2ra-1917/14 — Răscumpărarea acţiunilor

prima instanţă: S. Namașco dosarul nr. 2ra-1917/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliță. A. Pahopo DECIZIE 01 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druță Tamara Chişca-Doneva examinând recursurile declarate de către Cvilencov Iuri și Cvilencova Nina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cvilencov Iuri și Cvilencova Nina împotriva Băncii Comerciale „Banca de Finanțe și Comerț” Societate pe Acțiuni cu privire la obligarea răscumpărării acțiunilor și încasarea dobînzii de întîrziere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 25 martie 2014, prin care au fost respinse cererile de apel declarate de către Cvilencov Iuri și Cvilencova Nina şi menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 18 noiembrie 2013, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 21 septembrie 2012, Cvilencov Iuri și Cvilencova Nina au depus cerere de chemare în judecată împotriva BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA cu privire la obligarea răscumpărării acțiunilor și încasarea dobînzii de întîrziere. În motivarea acţiunii reclamanții au indicat că la data de 20 aprilie 2012 a avut loc Adunarea Generala anuală a acţionarilor BC „Banca de Finanţe şi Comerţ” SA, la care s-a hotărît modificarea şi completarea Statutului Băncii, care în opinia lor limitează drepturile acţionarilor Băncii. Astfel, s-a hotărît de a modifica pct. 2.10. a Statutului cu expunerea lui în următoarea redacţie: „2.10.

O acţiune ordinară conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia. Faţă de bunurile ce aparţin Băncii cu drept de proprietate acţionarul este titular al drepturilor obligaţionale prevăzute de Legea privind societăţile pe acţiuni şi Statutul Băncii. Acţionarii au drepturile stabilite în Legea privind societăţile pe acţiuni”.

Menționează că redacția ultimei propoziţie a pct.2.10 a Statutului (în redacția nouă) induce în eroare acţionarii referitor la baza normativă, care determină sau stabileşte concret drepturile de bază şi suplimentare ale acţionarilor, deoarece limitează baza normativă doar la un act normativ - Legea privind societățile pe acţiuni și nu corespunde prevederilor art. 25 alin. (1) lit. f), lit. h), art. 25 alin. (13), art. 26 alin. (4), art. 27 alin. (3) şi art. 35 alin. (2) ale Legii privind societăţile pe acţiuni. 1 Mai mult, în dispoziţiile pct. 2.10 a Statutului Băncii (în redacţia modificată), sînt numite în calitate de izvoare de drept, care stabilesc sau determină drepturile acţionarilor - „alte acte legislative” sau „Statutul societății”.

Însă, contrar celor indicate, afirmă că drepturile acţionarilor sunt stabilite atît de legea specială, şi anume Legea privind societățile pe acțiuni, cît și de Codul Civil precum şi de Legea instituţiilor financiare,și Legea privind piața valorilor mobiliare. Consideră că ultima propoziţie a pct. 2.10 din Statut, necesită a fi exclusă în legătură cu faptul că nu corespunde cu prevederile legislaţiei în vigoare, iar norma la care se face trimitere în esenţă limitează drepturile acţionarilor. La această concluzie au ajuns şi specialiştii Băncii Naţionale a Moldovei, care, prin scrisoarea din 18 iunie 2012 cu referinţă la conţinutul pct. 2.10. a Statutului Băncii modificat de Adunarea Generală anuală a acţionarilor au indicat, că „...Redacţia propusă poate crea confuzii sau induce în eroare acţionarii, crea premise pentru a limita drepturile acestora, fapt ce prezintă riscul apariţiei unor litigii între acţionari şi bancă...”.

Mai susțin reclamanții că Hotărîrea adoptată la 20 aprilie 2012, de către Adunarea Generală anuală a acţionarilor Băncii conţine şi alte prevederi, care contravin legislaţiei în vigoare. Astfel, prin Legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 73 din 15 aprilie 2011, alin. (2) art. 79 al Legii privind societăţile pe acţiuni a fost completat cu lit. bl) cu următorul conţinut: „bl) convertirii acţiunilor de o clasă în acţiuni de altă clasă; sau”. Însă, în conţinutul pct. 2.18.2 a Statutului Băncii introdusă prin decizia Adunării Generale anuale a acţionarilor din 20 aprilie 2012, această inovaţie nu a fost reflectată.

