2ra-2605/14 — Repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 2ra-2605/14 prima instanţă: A. Catană instanţa de apel: L. Bulgac, M. Guzun, N. Craiu ÎNCHEIERE 02 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Danilenco Denis în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de întreprinderea mixtă societatea internaţională de asigurări „Moldasig” societate pe acţiuni împotriva lui Denis Danilenco, intervenient accesoriu compania de asigurări ’’Euroasig Grup” societate pe acţiuni cu privire la încasarea în ordine de regres a despăgubirii de asigurare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2014, c o n s t a t ă La 07.06.2012 întreprinderea mixtă societatea internaţională de asigurări „Moldasig” societate pe acţiuni (în continuare Î.M.

S.I.A. „Moldasig” S.A.)a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Denis Danilenco, intervenient accesoriu compania de asigurări ”Euroasig Grup” societate pe acţiuni, cu privire la încasarea prejudiciului material în sumă 114821,51 lei. În motivarea acţiunii, Î.M. S.I.A. „Moldasig” S.A., a menţionat, că la 08.07.2011 a încheiat cu Popova Elena contractul de asigurare facultativă AUTO CASCO nr. ACA/2011-1182, potrivit căruia autovehiculul de model PORSHE CAYMAN cu numărul de înmatriculare KGT 987 a fost asigurat. La 28.07.2011 s-a produs accidentul rutier în rezultatul căruia autoturismul de model PORSCHE KAYMAN a fost deteriorat. Potrivit procesului-verbal cu privire la contravenţie nr. MAI 01489848 din 28.07.2011, vinovat de încălcarea Regulamentului circulaţiei rutiere şi de cauzarea pagubei a fost recunoscut şoferul mijlocului de transport BMW 320 cu numărul de înmatriculare CPJ 340, Danilenco Denis.

Conform procesului verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la autovehicule CASCO/11-1693 din 28.07.2011, întocmit de Î.M. S.I.A. „MOLDASIG” S.A., a fost stabilit prejudiciul material produs în urma accidentului rutier automobilului PORSHE CAYMAN, în mărime de 114821,51 lei, care în temeiul contractului de asigurare şi Ordinului Directorului General a fost achitată beneficiarului despăgubirii de asigurare. Solicită Î.M. S.I.A. „Moldasig” S.A., încasarea de la Denis Danilenco, în ordine de regres prejudiciul material în sumă 114821,51 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 15.04.2013 s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a încasat din contul lui Denis Danilenco în beneficiul Î.M.

S.I.A. „Moldasig” S.A., suma de 118155,51 lei, constituită din despăgubirea de asigurare în mărime de 114821,51 lei şi taxa de stat în mărime de 3334 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2014 s-a respins apelul declarat de Denis Danilenco şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La 07.07.2014 Danilenco Denis a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului Danilenco Denis a invocat că, instanţa de apel şi prima instanţă eronat au aplicat normele de drept material şi procesual, fapt manifestat prin omisiunea de constata că Danilenco Denis este dobânditor al poliţie de asigurare de răspundere civilă auto internă nr. 0040278 din 09.11.2010 în rezultatul procurării automobilului de BMW 320 de la Ciobanu Sergiu, precum şi omisiunea de a dispune efectuarea expertizei cu privire la constatarea costului despăgubirii. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la 2 judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. în conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentul invocat în recurs precum că, instanţa de apel şi prima instanţă eronat au aplicat normele de drept material şi procesual, fapt manifestat prin omisiunea de a constata că, Danilenco Denis este dobânditor al poliţie de asigurare de răspundere civilă auto internă nr. 0040278 din 09.11.2010 în rezultatul procurării automobilului de BMW 320 de la Ciobanu Sergiu, , nu pot fi reţinute pe motiv că, potrivit Legii nr.414 din 26.04.2012 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule, în vigoare la momentul producerii accidentului rutier, contractul de asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto încetează odată cu înstrăinare autovehiculului.

Prin urma, deoarece la 23.06.2011 recurentul a procurat de la Ciobanu Sergiu automobilului de BMW 320, contractul de asigurarea încheiat de Ciobanu Sergiu şi Î.M. S.I.A. „Moldasig” S.A., la data producerii accidentului nu a produs efecte juridice. Referitor la argumentul recurentului, cu privire la omisiunea instanţei de a asigura efectuarea expertizei cu privire la constatarea costului despăgubirii, 3 colegiul relevă că, Danilenco Denis fiind legal citat, nu s-a prezentat la şedinţa de judecată din 13 mai 2014, precum şi nu a înaintat careva cereri cu privire la dispunerea efectuării expertizei în mod repetat. Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanţa de recurs notează că Danilenco Denis nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Danilenco Denis ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Danilenco Denis se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4