3ra-1227/21 — anularea actului administrativ

3ra-1227/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1227/21

2-19089341-01-3ra-22112021

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L. Holevițcaia)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de „Omnimoon Networks Limited”,

reprezentată de avocatul Valeriu Cernei,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

„Omnimoon Networks Limited” împotriva Băncii Naționale a Moldovei, terț Banca

Comercială „Energbank” Societate pe Acțiuni cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins

apelul depus de „Omnimoon Networks Limited” și s-a menținut hotărârea din 27 iulie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 10 aprilie 2019 „Omnimoon Networks Limited” a depus cerere de chemare în

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Băncii Naționale a Moldovei

cu privire la anularea actului administrativ.

În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că este acționar al BC „Energbank” SA,

având o deținere calificată de 3,98 % în capitalul social al băncii respective.

La 23 ianuarie 2019, pe pagina web a Băncii Naționale a Moldovei, a fost publicat un

anunț cu privire la disponibilitatea la sediul Băncii Naționale a Moldovei a hotărârii nr.12

din 11 ianuarie 2019 a Comitetului Executiv.

Reclamanta a susținut că ulterior a recepționat hotărârea nr.12 din 11 ianuarie 2019 a

Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei „Cu privire la rezultatele evaluării

calității și dispunerea unor măsuri față de „Omnimoon Networks Limited”, deținător al

deținerii calificate în capitalul social al BC „Energbank” SA”, prin care s-a hotărât

suspendarea exercitării dreptului de vot, a dreptului de convocare și desfășurare a adunării

generale a acționarilor, a dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, a dreptului de a

propune candidați pentru membrii organului de conducere, a dreptului de a primi dividende,

aferente acțiunilor deținute de către „Omnimoon Networks Limited” în capitalul social al

BC „Energbank” SA. A fost obligată să înstrăineze, în termen de 3 luni de la data prezentei

1

hotărâri, acțiunile deținute în capitalul social al BC „Energbank” SA, atenționând-o că după

expirarea acestui termen, dacă acțiunile nu au fost înstrăinate, devin incidente prevederile

art.521 din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor. Exercitarea drepturilor indicate la

pct.1 au fost suspendate până la înstrăinarea acțiunilor deținute de către „Omnimoon

Networks Limited” în capitalul social al BC „Energbank” SA sau anularea acestora în

modul stabilit la art.521 din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor.

A menționat că la 22 februarie 2019 s-a adresat Băncii Naționale a Moldovei cu cerere

prealabilă, solicitând anularea hotărârii nr.12 din 11 ianuarie 2019, însă nu a primit niciun

răspuns.

Reclamanta consideră că hotărârea nr.12 din 11 ianuarie 2019 a Comitetului Executiv

al Băncii Naționale a Moldovei este ilegală și neîntemeiată, pasibilă de a fi anulată,

deoarece beneficiarul efectiv al acționarului „Omnimoon Networks Limited”, deținător

indirect al deținerii calificate în capitalul social al BC „Energbank” SA, Olga

Demosthenous, nu se face vinovată de neobținerea aprobării prealabile pentru deținerea

unei cote în capitalul social al Băncii Naționale a Moldovei, înainte de achiziționarea cotei

de 100% din capitalul social al „Omnimoon Networks Limited”, or, aceasta deține cetățenia

altui stat, nu se află pe teritoriul Republicii Moldova și nu cunoaște legislația în vigoare a

Republicii Moldova, inclusiv cea referitoare la necesitatea obținerii aprobării prealabile

corespunzătoare a Băncii Naționale a Moldovei.

Pe lângă acestea, atât BC „Energbank” SA, cât și Banca Națională a Moldovei nu au

adus la cunoștința acționarilor băncii „Energbank” SA despre faptul dat, precum și nici nu

au prezentat informații despre asociații BC „Energbank” SA, cerințele legislației bancare

reformate din Republica Moldova, deși, Banca Națională a Moldovei, în calitate de

autoritate de supraveghere bancară, îi incumbă și obligații de asigurare a exercitării

drepturilor băncilor și acționarilor bancari, de valorificare a resurselor economice ale

acestora și de protejare a investițiilor.

În viziunea reclamantei Banca Națională a Moldovei nu a acționat cu bună-credință în

raport cu „Omnimoon Networks Limited” și asociatul unic al acesteia, Olga Demosthenous,

or, după ce a aflat despre schimbarea asociatului unic al, BNM nici nu le-a oferit

posibilitatea să se conformeze cerințelor legale privind obținerea permisiunii prealabile, dar

direct a recurs la aplicare sancțiunii în privința ei.

