2ra-1012/22 — anularea partiala a hotaririi adunarii generale a actionarilor

2ra-1012/22 — anularea partiala a hotaririi adunarii generale a actionarilor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

dosarul nr. 2ra-1012/22

2-20044346-01-2ra-22072022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.E. Galușceac)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

Î N C H E I E R E

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Iuri

Cvilencov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Cvilencov

împotriva Societatea pe Acțiuni „Banca de Finanțe și Comerț”, intervenient accesoriu

Comisia Națională a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei cu privire la

anularea parțială a hotărârii adunării generale a acționarilor,

împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Iuri Cvilencov și a fost menținută hotărârea din 02

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 04 mai 2020, Iuri Cvilencov a depus cererea de chemare în judecată împotriva

SA „Banca de Finanțe și Comerț”, intervenient accesoriu Comisia Națională a Pieței

Financiare și Banca Națională a Moldovei cu privire la anularea parțială a hotărârii

adunării generale a acționarilor.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, fiind pensionar și acționar al SA

„Banca de Finanțe și Comerț” deține 11 acțiuni ale băncii, a participat la Adunarea

Generală a Acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț”, care a avut loc pe 26 mai

2017, cu 1 060 acțiuni care i-au aparținut atunci.

A menționa reclamantul că, această adunare generală a acționarilor a fost

reconvocată printr-o decizie a Consiliului Băncii din 28 aprilie 2017, datorită faptului că

ședința acționarilor Băncii convocată la 21 aprilie 2017 nu a avut loc din lipsa

cvorumului.

1

Susține că, la începutul ședinței, acționarii SA „Banca de Finanțe și Comerț” a

aprobat următoarea ordine de zi propusă de Consiliul Băncii din 07 martie 2017 adunării

generale a acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” convocată la 21 aprilie 2017:

1) Rezultatele activităților SA „Banca de Finanțe și Comerț” în 2016, Raportul

Consiliului SA „Banca de Finanțe și Comerț”, rezultatele activităților financiare și

economice ale SA „Banca de Finanțe și Comerț”, Raportul Comisiei de audit „Băncii de

finanțe și comerț” SA.

2) La distribuirea profitului net al SA „Banca de Finanțe și Comerț” primit în

2016.

3) La acțiunile de trezorerie ale SA „Banca de Finanțe și Comerț”.

4) Încheierea unui contract între Bancă și Grant Thomton Audit S.R.L. să

îndeplinească funcțiile comisiei de audit a băncii pentru anul 2017 și aprobarea

cuantumului de plată pentru acest serviciu

5) La confirmarea companiei de audit pentru audit în 2017 și la aprobarea

cuantumului de plată pentru acest serviciu.

6) Cu privire la modificările și completările la statutul SA „Banca de Finanțe și

Comerț”.

7) La alegerea unei noi compoziții a Consiliului SA „Banca de Finanțe și

Comerț”.

8) La aprobarea cuantumului remunerației și remunerațiilor membrilor SA

„Banca de Finanțe și Comerț”.

9) Pe certificatul procesului-verbal al Adunării generale a acționarilor băncii.

A susținut reclamantul că, adunarea generală a acționarilor din 26 mai 2017 a

considerat cea de-a treia problemă - problema „Cu privire la acțiunile de trezorerie ale

SA „Banca de Finanțe și Comerț” în cadrul dezbaterii acestei probleme, Adunarea

Generală a Acționarilor a fost propusă pentru votarea a trei opțiuni de decizie, propunerea

Consiliului Băncii, propunerea acționarului V. Grichaniuc și propunerea acționarilor Iu.

Cvilenccov și A. Sisterov.

A relatat reclamantul că, acționarii SA „Banca de Finanțe și Comerț”, participanți la

adunarea generală din 26 mai 2017, au convenit să supună la vot toate cele trei opțiuni

pentru deciziile referitoare la al treilea punct de pe ordinea de zi a acestei reuniuni, astfel,

rezultatele votului au fost, la propunerea Consiliului Băncii - „pentru” – 215 441 voturi

(sau 26,14%), „contra” – 608 771 voturi (sau 73,86%), la propunerea acționarului V.

