- Dosarul nr.
- 2ra-2344/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 8 octombrie 2014
- Părțile
- Moraru Valeriu vs Toro Grigore şi Rudenco Serghei
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2344/14 — Atribuirea dreptului de proprietate ţi transmiterea în natură a bunului gajat
Judecătoria Orhei Dosarul nr. 2ra-2344/14 Judecător: S.Procopciuc Curtea de Apel Chişinău Judecători: A.Panov, S.Arnăut, T.Pelin Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 08 octombrie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Rudenco Serghei, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Moraru Valeriu împotriva lui Toro (Bou) Grigore şi Rudenco Serghei privind atribuirea dreptului de proprietate şi transmiterea în natură a bunului gajat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2013, CONSTATĂ : La 03 septembrie 2010, Moraru Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Toro (Bou) Grigore şi Rudenco Serghei cu privire la atribuirea dreptului de proprietate şi transmiterea în natură a bunului gajat.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Moraru Valeriu a indicat că în baza contractului din 29 iulie 2008, i-a acordat lui Toro (Bou) Grigore un împrumut în sumă de 25 000 euro cu termenul limită de restituire pînă la 29 ianuarie 2009. Contractul menţionat a fost autentificat de notarul privat Tatiana Bejenar. Pentru asigurarea restituirii în termen a sumei împrumutate, la 29 iulie 2008 a fost încheiat un contract de ipotecă, prin care Rudenco Serghei a depus în gaj imobilul ce se află în or. Orhei, str. Nouă, nr. 1 care constă din casa locativă cu suprafaţa de 82,1 m2, construcţie accesorie cu suprafaţa de 12,8 m2 şi lotul de teren cu suprafaţa de 0,0361 ha, cu numerele cadastrale 6401306.046, 6401306.046.01 şi 6401306.046.02.
Toro (Bou) Grigore la scadenţa împrumutului nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale privind rambursarea împrumutului şi a dobînzii. Reclamantul Moraru Valeriu a solicitat să-i fie atribuit dreptul de proprietate şi să-i fie transmise în natură bunurile imobiliare ce-i aparţin lui Rudenco Serghei, gajate prin contractul de ipotecă nr. 8769 din 29 iulie 2008 şi anume imobilul ce se află în or. Orhei, str. Nouă, 1 care constă din casa locativă lit. „01” cu suprafaţa la sol de 82,1 m2, construcţie accesorie lit. „02” cu suprafaţa la sol de 12,8 m2 şi lotul de teren cu suprafaţa de 0,0361 ha, cu numerele cadastrale 6401306.046, 6401306.046.01 şi 6401306.046.02 şi încasarea din contul lui Toro (Bou) Grigore a 1 sumei de 5 075 euro cu titlu de dobîndă de întîrziere.
Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 19 mai 2011 cererea de chemare în judecată a fost admisă integral, fiind dispusă transmiterea în natură lui Moraru Valeriu a bunurilor gajate de Rudenco Serghei conform contractului de ipotecă, atribuindu-i dreptul de proprietate asupra casei locative lit. „01” cu suprafaţa de 82,1 m2, construcţie accesorie lit. „02” cu suprafaţa de 12,8 m2 şi lotul de teren cu suprafaţa de 0,0361 ha. cu numerele cadastrale 6401306.046, 6401306.046.01, 6401306.046.02 situate în or. Orhei, str. Nouă, nr. 1., precum şi s-a dispus încasarea de la Toro Grigore în folosul lui Moraru Valeriu plata dobînzii de întîrziere în mărime de 5 075 euro sau echivalentul în valută naţională la momentul executării hotărîrii.
Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond a invocat prevederile art. 619 alin. (1), 871 alin. (1), 872 CC, menţionînd că Toro (Bou) Grigore nu şi-a onorat obligaţiunile de plată a împrumutului ajuns la scadenţă, iar în scopul rambursării acestui împrumut, de transmis în natură reclamantului bunurile gajate. La 29 iulie 2011, Toro (Bou) Grigore şi Rudenco Serghei au declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Orhei din 19 mai 2011 şi remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de fond. În motivarea apelului, apelanţii au invoact încălcarea normelor de drep procedural, deoarece cauza a fost examinată în lipsa lor, fără a fi citaţi în mod legal.
