2ra-2841/14 — Apărarea onoarei şi reputaţiei profesionale

dosarul nr.2ra-2841/14 prima instanţă: S. Namaşco instanţa de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrcă, S. Arnăut ÎNCHEIERE 02 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Asociaţia Drepturi de Autor şi Conexe din RM (AsDAC), Angela Stroici şi Anatol Chiriac în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Asociaţia Drepturi de Autor şi Conexe din RM (AsDAC), Angela Stroici şi Anatol Chiriac către AO Asociaţia Naţională pentru Protecţia Creaţiei Intelectuale, Iurie Gheorghiţă şi Iurie Ciubotaru privind apărarea onoarei şi reputaţiei profesionale.

împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către avocatul Ariadna Dodi, în interesele Asociaţiei Drepturi de Autor şi Conexe din RM, Angela Stroici şi Anatol Chiriac şi s-a menţinut hotărârea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 02 decembrie 2013 de respingere a acţiunii.

c o n s t a t ă: La data de 14 ianuarie 2013 Asociaţia Drepturi de Autor şi Conexe din RM (AsDAC), Angela Stroici şi Anatol Chiriac au înaintat cerere de chemare în judecată către AO “Asociaţia Naţională pentru Protecţia Creaţiei Intelectuale”, Iurie Gheorghiţă şi Iurie Ciubotaru alias Ricky Ardezeanu solicitând obligarea pârâţilor AO „Asociaţia Naţională pentru Protecţia Creaţiei Intelectuale”, Iurie Gheorghiţă şi Iurie CIUBOTARU alias Ricky Ardezeanu la dezminţirea informaţiei defăimătoare răspândite în cadrul Conferinţei de presă cu tema „Doar o singură organizaţie - ANCPI - realizează colectarea recompenselor de autor şi oferă licenţe pentru utilizarea drepturilor de autor şi conexe” din 19 noiembrie 2012 prin organizarea unei Conferinţe de presă cu tema „ANPCI a defăimat Asociaţia „Drepturi de Autor şi Conexe din RM” la care să fie făcută publică următoarea dezminţire: “Activitatea Asociaţiei „Drepturi de Autor şi Conexe" din RM" (AsDAC), condusă de dl. Anatol Chiriac, compozitor, în calitate de Preşedinte şi dra Angela Stroici, în calitate de Director general, este legală şi transparentă.

Declaraţiile, potrivit cărora conducerea AsDAC ar fi însuşit ilegal zeci de milioane de lei, ar fi implicată în spălarea banilor şi ar fi înşelat oamenii de creaţie sunt absolut neîntemeiate. AsDAC distribuie autorilor şi interpreţilor remuneraţia echitabil: sumele încasate de la utilizatorii de opere se repartizează între autorii şi interpreţii acestora proporţional ponderii utilizării (durata operei înmulţită cu numărul de utilizări ale operei). În momentul plăţii onorariului, AsDAC oferă fiecărui autor un raport în care se indică sursa de provenienţă a banilor (utilizatorul operelor), opera care a fost utilizată şi numărul de utilizări. Astfel, nu a existat niciun temei pentru a susţine că doar “conducerea AsDAC” şi „o gaşcă de apropiaţi” este remunerată satisfăcător, iar ceilalţi autori „sau nu primesc nimic, sau primesc trei bani”.

În motivarea cererii a indicat că, pentru anul 2011, compozitorul Ian Raiburg a primit de la AsDAC în total 26 392,13 lei, iar pentru primele 9 luni ale anului 2012 - 25 255,85 lei. Astfel, în medie, compozitorul Ian Raiburg primeşte de la AsDAC o remuneraţie lunară de 2 459 lei, dar nu de 600 lei, precum s-a declarat la Conferinţa de presă din 19 noiembrie 2012. Menţionează reclamanţii că AsDAC a colectat şi colectează remuneraţii din toate raioanele Republicii Moldova, atât de la agenţii economici care deţin localuri de agrement de categorie superioară, cât şi de agenţii economici care gestionează mici cafenele, baruri etc. Referitor la acuzaţia că AsDAC pe parcursul anilor nu ar fi plătit niciun ban Asociaţiei din Moscova cu care a avut încheiat contract, reclamanţii indică că AsDAC are încheiate contracte de reprezentare reciprocă cu două organizaţii de gestiune colectivă din Federaţia Rusă: RAO şi VOIS(RSP).