Grichaniuc - „pentru” - 0 voturi (sau 0%), „contra” - 824212 voturi (sau 100%), la

propunerea acționarilor Iu.Cvilencov și A. Sisterov -„pentru” - 608771 voturi (sau

73,86%) „ pentru” -215441 voturi (sau 26,14%).

În consecință, decizia Adunării Generale a Acționarilor SA „Banca de Finanțe și

Comerț” astfel cum a fost modificat de acționarii Iu. Cvilencov și A. Sisterov după

numărarea voturilor și anunțarea rezultatelor votării, a intrat în vigoare.

A invocat că, aceste circumstanțe sunt confirmate de procesul-verbal al Adunării

Generale a Acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” din 26 mai 2017, iar procesul-

verbal al adunării generale a acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” din 26 mai

2

2017, este redactat în așa fel încât să ascundă succesiunea evenimentelor care au avut loc

efectiv și a încălcărilor aferente legislației actuale din Republica Moldova care au avut

loc pe parcursul acestei reuniuni.

A atenționat asupra acțiunilor ilegale ale șefului Organului Executiv al Băncii, V.

Hvorostovschii, care a întrerupt activitatea normală a adunării generale a acționarilor,

care au fost facilitate și de I. Carabețchi, președintele ședinței, care, sub influența

psihologică a acțiunilor ilicite de V. Hvorostovschii, a vizat persoanele care participă la

întâlnire și contrar normelor de organizare a adunărilor generale ale acționarilor,

prevăzute la articolul 59 din Legea privind societățile pe acțiuni au propus participanților

la ședință votarea unui număr de proiecte de decizii care nu au fost prevăzute în ordinea

de zi a acestei reuniuni aprobate.

A notat reclamantul că, în procesul-verbal al Adunării Generale a Acționarilor SA

„Banca de Finanțe și Comerț” din 26 mai 2017, acest moment al activității adunării

generale a acționarilor băncii este prezentat într-un fragment care descrie discuția a celei

de a treia problemă pe ordinea de zi a ședinței „După ce a analizat a șaptea problemă pe

ordinea de zi, acționarul Koval Anatolie a solicitat Adunării Generale să voteze din nou

problema „Cu privire la acțiunile de trezorerie ale SA „Banca de Finanțe și Comerț”, din

moment ce el și alți acționari nu au înțeles corect propunerile acționarilor propuse oral

pentru votarea acestei probleme și au votat incorect.

A precizat reclamantul că, înainte de a ridica această problemă pentru vot, 10

acționari care dețin 53 663 de acțiuni, sau 5,04% din numărul total de acțiuni restante, au

părăsit sala de ședințe, nefiind de acord cu propunerea de re-vot asupra deciziei aprobate

anterior. Părțile în cauză sunt Victor Hvorostovschii, Victoria Hvorostovschii, Larisa

Rudenko, Elena Stovbun, Serghei Socolov și Olga Naconecinaia. La vot au participat 14

acționari care dețin 770 549 de voturi.

A indicat reclamantul faptul că, președintele Adunării Generale Ilia Carabețchi, a

propus pentru votarea propunerii acționarului, Koval Anatolie, cu privire la cel de-al

doilea vot la al treilea punct de pe ordinea de zi „Cu privire la acțiunile de trezorerie SA

„Banca de Finanțe și Comerț”, rezultatul votului, „pentru” – 769 820 voturi (93,40%)

„contra” – 54 392 voturi (6,60%).

După ce participanții la Adunarea Generală au convenit să reconsidere problema

„Cu privire la acțiunile de trezorerie ale SA „Banca de Finanțe și Comerț”, președintele

ședinței, Ilia Carabețchi, a propus votarea pentru anularea deciziei anterioare privind

distribuirea proporțională a acțiunilor de trezorerie între toți acționarii băncii, Rezultatul

votului: „pentru” – 769 820 voturi (93140%) „contra” – 54 392 voturi (6,60%).

Astfel, în baza rezultatelor votării privind anularea deciziei aprobate anterior privind

distribuirea proporțională a acțiunilor de trezorerie între toți acționarii Băncii,

președintele ședinței, Ilia Carabețchi, a propus votarea proiectului de decizie privind

acțiunile de trezorerie SA „Banca de Finanțe și Comerț” propusă de Consiliul băncii.