Menţionează că dezvoltînd această neconcordanţă cu norma din art. 79 alin. (2) al Legii privind societăţile pe acţiuni, autorii proiectului, în scopul limitării drepturilor acţionarilor, au propus spre aprobare Adunării Generale a acţionarilor pct. 2.18.2 a Statutului, în următoarea redacţie „Acţionarul este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă: a) nu i s-a permis, fără temei legal, să participe la adunarea generală a acţionarilor la care s-a luat hotărîrea în unul din cazurile prevăzute la lit. b), e) art. 2.18.1. al Statutului şi Legii cu privire la societăţile pe acţiuni, b) el a votat împotriva adoptării hotărîrii prevăzute la lit. b), d) art. 2.18.1 al Statutului şi/sau a votat pentru adoptarea hotărîrii prevăzute la al.

6) art. 39 al Legii cu privire la societăţile pe acţiuni şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul de doua luni din ziua primirii Adunării generale sau a consiliului Băncii una din deciziile prevăzute la art. 2.18.1 al Statutului, c) şi-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societăţii privind încheierea unei tranzacţii de proporţii.” Drept urmare, considerînd că reglementările respective la fel le limitează drepturile de acţionari a Băncii în conformitate cu prevederilor art.79 alin. (2) lit. b) al Legii privind societăţile pe acţiuni, au solicitat răscumpărarea acţiunilor plasate de societate, care le aparţin. Respectiv prin scrisoarea din 13 iulie 2012, au reamintit administraţiei Băncii despre obligaţia Băncii de răscumpărare a acțiunilor, însă contrar prevederilor legislației în vigoare, administraţia asociației nu a acţionat corespunzător.

Solicită obligarea BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA să efectueze răscumpărarea acțiunilor plasate de societate ce le aparțin ca acționari ai Băncii în temeiul dispozițiilor lit. b) al. (2) art. 79 al Legii privind societățile pe acțiuni, al. (41) art. 21 al Legii privind piața valorilor mobiliare, lit. b) al. (2) al. (3) art. 166 2 Cod civil și încasarea dobînzii de întîrziere. La 07 martie 2013, Cvilencov Iuri și Cvilencova Nina au depus o cerere suplimentară împotriva BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA, solicitînd obligarea răscumpărării acțiunilor și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 24 aprilie 2013, Cvilencov Iuri și Cvilencova Nina au depus o cerere de modificare a cerințelor, în care a invocat că Hotărîrea cu privire la introducerea modificărilor și completărilor în Statutul BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA din 20 aprilie 2012, adoptată de către Adunarea Generală a acționarilor Băncii conține dispoziții care nu corespund cerințelor legislației în vigoare. Astfel, prin Hotărîrea respectivă se propune modificarea pct. 2.10 a Statutului Băncii ce creează confuzii sau induce în eroare acționarii limitînd drepturile acestora, fapt ce prezintă riscul apariției unor litigii între acționari și bancă și pct. 2.18.1 redacția căruia contravine prevederilor art. 79 din Legea privind societățile pe acțiuni.

Solicită anularea Hotărîrii Adunării Generale anuale a acționarilor cu privire la introducerea modificărilor și completărilor în Statutul BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA din 20 aprilie 2012, obligarea BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA să efectueze răscumpărarea acțiunilor plasate de societate ce le aparțin ca acționari ai Băncii și încasarea dobînzii de întîrziere (f.d. 43-44). Iar în cadrul dezbaterilor judiciare reclamanții și-au concretizat cerințele înaintate, solicitînd obligarea BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA să efectueze răscumpărarea acțiunilor plasate de societate ce le aparțin ca acționari ai Băncii și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 115) Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 18 noiembrie 2013, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2014, a fost respins apelul declarat de către Cvilencov Iuri și Cvilencova Nina și menținută hotărârea primei instanţe. La 22 aprilie 2014, Cvilencov Iuri și Cvilencova Nina au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului recurenții au invocat că nu sunt de acord cu decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe din motivele prevăzute la art. 432 al. (1) lit. a), b), alin. (2, 4) CPC.

Menționează că în calitate de acționari ai BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA şi în temeiul art. 166 alin. (3) Cod civil, art. 13 alin. (25) și art. 79 alin. (3) al Legii privind societățile pe acțiuni, în cazul în care nu sunt de acord cu Hotărîrea Adunării Generale anuale a acționarilor societății care conține prevederi ce contravin legislației în vigoare și limitează drepturile acționarilor, dispun de dreptul de a solicita societății răscumpărarea acțiunilor.