Obligaţiile de plată asumate de AsDAC fată de RAO au fost executate pe deplin, transferurile de bani fiind realizate anual. Obligaţia de plată rezultată din contractul încheiat cu VOIS a fost suspendată în temei legal, dat fiind că VOIS nu îşi execută obligaţia corelativă. Precizează reclamanţii că AsDAC nu a fost niciodată acţionată în judecată de membrii săi, de partenerii din alte state sau de membrii acestora.

Mai solicită reclamanţii, încasarea în mod solidar, a sumei de 100 000 lei cu titlu de despăgubire a prejudiciului material din contul AO „Asociaţia Naţională pentru Protecţia Creaţiei Intelectuale”, din contul lui Iurie Gheorghiţă şi al lui Iurie CIUBOTARU alias Ricky Ardezeanu în folosul Asociaţiei „Drepturi de Autor şi Conexe” din RM şi încasarea în mod solidar, din contul AO “Asociaţia Naţională pentru Protecţia Creaţiei Intelectuale”, din contul lui Iurie Gheorghiţă şi al lui Iurie Ciubotaru alias Ricky Ardezeanu în folosul Asociaţiei „Drepturi de Autor şi Conexe” din RM a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 02 decembrie 2013 s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată înaintată de Asociaţia Drepturi de Autor şi Conexe din RM (AsDAC), Angela Stroici şi Anatol Chiriac către AO Asociaţia Naţională pentru Protecţia Creaţiei Intelectuale, Iurie Gheorghişă şi Iurie Ciubotaru privind apărarea onoarei şi reputaţiei profesionale. Nefiind de acord cu hotărârea respectivă, avocatul Ariadna Dodi, în interesele Asociaţiei “Drepturi de Autor şi Conexe”, Angela Stroici şi Anatol Chiriac au declarat apel solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 02 decembrie 2013 cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2014, apelul declarat de avocatul Ariadna Dodi, în interesele Asociaţiei “Drepturi de Autor şi Conexe”, Angela Stroici şi Anatol Chiriac a fost respins şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 02 decembrie 2013. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel la data de 28 iulie 2014 Asociaţia Drepturi de Autor şi Conexe din RM (AsDAC), Angela Stroici şi Anatol Chiriac au înaintat recurs. În motivarea recursului, recurenţii a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, fiind pronunţată ca rezultat al unei aprecieri arbitrare a probelor administrate în pricină. În special, invocă recurenţii, că nu sunt de acord cu hotărârea adoptată deoarece circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii, pe care prima instanţă apoi şi instanţa de apel le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente.

Concomitent susţin recurenţii că este lipsită de suport juridic, aprecierea dată de instanţa de apel informaţiei reflectate în raportul financiar al AsDAC pentru anul 2010, potrivit căreia, AsDAC, la compartimentul încasări, menţionează că a obţinut dobânzi în mărime de 78 665 lei din depozitarea pe un termen de 0,5 ani a 2 mln lei la “Banca Socială“SA, fapt care, ar demonstra însuşirea ilegală de bani. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. Potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute în art. 433 CPC.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele ierarhic inferioare apreciind corect normele de drept material.

Colegiul consideră că argumentele invocate în cererea de recurs sunt declarative şi irelevante, motiv pentru care acestea nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs întru admiterea cererii şi casarea hotărîrilor pronunţate anterior. Mai mult, Colegiul învederează că dezacordul recurenţilor cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurenţilor, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, face ca acesta să fie respins de către instanţa de recurs din considerentul că motivele indicate în dezacord nu se încadrează în prevederile normei precitate şi nu constituie temei de casare a deciziei, recursul exercitat avînd caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

În aceeaşi ordine de idei, Colegiul precizează că potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la caz, menţionează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţele judecătoreşti s-au pronunţat în mod corespunzător.

Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Asociaţia Drepturi de Autor şi Conexe din RM (AsDAC), Angela Stroici şi Anatol Chiriac ca inadmisibile. În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de Asociaţia Drepturi de Autor şi Conexe din RM (AsDAC), Angela Stroici şi Anatol Chiriac se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari