2ra-1012/22 — anularea partiala a hotaririi adunarii generale a actionarilor

dosarul nr. 2ra-1012/22 2-20044346-01-2ra-22072022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.E. Galușceac) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru) Î N C H E I E R E 23 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari Judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Iuri Cvilencov, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Cvilencov împotriva Societatea pe Acțiuni „Banca de Finanțe și Comerț”, intervenient accesoriu Comisia Națională a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei cu privire la anularea parțială a hotărârii adunării generale a acționarilor, împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Iuri Cvilencov și a fost menținută hotărârea din 02 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 04 mai 2020, Iuri Cvilencov a depus cererea de chemare în judecată împotriva SA „Banca de Finanțe și Comerț”, intervenient accesoriu Comisia Națională a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei cu privire la anularea parțială a hotărârii adunării generale a acționarilor.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, fiind pensionar și acționar al SA „Banca de Finanțe și Comerț” deține 11 acțiuni ale băncii, a participat la Adunarea Generală a Acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț”, care a avut loc pe 26 mai 2017, cu 1 060 acțiuni care i-au aparținut atunci. A menționa reclamantul că, această adunare generală a acționarilor a fost reconvocată printr-o decizie a Consiliului Băncii din 28 aprilie 2017, datorită faptului că ședința acționarilor Băncii convocată la 21 aprilie 2017 nu a avut loc din lipsa cvorumului.

1 Susține că, la începutul ședinței, acționarii SA „Banca de Finanțe și Comerț” a aprobat următoarea ordine de zi propusă de Consiliul Băncii din 07 martie 2017 adunării generale a acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” convocată la 21 aprilie 2017: 1) Rezultatele activităților SA „Banca de Finanțe și Comerț” în 2016, Raportul Consiliului SA „Banca de Finanțe și Comerț”, rezultatele activităților financiare și economice ale SA „Banca de Finanțe și Comerț”, Raportul Comisiei de audit „Băncii de finanțe și comerț” SA. 2) La distribuirea profitului net al SA „Banca de Finanțe și Comerț” primit în 2016. 3) La acțiunile de trezorerie ale SA „Banca de Finanțe și Comerț”. 4) Încheierea unui contract între Bancă și Grant Thomton Audit S.R.L.

să îndeplinească funcțiile comisiei de audit a băncii pentru anul 2017 și aprobarea cuantumului de plată pentru acest serviciu 5) La confirmarea companiei de audit pentru audit în 2017 și la aprobarea cuantumului de plată pentru acest serviciu. 6) Cu privire la modificările și completările la statutul SA „Banca de Finanțe și Comerț”. 7) La alegerea unei noi compoziții a Consiliului SA „Banca de Finanțe și Comerț”. 8) La aprobarea cuantumului remunerației și remunerațiilor membrilor SA „Banca de Finanțe și Comerț”. 9) Pe certificatul procesului-verbal al Adunării generale a acționarilor băncii.

A susținut reclamantul că, adunarea generală a acționarilor din 26 mai 2017 a considerat cea de-a treia problemă - problema „Cu privire la acțiunile de trezorerie ale SA „Banca de Finanțe și Comerț” în cadrul dezbaterii acestei probleme, Adunarea Generală a Acționarilor a fost propusă pentru votarea a trei opțiuni de decizie, propunerea Consiliului Băncii, propunerea acționarului V. Grichaniuc și propunerea acționarilor Iu. Cvilenccov și A. Sisterov.

A relatat reclamantul că, acționarii SA „Banca de Finanțe și Comerț”, participanți la adunarea generală din 26 mai 2017, au convenit să supună la vot toate cele trei opțiuni pentru deciziile referitoare la al treilea punct de pe ordinea de zi a acestei reuniuni, astfel, rezultatele votului au fost, la propunerea Consiliului Băncii - „pentru” – 215 441 voturi (sau 26,14%), „contra” – 608 771 voturi (sau 73,86%), la propunerea acționarului V. Grichaniuc - „pentru” - 0 voturi (sau 0%), „contra” - 824212 voturi (sau 100%), la propunerea acționarilor Iu.Cvilencov și A. Sisterov -„pentru” - 608771 voturi (sau 73,86%) „ pentru” -215441 voturi (sau 26,14%). În consecință, decizia Adunării Generale a Acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” astfel cum a fost modificat de acționarii Iu.