A susținut reclamantul că, această parte a lucrărilor adunării generale a acționarilor

SA „Banca de Finanțe și Comerț” din 26 mai 2017 a avut loc imediat după pauză la

ședință, care a fost asociată cu numărarea voturilor pe buletinele de vot cumulate,

3

completate de acționari atunci când au luat în considerare al șaptelea număr de pe ordinea

de zi a ședinței, „Cu privire la alegerea noului consiliu al SA „Banca de Finanțe și

Comerț”, și ar fi trebuit să se reflecte în procesul-verbal al adunării generale după o

descriere a examinării rezultatelor votării la a șaptea problemă a ordinii de zi a ședinței și

nu ca o continuare a examinării celei de-a treia chestiuni de pe ordinea de zi.

A remarcat reclamantul că, acest lucru a fost realizat de autorii protocolului pentru a

ascunde încălcarea făcută în cadrul ședinței, și anume o încălcare a ordinului general

acceptat a fost anulată prin decizia adunării generale a acționarilor care a intrat în

vigoare, adică prin convocarea unei noi adunări generale a acționarilor băncii, cu

respectarea tuturor procedurilor necesare stabilite prin Legea privind societățile pe acțiuni

și adoptarea deciziei relevante sau prin apelul persoanelor interesate la instanță cu o

declarație corespunzătoare.

Totodată a afirmat reclamantul că, în timpul unei pauze tehnice cauzate de

numărarea voturilor la al șaptelea punct de pe ordinea de zi a ședinței, acționarii V.

Hvorostovschii și A. Koval stăteau lângă fereastra sălii de ședințe, în afară de alți

acționari și vorbeau despre ceva. După anunțarea rezultatelor votării la al șaptelea număr

de pe ordinea de zi, acționarul A. Koval au făcut apel la președinte, I. Carabețchi, cu o

solicitare de a vota decizia reuniunii pe a treia problemă a ordinii de zi. La rândul său, I.

Carabețchi l-a invitat pe A. Koval să facă apel la reuniunea acționarilor cu această

solicitare. Apoi, A. Koval și-a repetat solicitarea, adresându-se deja participanților la

ședință despre posibilitatea de a re-vota decizia reuniunii deja adoptate și a demonstrat-o

prin faptul că el nu a înțeles pentru ce redactare a deciziei adunării generale a votat.

Astfel, cererea lui A. Koval a provocat o reacție puternică și negativă din partea

majorității participanților la adunarea acționarilor.

A comunicat reclamantul că, în acel moment, inițiativa lui A. Koval a fost susținută

de V. Hvorostovschii. El știa bine că decizia privind acțiunile de trezorerie a intrat deja în

vigoare, dar, cu observațiile sale, a indus în eroare în mod deliberat acționarii cu privire

la procedura actuală pentru adoptarea deciziei sale de către adunarea generală a

acționarilor, nu și-a încheiat încă activitatea și, prin urmare, au dreptul de a re-vota pur și

simplu orice decizie pe care, presupus, el nu insistă asupra vreunei decizii specifice și va

fi recunoscător pentru orice decizie luată de ședință. El a continuat să vorbească până

când președintele ședinței, I. Carabețchi, i-a invitat pe participanții la ședință să voteze

propunerea lui A. Koval cu privire la posibilitatea de a re-vota decizia cu privire la a treia

problemă de pe ordinea de zi a ședinței. Astfel, 10 acționari au decis să părăsească sala de

ședințe și să nu participe la lucrările ulterioare ale ședinței din data de 26 mai 2017.

Consideră reclamantul că, conflictul care a apărut în cadrul adunării generale a

acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” din 26 mai 2017, după ce a analizat a

șaptea problemă de pe ordinea de zi a ședinței, aceasta a fost realizată într-o conspirație

între acționarii V. Hvorostovschii și A. Koval, care a avut loc în timpul unei pauze

tehnice la ședință, deoarece discursul lui V. Hvorostovschii a fost o replică: „L-am

întrebat pe vecinul meu, Tolia Koval, înțelegeți pentru ce ați votat? ... ”. Această

întrebare, V. Hvorostovschii, putea să-i pună lui A. Koval doar înainte de declarația

4

făcută de A. Koval, că nu înțelege ce decizie a votat cu privire la al treilea punct de pe

ordinea de zi a ședinței.

A declarat reclamantul că, un proiect de decizie propus de Consiliul Băncii cu

privire la al treilea punct de pe ordinea de zi a ședinței acționarilor SA „Banca de Finanțe

și Comerț” cu privire la acțiunile de trezorerie ale SA „Banca de Finanțe și Comerț” în

esență a fost prevăzut pentru 8 tranzacții cu un conflict de interese. Decizie adoptată în

mod ilegal privind anularea adoptată anterior și adoptată anterior puterea deciziei de a

distribui toate acțiunile de trezorerie în sumă de 250253 de unități proporțional cu toți

acționarii Băncii a provocat reclamantului daune materiale, deoarece în legătură cu

această decizie a pierdut oportunitatea de a primi acțiuni de trezorerie proporțional cu

pachetul acestuia din bancă.

A subliniat reclamantul că, acțiunile plasate anterior de către Bancă în sumă de

250253 cu o valoare nominală de 25025300,00 lei au fost achiziționate de Bancă pe piața

secundară pentru 80000000,00 lei. La data adunării generale a acționarilor SA „Banca de

Finanțe și Comerț”, la 26 mai 2017, Cvilincov Iuri deținea 1060 de acțiuni ale Băncii sau

0,08% din toate acțiunile Băncii, astfel cota de capital din SA „Banca de Finanțe și

Comerț”, din acțiunile de trezorerie ale Băncii în valoare de 80 000 000 lei, nu a primit,

pe lângă blocul lui de acțiuni, 220 de acțiuni de trezorerie, a căror valoare totală de piață

era de 64 000,00 lei.

A solicitat Iuri Cvilencov, anularea deciziei adunării generale a acționarilor SA

„Bancă de Finanțe și Comerț” din 26 mai 2017, indicată în procesul-verbal al ședinței din

26 mai 2017, la cea de a treia întrebarea de pe ordinea de zi, pe care, la propunerea

acționarului A.Koval, s-a decis revizuirea votului asupra celei de-a treia ediții de pe

ordinea de zi „Cu privire la acțiunile de trezorerie” SA „Bancă de Finanțe și Comerț”;

anularea deciziei adunării generale a acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț”,

indicată în procesul-verbal al ședinței din 26 mai 2017, la a treia întrebare de pe ordinea

de zi, pe care, la propunerea acționarului I. Carabețchi, s-a decis anularea rezoluției

adoptate anterior privind distribuirea a 250253 acțiuni de trezorerie a SA „Banca de

Finanțe și Comerț”, Clasa I cu valoare nominală de 100 de lei pe acțiuni achiziționată de

SA „Bancă de Finanțe și Comerț” proporțional cu toți acționarii Băncii, conform listei

acționarilor întocmită la 01 martie 2017; anularea deciziei adunării generale a acționarilor

SA „Banca de Finanțe și Comerț” din 26 mai 2017, indicată în procesul-verbal al ședinței

din 26 mai 2017, la cea de-a treia întrebare de pe ordinea de zi, pe care, la inițiativa

acționarului I. Carabețchi, s-a propus votarea numai pentru proiectul de decizie supus

reunirii spre aprobare de către Consiliul Băncii și anume pct.3.1 și 3.2; obligarea

Organului Executiv al SA „Banca de Finanțe și Comerț” de a rezoluționa tranzacții cu

privire la transferul acțiunilor de trezorerie ale SA „Banca de Finanțe și Comerț”

încheiate cu președintele Corpului Executiv al Băncii, V. Hvorostovschii (60000 acțiuni),

Director al departamentului pentru organizarea contabilității și controlului, S. Socolov

(31600 acțiuni), Vicepreședinte al Corpului executiv al Băncii, L. Rudenco (10600

acțiuni), Director al departamentului de asistență bancară, O. Naconecinaia (9200

acțiuni), Vicepreședinte al Corpului executiv al Băncii, E. Stovbun (9200) acțiuni, Șef

5

adjunct al Direcției tehnologie calculatoare, Departamentul de asistență, A. Bolbot (4000

acțiuni), șofer al Departamentului administrativ, I. Stavile (4000 acțiuni), care au fost

realizate în legătură cu și în baza deciziilor de mai sus ale Adunării Generale a

Acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț”; de a lua toate măsurile necesare pentru

punerea în aplicare a deciziei Adunării generale a acționarilor Băncii din data de 26 mai

2017, și anume „Distribuirea numărului total de 150253 acțiuni de trezorerie ale SA

„Banca de Finanțe și Comerț”, Clasa I cu o valoare nominală de 100 lei pe acțiune,

dobândită de Bancă, proporțional cu toți acționarii Băncii, conform listei acționarilor,

întocmită la 01 martie 2017; obligarea Consiliului SA „Banca de Finanțe și Comerț” de a

convoca Adunarea generală extraordinară a acționarilor Băncii cu ordinea de zi

„Recunoașterea Adunării generale a acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț”, care a

avut loc pe 26 mai 2017, cu încălcarea procedurii de organizare a ședinței, prevăzută la

art. 59 al Legii privind societățile pe acțiuni.

Prin hotărârea din 02 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Iuri Clivencov a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La 25 februarie 2021 și 16 iulie 2021, Iuri Cvilencov a depus apel și respectiv apel

motivat împotriva hotărârii din 02 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Iuri Cvilencov și a fost menținută hotărârea din 02 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prima instanță și instanța de apel au remarcat că Iuri Cvilincov invocă ilegalitatea

hotărârii adunării generale a acționarilor din 26 mai 2017, în partea încălcării prin votarea

repetată a chestiunii a treia din ordinea de zi „Cu privire la acțiunile de tezaur" a

prevederilor art. 59 alin.(4) Legii cu privire la societățile pe acțiuni.

La fel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, luând în considerație că prevederile

legale menționate supra prevăd expres cazurile în care acționarul poate ataca în instanța de

judecată hotărârea adunării generale a acționarilor, pentru recunoașterea dreptului

reclamantului de a solicita anularea parțială a hotărârii adunării generale a acționarilor din

26 mai 2017 urmează a fi constatat că prin aceasta au fost grav încălcate drepturile și

interesele legitime ale reclamantului în calitate de acționar.

Astfel, instanța de fon și instanța de apel au considerat neîntemeiate argumentele

apelantului/reclamantului cu referire la încălcarea prin votare repetată a chestiunii a treia

din ordinea de zi „Cu privire la acțiunile de tezaur” a prevederilor Legii cu privire la

societățile pe acțiuni, or, pe lângă faptul că, acest fapt nu este interzis de lege, un atare

exercițiu juridic, prin care, Adunarea generală a societății pe acțiuni ar fi privată de

posibilitatea reexaminării unor decizii, nu numai că, ar contravine legii, dar ar constitui și

o imixtiune în afacerile private.

De asemenea a fost reținut că nici legislația ce guvernează speța și nici Regulamentul

Adunării generale a acționarilor SA „Banca de Finanțe și Comerț” aprobat de către

Adunarea generală a acționarilor băncii nu a impus careva exigențe sau restricții referitor

6

la petrecerea votării repetate a chestiunii inclusă pe ordinea de zi în cadrul aceleiași ședințe

a Adunării generale, respectiv, nici cu privire la procedura de anulare a hotărârii adoptate

în cadrul aceleiași ședințe a Adunării generale.

Astfel, s-a conchis că, chestiunea cu privire la acțiunile de tezaur a fost soluționată în

rezultatul votării repetate pentru proiectul acceptat de către Consiliul Băncii.

Respingînd alegațiile reclamantului precum că Hotărârea Adunării generale din 26

mai 2017 contravine dispozițiilor art. 59 și art. 85 din Legea cu privire la societățile pe

acțiuni nr. 1134/1997, pe motivul că a avut loc votarea repetată a chestiunii a treia de pe

ordinea de zi a Adunării generale, instanța de apel a remarcat că adunarea generală s-a

expus prin vot asupra acestei chestiuni și că această solicitare presupune de fapt

modificarea ordinii de zi a Adunării generale.

Or, s-a stabilit cu certitudine că la votarea repetată s-a supus votului chestiunea a treia

din ordinea de zi în forma în care a fost inclusă inițial, și anume proiectul acceptat de către

Consiliul băncii, cu conținutul “A efectua înstrăinarea a 132600 valori mobilare

nominative de clasa 1 a SA „Banca de Finanțe și Comerț” cu valoarea nominală de 100 lei

pentru acțiune, achiziționate de către Bancă în acțiuni de tezaur, ceea ce constituie 10,8 %

din numărul total al valorilor mobiliare plasate de către Bancă, înstrăinarea se va efectua în

conformitate cu prevederile art. 162 p.7 din Codul civil și art. 78 p. (3) lit. a) din Legea

privind societățile pe acțiuni, prin cedarea acțiunilor către salariații Băncii, membri ai

organului executiv și șefi ai departamentelor, cu condiția, ca aceștia să își asume obligația

(răspunderea) de a nu le înstrăina pe parcursul a patru ani din data înregistrării dreptului de

proprietate a valorilor mobiliare date pe numele lor.” (f.d.30, vol.I)

Astfel, instanța de apel a remarcat că de fapt, ordinea de zi a Adunării generale din 26

mai 2017 nu a fost modificată, dar a fost supusă examinării repetate în partea propunerii

înaintate de Koval Anatolie, în scopul de a nu încălca drepturile altor acționari, care nu ar

fi înțeles pe deplin sensul proiectului pus în discuție și care l-ar fi votat inițial, nechibzuit.

Prin urmare, instanța de fond și instanța de apel au stabilit că acțiunile de tezaur au fost

înstrăinate în termen, Banca urmărind scopul să nu se depășească mărimea de 10% din

capitalul social, potrivit exigențelor de la art. 13 alin. (6) al Legii privind societatea pe

acțiuni nr. 1134 din 02 aprilie 1997.

La 06 iulie 2022, Iuri Cvilencov a declarat recurs împotriva deciziei din 14 aprilie

2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei

contestate și hotărârea din 02 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, deoarece la adoptarea deciziei contestate, instanța de apel nu a

aplicat și interpretat corect normele de drept material. De asemenea a dat o apreciere

arbitrară circumstanțelor cauzei și probelor administrate la dosar, fapt care a dus la

soluționarea greșită a pricinii și la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

A menționat că, instanța de apel a admis și încălcarea esențială a normelor de drept

procedural, examinând formal pretențiile înaintare de recurent/reclamant fapt care a dus

7

la soluționarea greșită a cauzei, fără a invoca temeiurile legale, în baza cărora aceste

pretenții au fost respinse.

La fel a susținut că, instanța de apel menținând soluția primei instanțe, nu a verificat

efectiv legalitatea și temeinicia acțiunii înaintate de recurent, limitându-se la preluarea

formală a concluziei instanței de fond, ignorând circumstanțele de fapt și de drept ale

pricinii, lăsând fără nici o apreciere argumentele invocate și probele administrate în

susținerea acțiunii, motivând evaziv și sumar că legislația ce guvernează speța nu a

impus careva exigențe sau restricții referitor la petrecerea votării repetate a chestiunii

incluse în ordinea de zi, concluzie care este una greșită.

Totodată, sunt arbitrare și inexplicabile concluziile instanței de apel, precum că

recurentul nu ar fi probat lezarea drepturilor sale, nu a demonstrat încălcarea prevederilor

Legii privind societățile pe acțiuni, fără a specifica concret încălcările comise în cadrul

adunării generale a acționarilor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 14 aprilie 2022.

Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la

poșta electronică a recurentului Iuri Cvilencov cvilencov@mail.ru la 25 iunie 2022

(f.d.151).

Astfel, recursul declarat la 06 iulie 2022 este în termen.

La 22 iulie 2022 în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 181, Vol. I).

Prin referința depusă la data de 12 august 2022, SA „Banca de Finanțe și Comerț” a

solicitat declararea ca fiind inadmisibil recursul declara de Iuri Cvilencov.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

8

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Iuri Cvilencov, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr.

26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Iuri Cvilencov,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Iuri Cvilencov, ca inadmisibil.

9

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Iuri Cvilencov, împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

10