Ulterior, Rudenco Serghei a depus o cerere de apel suplimentară, prin care a reiterat că a depus o acţiune către Ciobanu Raisa şi Moraru Valeriu privind anularea contractului de ipotecă şi care la mentul dat se afla pe rol la Judecătoria Orhei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de Rudenco Serghei şi Toro (Bou) Grigore şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 19 mai 2011. În motivarea deciziei, instanţa de apel a conchis că argumentele apelanţilor nu pot fi reţinute, deoarece nu sunt probate şi argumentate juridic. Referitor la argumentele apelanţilor despre examinarea cauzei în instanţa de fond fără citarea lor legală, instanţa de apel a menţionat că anunţarea contra semnătură reprezintă doar o modalitate de comunicare din partea instanţei, fiind prevăzute şi alte modalităţi, iar în hotărîrea atacată este indicat despre citarea legală, iar în dosar sunt dovezi despre citarea lui.
Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la 06.05.2014, Rudenco Serghei a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Orhei din 19 mai 2011 şi remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de fond. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat atît încălcarea normelor de drept material, cît şi a normelor de drept procedural. Intimatul Moraru Valeriu a depus referinţă pe marginea recursului declarat, prin care şi-a manifestat dezacordul cu argumentele acestuia, totodată invocînd şi tardivitatea depunerii lui şi a solicitat respingerea recursului. Potrivit art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
După cum atestă actele cauzei, decizia instanţei de apel a fost adoptată la 02.12.2014, iar la 19.12.2014 a fost expediată în adresa părţilor pentru cunoştinţă (f.d. 170). Însă, în materialele pricinii lipseşte dovada de înmînare a deciziei recurentului. 2 Prin urmare, înaintarea la 06.05.2014 a cererii de recurs de către Rudenco Serghei împotriva deciziei instanţei de apel, Colegiul o consideră ca fiind depusă în termen. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Rudenco Serghei a fost considerate admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei înaintate de intimat, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide temeinicia lui, pornind de la următoarele.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC al RM, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit reţine că la adoptarea deciziei contestate nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond, situaţie ce impune rejudecarea cauzei, or, din acest motiv, instanţa de recurs este în imposibilitate de a se expune privitor la corectitudinea aplicării normelor de drept material, atunci cînd fondul a fost cercetat superficial.
În conformitate cu art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă, precum şi verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate. Potrivit materialelor cauzei, Moraru Valeriu a înaintat cerere de chemare în judecată către Toro (Bou) Grigore şi Rudenco Serghei privind atribuirea dreptului de proprietate şi transmiterea în natură a bunului gajat, precum şi încasarea dobînzii de întîrziere, invocînd că în temeiul contractului de ipotecă, Rudenco Serghei a garantat rambursarea datoriei în mărime de 25 000 euro contractată de Toro (Bou) Grigore de la Moraru Valeriu.
Instanţa de fond a admis acţiunea reclamantului, iar instanţa de apel a menţinut această hotărîre. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră ilegală decizia instanţei de apel pornind de la următoarele. Potrivit art. 3 al Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din 26.06.2008, contractul de ipotecă este definit ca contract încheiat între creditorul ipotecar şi debitorul ipotecar, în temeiul căruia primul, în modul stabilit de legislaţie, are dreptul să pretindă satisfacerea creanţelor sale pecuniare din valoarea bunului imobil ipotecat. Potrivit art. 2 alin. (2) al legii precitate, ipoteca este reglementată de prevederile generale cu privire la gaj, dacă prezenta lege nu prevede altfel.
Prin urmare, prevederi similare sunt înserate şi în Legea cu privire la gaj nr. 449 din 30.07.2001, precum şi în Codul civil în secţiunea a 5-a, Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului. 3 Potrivit art. 30 al Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din 26.06.2008, creditorul ipotecar poate să execute dreptul de ipotecă în cazul în care debitorul nu a îndeplinit sau a îndeplinit în mod necorespunzător obligaţia garantată sau oricare parte a acesteia, precum şi în alte cazuri prevăzute de contractul de ipotecă.