Afirmă că deși, materialele cauzei atestă că la Adunarea Generală anuală a asociaților BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA din 20 aprilie 2012, a fost emisă o Hotărîre cu privire la modificarea și completarea Statutului societății, prevederile căreia limitează drepturile acționarilor, fapt ce se confirmă și prin scrisoarea Băncii Naționale a Moldovei, prin care a fost respinsă solicitarea societății de a aproba modificările respective, în cadrul examinării cauzei atît prima instanță cît și instanța de apel au lăsat fără apreciere aceste circumstanțe și au ignorat prevederile art. 79 al. 2 lit. b) al Legii 3 privind societățile pe acțiuni, care indică expres că în cazul în care în Statutul societății sunt efectuate modificări sau completări care limitează drepturile acționarilor societatea este obligată să efectueze răscumpărarea acțiunilor.

Invocă că la examinarea cauzei instanțele ierarhic inferioare nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a litigiului încălcînd astfel prevederile art. 130 CPC. Mai indică recurenții că instanțele judecătorești dispunînd respingerea acțiunii și- au argumentat concluziile în acest sens prin faptul că modificările nu au fost înregistrate la Camera Înregistrării de Stat, însă art. 79 al Legii privind societățile pe acțiuni nu conține careva mențiuni, care ar reglementa direct sau indirect legătură dintre existența faptului juridic și apariția obligației societății de răscumpărare a acțiunilor sau eliberare a societății de obligațiunea respectivă.

Consideră că legislația în vigoare nu face legătură între apariția dreptului asociatului de a solicita răscumpărarea acțiunilor ce-i aparține și încălcarea reală a dreptului acționarilor care ar putea avea loc din momentul întrării în vigoare a Statutului a cărui prevederi limitează drepturile acționarilor. Or, din conținutul art. 79 alin. (3) al lit. a) al Legii privind societățile pe acțiuni și prevederile pct. 2.18 al Statutului BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA rezultă că pentru apariția dreptului asociatului de a solicita răscumpărarea acțiunilor este necesar ca organul de conducere a societății să emită o hotărîre privind modificarea Statutului societății care limitează drepturile acționarului, acționarul a votat împotriva Hotărîrii respective și a solicitat invocarea acestui fapt în procesul-verbal al Adunării Generale.

Astfel, elementele de bază cu care legiuitorul leagă apariția dreptului de răscumpărare a acțiunilor rezultă din prevederile legislației în vigoare, care nu reglementează că pentru apariția dreptului de răscumpărare este necesară executarea Hotărîrii Adunării Generale a acționarilor care limitează drepturile acționarilor. Menționează că Hotărîrea Adunării Generale este emisă de Organul de conducere central al acționarilor societății și este actul juridic de bază a cărui executare este legată de înregistrarea în Registrul de Stat a unui alt act juridic și anume a Acordului adițional cu privire la efectuarea modificărilor în Statutul societății întocmit de organul executiv al acționarilor societății în temeiul Hotărîrii Adunării Generale a acționarilor privind efectuarea modificărilor în Statutul societății.

Respectiv, data intrării în vigoare a actelor juridice menționate este diferită iar intrarea în vigoare doar a unuia din aceste acte poate servi temei de înaintare a cererii cu privire la răscumpărarea acțiunilor ce-i aparțin. În acest sens indică că instanțele judecătorești au dat o apreciere eronată circumstanțelor cauzei, fapt ce a dus la stabilirea greșită a situației în care poate fi înaintată cererea cu privire la răscumpărarea acțiunilor și precum și a momentului apariției obligației societății de a răscumpăra acțiunile.

Consideră recurenții că instanțele nejustificat au stabilit că obligațiunea societății de a răscumpăra acțiunile apare doar după introducerea modificărilor care au dobîndit putere legală și care se consideră aplicabile doar după înregistrarea lor în Registrul de Stat, deoarece concluziile instanțelor în acest sens, nu doar că nu corespund prevederilor art. 79 alin. (2) lit. b) al Legii privind societățile pe acţiuni, cît și pct. 2.18 al Statutului BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA dar și contravin prevederilor altor norme a legislației în vigoare.

4 Insistă că interpretarea art. 79 alin. (2) lit. b) a Legii privind societățile pe acțiuni făcută de către instanțele judecătorești contravine prevederilor art. 13 și art. 16 al Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, care nu permit înregistrarea actelor ce contravin prevederilor legislației în vigoare, iar orice Hotărîre privind modificarea Statutului ce limitează drepturile acționarilor este contrară legislației.

Totodată invocă recurenții că instanțele judecătorești nu au constata și stabilit motivul determinării acționarilor de a solicita răscumpărarea acțiunilor ce le aparțin, pe cînd materialele cauzei conțin extrasul din procesul-verbal al Adunării Generale a acționarilor BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA din 20 aprilie 2012, la care a fost fixat despre intrarea în vigoare a Hotărîrii privind efectuarea modificărilor în Statutul societății, precum și despre faptul că ei au votat împotriva Hotărîrii respective, solicitînd totodată în mod verbal răscumpărarea acțiunilor ce le aparțin. Insistă că conform art. 63 alin. (5) art. 63 alin. (5) al Legii privind societățile pe acțiuni, hotărîrea adunării generale a acţionarilor intră în vigoare la data anunţării rezultatului votului, iar în temeiul art. 79 alin. (5) al aceleiași Legi, răscumpărarea acţiunilor are loc numai în cazul în care evenimentul care a condiţionat cererea de răscumpărare a avut loc.

În context, consideră că evenimentul care a condiționat înaintarea cererii de răscumpărare a acțiunilor îl constituie intrarea în vigoare a Hotărîrii Adunării Generale anuale a acționarilor din 20 aprilie 2012, iar concluziile instanțelor precum că hotărîrea respectivă nu a intrat în vigoare și nu are putere juridică contravin prevederilor art.63 alin. (5) al Legii privind societățile pe acțiuni, cu atît mai mult că pînă în prezent Adunarea Generală a acționarilor BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA nu a emis o Hotărîre cu privire la anularea Hotărîrii din 20 aprilie 2012, și nici de către instanțele judecătorești nu a fost anulată sau recunoscută ilegală hotărîrea respectivă.

În această ordine de idei menționează recurenții că instanțele judecătorești eronat au invocat prevederile art. 35 alin. (4) al Legii privind societățile pe acțiuni, stabilind că modificările Hotărîrii Adunării Generale anuale a acționarilor din 20 aprilie 2012, sunt nevalabile din 20 aprilie 2012, deoarece au fost recunoscute ca fiind în contradicție cu legislația în vigoare, or în cadrul examinării cauzei instanțele nu au verificat și constatat ilegalitatea Hotărîrii Adunări Generale anuale a acționarilor BC „Banca de Finanțe și Comerț” din 20 aprilie 2012, și nu a stabilit prezența prevederilor ce limitează drepturile acționarilor sau contravin normelor legislației în vigoare.

Sunt de părerea că Hotărîrea Adunării Generale anuale a acționarilor din 20 aprilie 2012, nu constituie temei de eliberare a societății de obligațiunea de răscumpărare a acțiunilor iar asupra litigiului în speță urmează să fie aplicate prevederile art. 79 al Legii privind societățile pe acțiuni. La data de 20 mai 2014, Cvilencov Iuri și Cvilencova Nina au depus supliment la cererea de recurs în care au invocat că instanța de apel contrar prevederilor art. 373 al. (5) CPC, nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în cererea de recurs. Astfel, instanța de apel a lăsat fără apreciere faptul că prima instanță a examinat cauza în lipsa unui interpret, încălcînd astfel prevederile art. 24 CPC care reglementează limba de procedură și dreptul la interpret și eronat s-a limitat doar la faptul că ei nu au înaintat o cerere în prima instanță privind necesitatea asigurării lor cu interpret.

5 Menționează că la solicitarea lor interpretul a fost prezent în ședința de judecată și doar la ultimele două ședințe nu s-a prezentat, însă acest fapt nu a fost consemnat în procesul-verba,l la fel, ca și faptul utilizării mijloacelor de înregistrare audio a ședinței de judecată, iar la cererea privind eliberarea copiei înregistrării audio a ședinței de judecată i-au fost eliberată doar înregistrarea ultimelor două ședințe din motiv că anterior înregistrarea nu a avut loc. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, instanţa de recurs consideră că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat în termen recursul la 22 aprilie 2014. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Înaintând acţiunea în judecată împotriva BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA, Cvilencov Iuri și Cvilencova Nina în urma modificării şi concretizării a cerinţelor au solicitat obligarea BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA să efectueze răscumpărarea acțiunilor plasate de societate ce le aparțin ca acționari ai Băncii și încasarea cheltuielilor de judecată. Fiind investite cu judecarea pricinii în cauză, instanţele judecătoreşti au ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii, concluzionînd că modificările aprobate prin Hotărîrea Adunării Generale anuale a acționarilor BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA din 20 aprilie 2012, nu au fost înregistrat la Camera Înregistrării de Stat și nu au produs careva efecte juridice, respectiv, Statutul Băncii nu a fost modificat, iar în lipsa modificărilor Statutului cu înregistrarea acestora societatea nu poate fi obligată la răscumpărarea acțiunilor acționarilor.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că atît instanţa de apel cît şi prima instanţă, justificat au ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii. În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine că din materialele dosarului rezultă cu certitudine că reclamanții sunt acționari ai BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA, Cvilencov Iuri fiind proprietarul a 2002 acțiuni, iar Cvilencova Elena deținînd 3625 acțiuni, fapt confirmat prin Extrasele din Registrul acționarilor deținut de RI „Registru” SA (f.d. 20). Tot actele cauzei atestă că la data de 20 aprilie 2012, a avut loc Adunarea Generală anuală a acționarilor BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA în cadrul căreia a fost decisă introducerea unor modificări și completări în Statutului Băncii, inclusiv a pct. pct. 2.10, 2.18.2.

Astfel, s-a hotărît a expune pct. 2.10 în redacția nouă cu conținutul „O acţiune ordinară conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile 6 societăţii în cazul lichidării acesteia. Faţă de bunurile ce aparţin Băncii cu drept de proprietate acţionarul este titular al drepturilor obligaţionale prevăzute de Legea privind societăţile pe acţiuni, iar pct. 2.18.2 cu conținutul „Acţionarul este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă: a) nu i s-a permis, fără temei legal, să participe la adunarea generală a acţionarilor la care s-a luat hotărîrea în unul din cazurile prevăzute la lit. b), e) art. 2.18.1.

al Statutului şi Legii cu privire la societăţile pe acţiuni; sau b) el a votat împotriva adoptării hotărîrii prevăzute la lit. b), d) art. 2.18.1 al Statutului şi/sau a votat pentru adoptarea hotărîrii prevăzute la al. 6) art. 39 al Legii cu privire la societăţile pe acţiuni şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul de doua luni din ziua primirii Adunării generale sau a consiliului Băncii una din deciziile prevăzute la art. 2.18.1 al Statutului, c) şi-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societăţii privind încheierea unei tranzacţii de proporţii.” Conform art. 35 alin. (4, 5) al Legii privind societățile pe acțiuni nr. 1134 din 02 aprilie 1997, prevederile Statutului societății ce sunt în contradicție cu legislația sunt nevalabile de la data adoptării lor.

Modificările și completările făcute în Statutul societății sau Statutul societății în redacție nouă intră în vigoare la data înregistrării de stat. Potrivit ar. 16 alin. (4) al Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, modificările operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat au putere juridică de la data înregistrării lor la organul înregistrării de stat. Totodată în conformitate cu art. 17 al. (1) al Legii instituțiilor financiare Statutul Băncii poate fi modificat doar cu aprobarea Băncii Naţionale dată în scris.

La caz, prezintă relevanță şi scrisoarea Băncii Naționale a Moldovei nr. 09- 01114/190/1911 din 18 iunie 2012, prin care a fost respinsă cererea cu privire la aprobarea modificărilor și completărilor la Statutul BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA prevăzute prin Hotărîrea Adunării Generale anuale a acționarilor societăți din 20 aprilie 2013, din motiv că varianta cu modificările și completările propuse pot crea atît confuzii sau induce în eroare acționarii, cît premise pentru limitarea drepturilor acestora, fapt ce prezintă riscul apariției unor litigii între acționari și bancă (f.d. 21- 23). Sub acest aspect, este evident că modificările propuse prin Hotărîrea Adunării Generale a acționarilor BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA din 20 aprilie 2013, nu au fost admise spre aprobare de către Banca Națională a Moldovei şi nu au fost înregistrate la Camera Înregistrării de Stat, respectiv nici nu produc efecte juridice, Statutul Băncii nesuferind careva modificări.