Cvilencov și A. Sisterov după numărarea voturilor și anunțarea rezultatelor votării, a intrat în vigoare. A invocat că, aceste circumstanțe sunt confirmate de procesul-verbal al Adunării Generale a Acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” din 26 mai 2017, iar procesul- verbal al adunării generale a acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” din 26 mai 2 2017, este redactat în așa fel încât să ascundă succesiunea evenimentelor care au avut loc efectiv și a încălcărilor aferente legislației actuale din Republica Moldova care au avut loc pe parcursul acestei reuniuni.

A atenționat asupra acțiunilor ilegale ale șefului Organului Executiv al Băncii, V. Hvorostovschii, care a întrerupt activitatea normală a adunării generale a acționarilor, care au fost facilitate și de I. Carabețchi, președintele ședinței, care, sub influența psihologică a acțiunilor ilicite de V. Hvorostovschii, a vizat persoanele care participă la întâlnire și contrar normelor de organizare a adunărilor generale ale acționarilor, prevăzute la articolul 59 din Legea privind societățile pe acțiuni au propus participanților la ședință votarea unui număr de proiecte de decizii care nu au fost prevăzute în ordinea de zi a acestei reuniuni aprobate.

A notat reclamantul că, în procesul-verbal al Adunării Generale a Acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” din 26 mai 2017, acest moment al activității adunării generale a acționarilor băncii este prezentat într-un fragment care descrie discuția a celei de a treia problemă pe ordinea de zi a ședinței „După ce a analizat a șaptea problemă pe ordinea de zi, acționarul Koval Anatolie a solicitat Adunării Generale să voteze din nou problema „Cu privire la acțiunile de trezorerie ale SA „Banca de Finanțe și Comerț”, din moment ce el și alți acționari nu au înțeles corect propunerile acționarilor propuse oral pentru votarea acestei probleme și au votat incorect. A precizat reclamantul că, înainte de a ridica această problemă pentru vot, 10 acționari care dețin 53 663 de acțiuni, sau 5,04% din numărul total de acțiuni restante, au părăsit sala de ședințe, nefiind de acord cu propunerea de re-vot asupra deciziei aprobate anterior.

Părțile în cauză sunt Victor Hvorostovschii, Victoria Hvorostovschii, Larisa Rudenko, Elena Stovbun, Serghei Socolov și Olga Naconecinaia. La vot au participat 14 acționari care dețin 770 549 de voturi. A indicat reclamantul faptul că, președintele Adunării Generale Ilia Carabețchi, a propus pentru votarea propunerii acționarului, Koval Anatolie, cu privire la cel de-al doilea vot la al treilea punct de pe ordinea de zi „Cu privire la acțiunile de trezorerie SA „Banca de Finanțe și Comerț”, rezultatul votului, „pentru” – 769 820 voturi (93,40%) „contra” – 54 392 voturi (6,60%).

După ce participanții la Adunarea Generală au convenit să reconsidere problema „Cu privire la acțiunile de trezorerie ale SA „Banca de Finanțe și Comerț”, președintele ședinței, Ilia Carabețchi, a propus votarea pentru anularea deciziei anterioare privind distribuirea proporțională a acțiunilor de trezorerie între toți acționarii băncii, Rezultatul votului: „pentru” – 769 820 voturi (93140%) „contra” – 54 392 voturi (6,60%). Astfel, în baza rezultatelor votării privind anularea deciziei aprobate anterior privind distribuirea proporțională a acțiunilor de trezorerie între toți acționarii Băncii, președintele ședinței, Ilia Carabețchi, a propus votarea proiectului de decizie privind acțiunile de trezorerie SA „Banca de Finanțe și Comerț” propusă de Consiliul băncii.

A susținut reclamantul că, această parte a lucrărilor adunării generale a acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” din 26 mai 2017 a avut loc imediat după pauză la ședință, care a fost asociată cu numărarea voturilor pe buletinele de vot cumulate, 3 completate de acționari atunci când au luat în considerare al șaptelea număr de pe ordinea de zi a ședinței, „Cu privire la alegerea noului consiliu al SA „Banca de Finanțe și Comerț”, și ar fi trebuit să se reflecte în procesul-verbal al adunării generale după o descriere a examinării rezultatelor votării la a șaptea problemă a ordinii de zi a ședinței și nu ca o continuare a examinării celei de-a treia chestiuni de pe ordinea de zi.

A remarcat reclamantul că, acest lucru a fost realizat de autorii protocolului pentru a ascunde încălcarea făcută în cadrul ședinței, și anume o încălcare a ordinului general acceptat a fost anulată prin decizia adunării generale a acționarilor care a intrat în vigoare, adică prin convocarea unei noi adunări generale a acționarilor băncii, cu respectarea tuturor procedurilor necesare stabilite prin Legea privind societățile pe acțiuni și adoptarea deciziei relevante sau prin apelul persoanelor interesate la instanță cu o declarație corespunzătoare. Totodată a afirmat reclamantul că, în timpul unei pauze tehnice cauzate de numărarea voturilor la al șaptelea punct de pe ordinea de zi a ședinței, acționarii V. Hvorostovschii și A. Koval stăteau lângă fereastra sălii de ședințe, în afară de alți acționari și vorbeau despre ceva.

După anunțarea rezultatelor votării la al șaptelea număr de pe ordinea de zi, acționarul A. Koval au făcut apel la președinte, I. Carabețchi, cu o solicitare de a vota decizia reuniunii pe a treia problemă a ordinii de zi. La rândul său, I. Carabețchi l-a invitat pe A. Koval să facă apel la reuniunea acționarilor cu această solicitare. Apoi, A. Koval și-a repetat solicitarea, adresându-se deja participanților la ședință despre posibilitatea de a re-vota decizia reuniunii deja adoptate și a demonstrat-o prin faptul că el nu a înțeles pentru ce redactare a deciziei adunării generale a votat. Astfel, cererea lui A. Koval a provocat o reacție puternică și negativă din partea majorității participanților la adunarea acționarilor.

A comunicat reclamantul că, în acel moment, inițiativa lui A. Koval a fost susținută de V. Hvorostovschii. El știa bine că decizia privind acțiunile de trezorerie a intrat deja în vigoare, dar, cu observațiile sale, a indus în eroare în mod deliberat acționarii cu privire la procedura actuală pentru adoptarea deciziei sale de către adunarea generală a acționarilor, nu și-a încheiat încă activitatea și, prin urmare, au dreptul de a re-vota pur și simplu orice decizie pe care, presupus, el nu insistă asupra vreunei decizii specifice și va fi recunoscător pentru orice decizie luată de ședință. El a continuat să vorbească până când președintele ședinței, I. Carabețchi, i-a invitat pe participanții la ședință să voteze propunerea lui A. Koval cu privire la posibilitatea de a re-vota decizia cu privire la a treia problemă de pe ordinea de zi a ședinței.

Astfel, 10 acționari au decis să părăsească sala de ședințe și să nu participe la lucrările ulterioare ale ședinței din data de 26 mai 2017. Consideră reclamantul că, conflictul care a apărut în cadrul adunării generale a acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” din 26 mai 2017, după ce a analizat a șaptea problemă de pe ordinea de zi a ședinței, aceasta a fost realizată într-o conspirație între acționarii V. Hvorostovschii și A. Koval, care a avut loc în timpul unei pauze tehnice la ședință, deoarece discursul lui V. Hvorostovschii a fost o replică: „L-am întrebat pe vecinul meu, Tolia Koval, înțelegeți pentru ce ați votat? ... ”. Această întrebare, V. Hvorostovschii, putea să-i pună lui A. Koval doar înainte de declarația 4 făcută de A. Koval, că nu înțelege ce decizie a votat cu privire la al treilea punct de pe ordinea de zi a ședinței.

A declarat reclamantul că, un proiect de decizie propus de Consiliul Băncii cu privire la al treilea punct de pe ordinea de zi a ședinței acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” cu privire la acțiunile de trezorerie ale SA „Banca de Finanțe și Comerț” în esență a fost prevăzut pentru 8 tranzacții cu un conflict de interese. Decizie adoptată în mod ilegal privind anularea adoptată anterior și adoptată anterior puterea deciziei de a distribui toate acțiunile de trezorerie în sumă de 250253 de unități proporțional cu toți acționarii Băncii a provocat reclamantului daune materiale, deoarece în legătură cu această decizie a pierdut oportunitatea de a primi acțiuni de trezorerie proporțional cu pachetul acestuia din bancă.

A subliniat reclamantul că, acțiunile plasate anterior de către Bancă în sumă de 250253 cu o valoare nominală de 25025300,00 lei au fost achiziționate de Bancă pe piața secundară pentru 80000000,00 lei. La data adunării generale a acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț”, la 26 mai 2017, Cvilincov Iuri deținea 1060 de acțiuni ale Băncii sau 0,08% din toate acțiunile Băncii, astfel cota de capital din SA „Banca de Finanțe și Comerț”, din acțiunile de trezorerie ale Băncii în valoare de 80 000 000 lei, nu a primit, pe lângă blocul lui de acțiuni, 220 de acțiuni de trezorerie, a căror valoare totală de piață era de 64 000,00 lei.

A solicitat Iuri Cvilencov, anularea deciziei adunării generale a acționarilor SA „Bancă de Finanțe și Comerț” din 26 mai 2017, indicată în procesul-verbal al ședinței din 26 mai 2017, la cea de a treia întrebarea de pe ordinea de zi, pe care, la propunerea acționarului A.Koval, s-a decis revizuirea votului asupra celei de-a treia ediții de pe ordinea de zi „Cu privire la acțiunile de trezorerie” SA „Bancă de Finanțe și Comerț”; anularea deciziei adunării generale a acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț”, indicată în procesul-verbal al ședinței din 26 mai 2017, la a treia întrebare de pe ordinea de zi, pe care, la propunerea acționarului I. Carabețchi, s-a decis anularea rezoluției adoptate anterior privind distribuirea a 250253 acțiuni de trezorerie a SA „Banca de Finanțe și Comerț”, Clasa I cu valoare nominală de 100 de lei pe acțiuni achiziționată de SA „Bancă de Finanțe și Comerț” proporțional cu toți acționarii Băncii, conform listei acționarilor întocmită la 01 martie 2017; anularea deciziei adunării generale a acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” din 26 mai 2017, indicată în procesul-verbal al ședinței din 26 mai 2017, la cea de-a treia întrebare de pe ordinea de zi, pe care, la inițiativa acționarului I. Carabețchi, s-a propus votarea numai pentru proiectul de decizie supus reunirii spre aprobare de către Consiliul Băncii și anume pct.3.1 și 3.2;

obligarea Organului Executiv al SA „Banca de Finanțe și Comerț” de a rezoluționa tranzacții cu privire la transferul acțiunilor de trezorerie ale SA „Banca de Finanțe și Comerț” încheiate cu președintele Corpului Executiv al Băncii, V. Hvorostovschii (60000 acțiuni), Director al departamentului pentru organizarea contabilității și controlului, S. Socolov (31600 acțiuni), Vicepreședinte al Corpului executiv al Băncii, L. Rudenco (10600 acțiuni), Director al departamentului de asistență bancară, O. Naconecinaia (9200 acțiuni), Vicepreședinte al Corpului executiv al Băncii, E. Stovbun (9200) acțiuni, Șef 5 adjunct al Direcției tehnologie calculatoare, Departamentul de asistență, A. Bolbot (4000 acțiuni), șofer al Departamentului administrativ, I. Stavile (4000 acțiuni), care au fost realizate în legătură cu și în baza deciziilor de mai sus ale Adunării Generale a Acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț”; de a lua toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a deciziei Adunării generale a acționarilor Băncii din data de 26 mai 2017, și anume „Distribuirea numărului total de 150253 acțiuni de trezorerie ale SA „Banca de Finanțe și Comerț”, Clasa I cu o valoare nominală de 100 lei pe acțiune, dobândită de Bancă, proporțional cu toți acționarii Băncii, conform listei acționarilor, întocmită la 01 martie 2017;

