Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-2982/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
8 octombrie 2014
Părțile
Dragutan Vitalie vs Consiliul rl. Drochia
Pe scurt
Temeiurile declararii recursului

2ra-2982/14 — Privind repararea prejudiciului cauzat în urma represaliilor politice

Dosarul nr. 2ra-2982/14 Prima instanţă: judecătoria Ungheni (jud: V.Zaporojan) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud:E. E.Ababei, Gh.Scutelnic, G.Polivenco)

ÎNCHEIERE Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ 08 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele, judecător Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Drăguță Vitalie împotriva deciziei din 20 mai 2014 a Curţii de Apel Bălţi, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Drăguță Vitalie împotriva Consiliului rl.Drochia privind revendicarea bunurilor confiscate în urma represiunilor politice, repararea prejudiciului moral, c o n s t a t ă : La 15.07.2008 Drăguţă Vitalie din numele Emiliei Drăguţă a depus o cerere de chemare în judecată către Consiliul rl.

Drochia privind recuperarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice. În motivarea cererii reclamantul a indicat că, la 06 iunie 1949, bunica sa, Gheorghiţa Feodosia a fost deportată din motive politice din sat.Fîntîniţa, rl.Drochia în regiunea Kurgan, Rusia. Fiica acesteia, adică mama lui, Drăguţă Emilia Filip, împreună cu soţul ei şi doi copii minori au fost izgoniţi din sat, iar averea lor confiscată de către regimul totalitar comunist sovetic de ocupaţie. La 10.04.1989 Gheorghiţa Feodosia a fost reabilitată. La 16.03.1990 prin decizia nr.5/12.6 a Comitetului Executiv Donduşeni s-a hotărît de a compensa cet.Gheorghiţă Feodosia costul averii confiscate în anul 1949 în sumă de 2941 ruble din contul colhozului „Molodaia Gvardia” cu termen pînă la 01.07.1990, însă suma indicată nu a fost achitată.

La 01.04.2008 s-a adresat Consiliului rl.Drochia cu cerere privind restituirea valorii bunurilor confiscate, care prin scrisoarea din 09.04.2008 i-a comunicat că nu mai are dreptul la careva recompensă deoarece prin decizia nr.5/12.6 a Comitetului Executiv Donduşeni s-a hotărît de a compensa cet.Gheorghiţă Feodosia costul averii confiscate în sumă de 2941 ruble. Deoarece suma de 2941 ruble nu a fost achitată, consideră că Drăguţă Emilia are dreptul la recuperarea valorii averii confiscate şi la o compensaţie morală din partea statului. Cere reclamantul încasarea de la Consiliul rl.Drochia a sumei pagubei morale în mărime de 500 000 lei şi revendicarea valorii bunurilor confiscate potrivit actului de evaluare în sumă de 320 000 lei şi a cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării pricinii, la 24 iunie 2010, Drăguţa Emilia a decedat şi a fost înlocuită cu succesorul ei în drepturi - Drăguţă Vitalie. 1 La 04.04.2012 Drăguţă Vitalie a depus o cerere de modificare a cerinţelor în care a solicitat încasarea de la Consiliul rl. Drochia în beneficiul său a sumei de 500 000 lei cu titlu de prejudiciului moral; 279 967 lei cu titlu de compensare a valorii bunurilor imobile confiscate; 97342 lei cu titlu de compensare a valorilor bunurilor mobile confiscate şi 6 996 lei cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea din 11 mai 2012 a judecătoriei Drochia, acţiunea a fost admisă parţial. A fost încasat din contul Consiliului rl.Drochia în beneficiul lui Drăguţă Vitalie prejudiciul material pentru averea confiscată în timpul represiunilor politice în sumă de 88 293 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 6730,56 lei.

În rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11.12.2012, cererea de apel depusă de Consiliul rl.Drochia a fost admisă, casată hotărîrea din data de 11.05.2012 a judecătoriei Drochia şi s-a dispus scoaterea cererii de pe rol. La 29.01.2013, Drăguţă Vitalie a depus cerere de recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 11.12.2012 şi remiterea cauzei în instanţa de apel pentru o nouă examinare. Prin încheierea din 01 martie 2013 a Curţii Supreme de Justiţie, a fost ridicată de la examinare în ordine de recurs pricina în cauză şi remisă la Curtea de Apel Bălţi pentru examinarea apelul declarat de Drăguţă Vitalie împotriva hotărîrii din 11.05.2012 a judecătoriei Drochia.

Prin decizia din 17 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bălţi a fost respins apelul declarat de Drăguţă Vitalie. Prin decizia din 05.03.2014 a Curţii Supreme de Justiţie ambele decizii ale Curţii de Apel Bălţi au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. Prin decizia din data de 20.05.2014 a Curții de Apel Bălți, apelurile depuse de Drăguță Vitalie și Consiliul rl.Drochia au fost respinse și menținută hotărîrea din data de 11.05.2012 a judecătoriei Drochia. La data de 18.07.2014, Drăguță Vitalie a depus recurs împotriva deciziei din data de 20.05.2014 a Curții de Apel Bălți. În motivarea recursului s-a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au ignorat faptul că, în baza art.60 CPC, pe parcursul examinării cauzei și-a modificat acțiunea în sensul măririi cuantumului sumei și a mai solicitat și încasarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea argumentelor sale privind mărirea cuantumului pretenției, indică recurentul că, a prezentat evaluarea efectuată de Agenția imobiliară”Naxin”, Serviciul Cadastral precum și comisiile administrației publice a sat.Fîntînița(Ghizdita). A mai indicat recurentul că, nu este clară poziția instanței de apel referitor al admiterea parțială a cerințelor și instanța nici nu și-a motivat această soluție. La fel a indicat recurentul că, instanța de apel neîntemeiat a indicat că, intimatul nu este obligat de a repara prejudiciul moral și că, urmează să solicite repararea prejudiciului dat de la organele administrației publice, care reprezintă statul la nivel local. Mai indică recurentul că, instanța de apel a făcut o referire vagă la prevederile art.1398 Cod civil, ignorînd prevederile art.art.1422,1423 Cod civil, în care se indică că, instanța de judecată, la solicitarea părților pot aprecia volumul prejudiciului moral reieșind din gravitatea cazului.

Instanțele inferioare nu au apreciat suferințele morale pe care le-au suportat părinții săi, precum și bunicii, fiind lipsiți de proprietate. A mai indicat recurentul că, instanțele de judecată au încălcat prevederile art.20 din Constituție și drepturile garantate de art.6, CEDO. 2 Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul depus de către Drăguță Vitalie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu pot constitui temei de admitere a acesteia, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Drăguță Vitalie ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de către Drăguță Vitalie împotriva deciziei din 20 mai 2014 a Curţii de Apel Bălţi.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Oleg Sternioală 3

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.