În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine şi dispoziţiile art. 79 alin. (3) al Legii privind societățile pe acțiuni, care indică că acționarul este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă nu i s-a permis, fără temei legal, să participe la adunarea generală a acţionarilor la care s-a luat hotărîrea în unul din cazurile prevăzute la alin.(2) lit.b), e), a votat împotriva adoptării hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.b)-d) şi/sau a votat pentru adoptarea hotărîrii prevăzute la alin. (2) lit. e) şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul prevăzut la alin.(6), şi-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societăţii privind încheierea unei tranzacţii de proporţii.

În conformitate cu art. 166 alin. (2) Cod civil, societatea este obligată să răscumpere acţiunile plasate de ea în cazul împlinirii termenului de răscumpărare 7 stabilit la emiterea acţiunilor, introducerii în actul de constituire a unor clauze care limitează drepturile acţionarului, încheierii unor tranzacţii de proporţii în modul stabilit de lege, reorganizării societăţii dacă răscumpărarea acţiunilor se impune, altor situaţii prevăzute de lege. Iar, conform art. 79 alin. (2) lit. b) al Legii privind societățile pe acțiuni, societatea va răscumpăra în mod obligatoriu acţiunile plasate de ea în cazul, operării în Statutul societăţii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor.

Cu referire la prevederile normelor enunţate, instanţa de recurs, reţine drept corectă menţiunea instanţelor ierarhic inferioare că obligația de BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA de răscumpărare a acțiunilor lui Cvilencov Iuri și Cvilencova Nina urma să apară doar în cazul înregistrării la Statutul Băncii a modificărilor și completărilor propuse prin Hotărîrea Adunării Generale anuale a acționarilor societăți din 20 aprilie 2012 în Registrul de Stat, însă odată ce înregistrarea acestora nu a avut loc, modificările respective nu au putere juridică, or în Statutul societății nu au fost operate careva modificări, iar banca își continuă activitatea în baza Statutului în varianta existentă de pînă la Adunarea Generală anuală a acționarilor din 20 aprilie 2012. În această ordinei de idei nu pot fi reținute argumentele recurenților cu referire la faptul că în temeiul art. 63 alin. (5) al Legii privind societățile pe acțiuni Hotărîrea Adunării Generale anuale a acționarilor BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA din 20 aprilie 2012 a intrat în vigoare la data anunțării rezultatelor votului, iar odată cu aceasta a avut loc evenimentul care a condiționat cererea de răscumpărare în sensul art. 79 alin. (5) al Legii menționate și a apărut obligația societății de răscumpărare a acțiunilor,

deoarece intrarea în vigoare a Hotărîrii Adunării Generale a acționarilor nu a generat modificarea Statutul Băncii, care necesită o procedură specială, pe cînd în condițiile art. 79 alin. (2) lit. a) al Legii privind societățile pe acțiuni societatea va răscumpăra în mod obligatoriu acţiunile plasate de ea în cazul operării în statutul societăţii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor.

Nu constituie temei de admitere a recursului nici susţinerea recurenţilor că Hotărîrea Adunării Generale anuale a acționarilor din 20 aprilie 2012 cu privire la modificarea și completarea Statutului BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA pînă în prezent nu a fost anulată, deoarece modificările și completările propuse prin aceasta nu au fost aprobate de către Banca Națională a Moldovei, fapt confirmat prin scrisoare a ultimei din18 iunie 2012, iar fără acordul Băncii Naționale careva modificări sau completări în Statutul Băncii nu vor putea fi efectuate, respectiv nici în cazul din speţă nu au fost operate careva modificări în statutul BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA.

În asemenea împrejurări și avînd în susţinere prevederile art. 118 CPC în sensul căreia fiecare parte urmează să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel, instanţa de recurs constată că instanțele judecătorești justificat au respins ca neîntemeiate cerințele reclamanților or, susținerile lui Cvilencov Iuri și Cvilencova Nina nu și-au găsit confirmarea prin probe justificative și contravin constatărilor menționate mai sus.

În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva 8 sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs. Mai mult că aceste argumente nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Faţă de cele ce preced, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Cvilencon Iuri și Cvilencova Nina. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 martie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chilșinău din 18 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cvilencov Iuri și Cvilencova Nina împotriva Băncii Comerciale „Banca de Finanțe și Comerț” Societate pe Acțiuni cu privire la anularea hotărîrii, obligarea răscumpărării acțiunilor și încasarea dobînzii de întîrziere.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druță Tamara Chişca-Doneva 9