 % din salariul lunar în conformitate cu art. 42 al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Menţionează că a primit îndemnizaţia unică doar pentru perioada anilor 2006-2009. Astfel, consideră că Direcţia Agricultură şi Alimentaţie a Consiliului 1 raional Hînceşti nu a ţinut cont de faptul că activitatea reclamantului în serviciul public a început în anul 1982 pînă în anul 1990, refuzîndu-i pe motivul lipsei de surse financiare. Consideră că i-a fost încălcat dreptul de a i se acorda îndemnizaţie unică respectiv perioadei de activitate în serviciul public.

Cu concretizările ulterioare, reclamantul Cebotari Constantin a solicitat în definitiv încasarea din contul Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie a Consiliului raional Hînceşti în beneficiul său a îndemnizaţiei unice pentru activitate în serviciul public neachitate pentru anii de activitate 1982-1990 în sumă de 12 250 lei şi pentru anii de activitate 2007-2009 în sumă de 800 lei, a prejudiciului moral estimat la 20 000 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată pentru asistenţa juridică în sumă de 3 500 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 07 noiembrie 2013 acţiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014 a fost admis apelul declarat de către Cebotari Constantin, fiind casată parţial hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 07 noiembrie 2013, în partea referitoare la respingerea pretenţiei lui Cebotari Constantin către Consiliul raional Hînceşti şi Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie a Consiliului raional Hînceşti privind încasarea îndemnizaţiei unice, cu emiterea în partea respectivă a unei noi hotărîri privind admiterea pretenţiei sus-indicate. S-a încasat din contul Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie a Consiliului raional Hînceşti în beneficiul lui Cebotari Constantin suma îndemnizaţiei unice pentru perioada anilor 1982-1990 în valoare de 12 250 lei.

În rest, hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 07 noiembrie 2013 a fost menţinută. Invocînd netemeinicia deciziei enunţate, la data de 05 iunie 2014, Consiliul raional Hînceşti a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului, recurentul a indicat că, decizia instanţei de apel este neîntemeiată, deoarece la emiterea acesteia au fost încălcate esenţial normele de drept material, manifestată prin interpretarea eronată a legii. În acest context, a menţionat că instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că prevederile cu Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, nu se extind asupra personalului ce exercită funcţii de demnitate publică, inclusiv a funcţiei de primar.

În aşa mod, anii de activitate ai intimatului Cebotari Constantin, în funcţia de primar nu pot fi incluşi în stagiul total ce dă dreptul la îndemnizaţia unică respectivă, dar se asimilează stagiului de cotizare în serviciul public conform art. 19 din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică. Totodată, recurentul a invocat că pentru anii de activitate în funcţia de primar, intimatul Cebotari Constantin va putea să beneficieze de îndemnizaţie unică în condiţiile prevăzute de Legea nr. 768 din 02 februarie 2000 cu privire la statutul alesului local, în cazul în care va fi restabilit în termenul de prescripţie omis, precum şi va prezenta probe confirmătoare că anterior nu a beneficat de îndemnizaţie pentru perioada indicată în cerere.

2 Potrivit dispoziţiei art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen. Or, la materialele pricinii nu există dovada recepţionării de către recurent a copiei deciziei instanţei de apel, expediată conform scrisorii de însoţire din 08 aprilie 2014, (f.d.175). În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Consiliul raional Hînceşti urmează a fi respins, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. La caz se constată că, recursul a fost depus şi semnat de către Iuteş Valeriu, ca reprezentant al Consiliului raional Hînceşti, însă fără a fi respectate dispoziţiile prevederilor conţinute la alin. (3) art. 437 CPC, care direct statuează că în cazul când recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează şi documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire.

În conformitate cu dispoziţia art. 75 alin. (2) CPC, procesele persoanelor juridice se susţin în instanţă de judecată de către organele lor de administrare, care acţionează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alţi angajaţi împuterniciţi ai persoanei juridice sau de către avocaţi. În conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1), (3) şi (4) CPC, împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. Procurile se eliberează în numele persoanei juridice cu contrasemnătura administratorului ei sau a unei alte persoane împuternicite, adeverite prin acte de constituire şi sigilate cu ştampila acestei organizaţii.

Valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanţă de judecată încetează în temeiul art. 255 din Codul civil.

Prevederile art. 81 CPC stipulează că, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în 3 procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

În acest context, instanţa de recurs remarcă că deşi Iuteş Valeriu, în cererea de recurs face trimitere la procura nr. 02/1-315 din 05 mai 2014, de fapt, la materialele dosarului lipseşte respectivul înscris întocmit pentru atestarea împuternicirilor. La fel, nu este anexat nici un document (ordin sau dispoziţie), care ar atesta funcţia sau calitatea de serviciu a lui Iuteş Valeriu. În asemenea circumstanţe, instanţa de recurs relevă că, în lipsa actelor sus- indicate, care ar atesta împuternicirile prevăzute de lege, îl privează pe Iuteş Valeriu de a contesta decizia instanţei de apel şi de a depune recursul din numele recurentului Consiliul raional Hînceşti.

Sub aspectul celor relatate şi avînd în vedere faptul că Iuteş Valeriu nu a prezentat, în conformitate cu art. 437 CPC, art. 75 alin. (2) CPC, coroborat cu art. 81 CPC, înscrisul cu indicarea împuternicirilor sale, în modul stabilit de lege, precum şi a actului întru confirmarea statului de angajat al recurentului, în vederea declarării recursului din numele Consiliului raional Hînceşti, se consideră că acesta a fost depus de o persoană, care nu este în drept să-l declare. Avînd în vedere cele expuse, precum şi ţinînd cont de faptul că, cererea de recurs este semnată de către un reprezentant neîmputernicit al recurentului Consiliul raional Hînceşti, Colegiul ajunge la concluzia de a o respinge şi de a menţine decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. a), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Consiliul raional Hînceşti. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Cebotari Constantin împotriva Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie a Consiliului raional Hînceşti cu privire la încasarea îndemnizaţiei unice, precum şi repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecător Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală Ion Corolevschi Iurie Bejenaru 4