obligarea Consiliului SA „Banca de Finanțe și Comerț” de a convoca Adunarea generală extraordinară a acționarilor Băncii cu ordinea de zi „Recunoașterea Adunării generale a acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț”, care a avut loc pe 26 mai 2017, cu încălcarea procedurii de organizare a ședinței, prevăzută la art. 59 al Legii privind societățile pe acțiuni. Prin hotărârea din 02 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Iuri Clivencov a fost respinsă, ca neîntemeiată. La 25 februarie 2021 și 16 iulie 2021, Iuri Cvilencov a depus apel și respectiv apel motivat împotriva hotărârii din 02 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Iuri Cvilencov și a fost menținută hotărârea din 02 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prima instanță și instanța de apel au remarcat că Iuri Cvilincov invocă ilegalitatea hotărârii adunării generale a acționarilor din 26 mai 2017, în partea încălcării prin votarea repetată a chestiunii a treia din ordinea de zi „Cu privire la acțiunile de tezaur" a prevederilor art. 59 alin.(4) Legii cu privire la societățile pe acțiuni.

La fel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, luând în considerație că prevederile legale menționate supra prevăd expres cazurile în care acționarul poate ataca în instanța de judecată hotărârea adunării generale a acționarilor, pentru recunoașterea dreptului reclamantului de a solicita anularea parțială a hotărârii adunării generale a acționarilor din 26 mai 2017 urmează a fi constatat că prin aceasta au fost grav încălcate drepturile și interesele legitime ale reclamantului în calitate de acționar.

Astfel, instanța de fon și instanța de apel au considerat neîntemeiate argumentele apelantului/reclamantului cu referire la încălcarea prin votare repetată a chestiunii a treia din ordinea de zi „Cu privire la acțiunile de tezaur” a prevederilor Legii cu privire la societățile pe acțiuni, or, pe lângă faptul că, acest fapt nu este interzis de lege, un atare exercițiu juridic, prin care, Adunarea generală a societății pe acțiuni ar fi privată de posibilitatea reexaminării unor decizii, nu numai că, ar contravine legii, dar ar constitui și o imixtiune în afacerile private.

De asemenea a fost reținut că nici legislația ce guvernează speța și nici Regulamentul Adunării generale a acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” aprobat de către Adunarea generală a acționarilor băncii nu a impus careva exigențe sau restricții referitor 6 la petrecerea votării repetate a chestiunii inclusă pe ordinea de zi în cadrul aceleiași ședințe a Adunării generale, respectiv, nici cu privire la procedura de anulare a hotărârii adoptate în cadrul aceleiași ședințe a Adunării generale. Astfel, s-a conchis că, chestiunea cu privire la acțiunile de tezaur a fost soluționată în rezultatul votării repetate pentru proiectul acceptat de către Consiliul Băncii.

Respingînd alegațiile reclamantului precum că Hotărârea Adunării generale din 26 mai 2017 contravine dispozițiilor art. 59 și art. 85 din Legea cu privire la societățile pe acțiuni nr. 1134/1997, pe motivul că a avut loc votarea repetată a chestiunii a treia de pe ordinea de zi a Adunării generale, instanța de apel a remarcat că adunarea generală s-a expus prin vot asupra acestei chestiuni și că această solicitare presupune de fapt modificarea ordinii de zi a Adunării generale.

Or, s-a stabilit cu certitudine că la votarea repetată s-a supus votului chestiunea a treia din ordinea de zi în forma în care a fost inclusă inițial, și anume proiectul acceptat de către Consiliul băncii, cu conținutul “A efectua înstrăinarea a 132600 valori mobilare nominative de clasa 1 a SA „Banca de Finanțe și Comerț” cu valoarea nominală de 100 lei pentru acțiune, achiziționate de către Bancă în acțiuni de tezaur, ceea ce constituie 10,8 % din numărul total al valorilor mobiliare plasate de către Bancă, înstrăinarea se va efectua în conformitate cu prevederile art. 162 p.7 din Codul civil și art. 78 p. (3) lit. a) din Legea privind societățile pe acțiuni, prin cedarea acțiunilor către salariații Băncii, membri ai organului executiv și șefi ai departamentelor, cu condiția, ca aceștia să își asume obligația (răspunderea) de a nu le înstrăina pe parcursul a patru ani din data înregistrării dreptului de proprietate a valorilor mobiliare date pe numele lor.” (f.d.30, vol.I) Astfel, instanța de apel a remarcat că de fapt, ordinea de zi a Adunării generale din 26 mai 2017 nu a fost modificată, dar a fost supusă examinării repetate în partea propunerii înaintate de Koval Anatolie, în scopul de a nu încălca drepturile altor acționari, care nu ar fi înțeles pe deplin sensul proiectului pus în discuție și care l-ar fi votat inițial, nechibzuit.

Prin urmare, instanța de fond și instanța de apel au stabilit că acțiunile de tezaur au fost înstrăinate în termen, Banca urmărind scopul să nu se depășească mărimea de 10% din capitalul social, potrivit exigențelor de la art. 13 alin. (6) al Legii privind societatea pe acțiuni nr. 1134 din 02 aprilie 1997. La 06 iulie 2022, Iuri Cvilencov a declarat recurs împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei contestate și hotărârea din 02 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece la adoptarea deciziei contestate, instanța de apel nu a aplicat și interpretat corect normele de drept material.

De asemenea a dat o apreciere arbitrară circumstanțelor cauzei și probelor administrate la dosar, fapt care a dus la soluționarea greșită a pricinii și la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. A menționat că, instanța de apel a admis și încălcarea esențială a normelor de drept procedural, examinând formal pretențiile înaintare de recurent/reclamant fapt care a dus 7 la soluționarea greșită a cauzei, fără a invoca temeiurile legale, în baza cărora aceste pretenții au fost respinse.

La fel a susținut că, instanța de apel menținând soluția primei instanțe, nu a verificat efectiv legalitatea și temeinicia acțiunii înaintate de recurent, limitându-se la preluarea formală a concluziei instanței de fond, ignorând circumstanțele de fapt și de drept ale pricinii, lăsând fără nici o apreciere argumentele invocate și probele administrate în susținerea acțiunii, motivând evaziv și sumar că legislația ce guvernează speța nu a impus careva exigențe sau restricții referitor la petrecerea votării repetate a chestiunii incluse în ordinea de zi, concluzie care este una greșită. Totodată, sunt arbitrare și inexplicabile concluziile instanței de apel, precum că recurentul nu ar fi probat lezarea drepturilor sale, nu a demonstrat încălcarea prevederilor Legii privind societățile pe acțiuni, fără a specifica concret încălcările comise în cadrul adunării generale a acționarilor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 14 aprilie 2022. Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la poșta electronică a recurentului Iuri Cvilencov cvilencov@mail.ru la 25 iunie 2022 (f.d.151). Astfel, recursul declarat la 06 iulie 2022 este în termen. La 22 iulie 2022 în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 181, Vol. I). Prin referința depusă la data de 12 august 2022, SA „Banca de Finanțe și Comerț” a solicitat declararea ca fiind inadmisibil recursul declara de Iuri Cvilencov.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; 8 b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Iuri Cvilencov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr. 26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Iuri Cvilencov, asemenea aspecte nu se regăsesc. În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Iuri Cvilencov, ca inadmisibil.

9 În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Iuri Cvilencov, împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 10