(2) Dreptul de ipotecă poate fi executat prin următoarele metode: a) vînzarea bunului imobil ipotecat unei terţe persoane de către creditorul ipotecar sau de către orice altă persoană împuternicită de creditorul ipotecar; b) vînzarea bunului imobil ipotecat sub controlul instanţei de judecată; c) achiziţionarea bunului ipotecat de către creditorul ipotecar; d) luarea în posesie a bunului imobil ipotecat de către creditorul ipotecar în vederea administrării. În conformitate cu prevederile art. 487 alin. (1) CC, creditorul gajist poate să exercite dreptul de gaj dacă debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzător obligaţia garantată ori o parte a acesteia, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege şi contract.
(2) În condiţiile prezentei secţiuni, creditorul gajist poate exercita următoarele drepturi: să vîndă el însuşi bunurile gajate, să le vîndă sub controlul instanţei de judecată şi să le ia în posesiune spre a le administra, să exercite alte drepturi în privinţa gajului asupra mijloacelor băneşti în corespundere cu Legea cu privire la gaj. Analizînd cerinţele reclamantului în raport cu normele de drept evocate supra, Colegiul conchide că pretenţia de atribuirea a dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat, nu se subscrie posibilităţilor legale de executare silită a dreptului de ipotecă.
Conform art. 31 alin. (1) al Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din 26.06.2008, în vederea iniţierii executării dreptului de ipotecă, creditorul ipotecar este obligat: a) să expedieze debitorului ipotecar şi, dacă este cazul, debitorului o notificare privind intenţia sa de a executa dreptul de ipotecă în baza contractului de ipotecă; b) să înregistreze în Registrul bunurilor imobile preavizul privind executarea dreptului de ipotecă. (2) Notificarea trebuie să fie expediată la domiciliul sau la sediul debitorului ipotecar şi, dacă este cazul, al debitorului sau la altă adresă arătată în acest scop în contractul de ipotecă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Notificarea este considerată recepţionată la expirarea a 7 zile lucrătoare din ziua expedierii.
Piotrivit art. 488 alin. (1) CC, creditorul gajist care intenţionează să-şi exercite dreptul de gaj trebuie să notifice acest lucru debitorului creanţei garantate şi, după caz, debitorului gajist şi terţului deţinător al bunului gajat. (2) După notificare, creditorul gajist depune la registrul în care a fost înregistrat gajul un preaviz, la care anexează dovada notificării debitorului gajist. Astfel, instanţa de apel urma să verifice respectarea măsurilor de iniţiere a executării dreptului de ipotecă, or, la materialele cauzei lipsesc atare dovezi privind notificare şi preavizul, iar careva măsuri vis-a-vis de stabilirea acestor circumstanţe determinante pentru justa soluţionare a litigiului, de către instanţe n-au fost întreprinse.
În această ordine de idei, Colegiul conchide că instanţa de apel nu a verificat legalitatea hotărîrii instanţei de fond prin prisma constatării circumstanţelor şi a aplicării legii. 4 Or, aşa cum prevăd aliniatele (1) şi (2) art. 373 CPC, instanţa de apel, verifică în limitele cererii de apel şi ale referinţelor, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. În consecinţă, instanţa de recurs conchide că, instanţa de apel, care are atribuţii de dezvoltare devolutivă a fondului cazului la judecarea apelului, nu a constatat şi elucidat toate aceste circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii în fond, şi, ca urmare, a pronunţat o soluţie ilegală.
Astfel, fiind prezente motivele de casare a deciziei, prevăzute de art. 432 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit va admite recursul declarat, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. La rejudecarea pricinii, instanţa urmează să ţină cont de omisiunile indicate în prezenta decizie, să verifice toate circumstanţele ce prezintă importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar şi, în dependenţă de situaţia stabilită, să adopte o hotarîre legală şi întemeiată. Ţinînd cont de cele indicate, conform art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECI DE: Se admite recursul declarat de Rudenco Serghei.
Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2013, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Moraru Valeriu împotriva lui Toro (Bou) Grigore şi Rudenco Serghei privind atribuirea dreptului de proprietate şi transmiterea în natură a bunului gajat şi remite cauza la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău într-un alt complet. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Valentina Clevadî Iuliana Oprea 5