Opinează că în situația în care ar fi ales să acționeze cu bună-credință, Banca Națională

a Moldovei putea aplica procedura post-factum, prevăzută la art.46 din Legea nr.202 din 06

octombrie 2017 privind activitatea băncilor, or, în speță, aprobarea prealabilă nu a fost

obținută din cauza unor circumstanțe obiective, acționarul BC „Energbank” SA, Olga

Demosthenous, neavând posibilitatea să controleze procesul de transmitere a participanților

proprii.

Mai mult, Olga Demosthenous a acționat cu bună-credință și imediat după ce a aflat

despre obligațiile sale legale, a inițiat acțiunile necesare în vederea conformării cu acestea,

inclusiv a inițiat consultări cu consilieri juridici din Republica Moldova pentru a clarifica

care este procedura de obținere a permisiunii Băncii Naționale a Moldovei și, respectiv, ce

acte urmează a fi prezentate din partea acesteia pentru a obține o astfel de permisiune.

Cu toate acestea, fără a aștepta furnizarea setului necesar de acte, dar și fără o notificare

prealabilă, prin care ar fi fost impus un termen limită de prezentare a actelor sau o

2

atenționare despre obligația de a le depune cât mai curând, au fost sancționate inadecvat

Omnimoon Networks Limited și Olga Demosthenous.

Reclamanta a subliniat că fără a efectua acțiunile enunțate, dar și fără a-și întemeia

poziția pe vreo probă, respectiv fără a asigura dreptul la apărare, Banca Națională a

Moldovei a constatat că Olga Demosthenous a ignorat obligația de notificare/autorizare a

intenției de achiziționare a deținerii în cauză și a încercat să evite evaluarea prudențială din

partea Băncii Naționale a Moldovei în calitate de achizitor potențial, deși o astfel de

concluzie putea fi formată doar în baza unor probe incontestabile care atestă în mod cert

vinovăția, prin intenția de a evita evaluarea prudențială și a ignora obligațiile sale.

Afară de aceasta, prin acțiunile sale, Banca Națională a Moldovei, din start a calificat-

o pe Olga Demosthenous ca fiind un achizitor potențial de rea-credință, fără a prezenta

probe în acest sens.

Prin documentul notice/intention to dispose the significant interest, înregistrată la

Banca Națională a Moldovei la 01 martie 2018, a notificat Banca Națională a Moldovei

despre intenția asociatului unic Eleni Papapavlou de a înstrăina cota deținută indirect în

capitalul BC „Energbank” SA, cu atât mai mult că, în vederea acordării asistenței necesare,

pe parcursul întregii proceduri de vânzare a cotei, inclusiv în vederea notificării Băncii

Naționale a Moldovei, a fost încheiat un contract cu compania din Republica Moldova –

SRL „BIS-CAPITAL”.

Executarea obligației de notificare prealabilă a fost reconfirmată prin răspunsul său la

notificarea Băncii Naționale a Moldovei din 19 noiembrie 2018, cu toate acestea pârâta

ignorând aspectele menționate supra, și fără a clarifica situația întru aplanarea disensiunilor

apărute, a sancționat-o prin hotărârea contestată. Or, pentru a evalua reputația companiei,

Banca Națională a Moldovei era obligată să analizeze toate elementele acesteia și anume, să

prezinte probe care să răstoarne prezumția legală prevăzută la pct.31 din Regulamentul cu

privire la deținerea în capitalul social al băncii, aprobat prin Hotărârea Băncii Naționale a

Moldovei nr.127 din 27 iunie 2013, să ia în considerare aspectele și situațiile enumerate la

pct.32 din același Regulament, să analizeze competența companiei în administrare și în

sfera activităților financiare desfășurate de către Bancă.

Însă, Banca Națională a Moldovei a concluzionat că „Omnimoon Networks Limited”

nu dispune de reputație adecvată în baza unor circumstanțe eronate care, în contextul

prevederilor legale nici măcar nu permit evaluarea reputației companiei, având în vedere

faptul că la capitolul integritate, pârâta nu a prezentat nicio probă concludentă și pertinentă

care să confirme vinovăția sa, precum și nici nu s-a condus la evaluarea integrității de

aspectele și situațiile prevăzute în Regulamentul nr.127/2013 vizat supra, limitându-se

exclusiv doar la argumente absolut irelevante care nu permit evaluarea integrității, iar la

capitolul competență profesională, nu a analizat competența în administrare și tehnică a

acționarului Omnimoon Networks Limited.

Societatea reclamantă a menționat că argumentele invocate de Banca Națională a

Moldovei pentru calificarea companiei ca fiind lipsită de soliditatea financiară necesară,

sunt neîntemeiate, or, lipsa cheltuielilor de salarizare se explică prin externalizarea

funcțiilor și contractarea consultanților contabili și juridici, care sunt achitați separat, iar

activitatea de deținere nu implică necesitatea angajării unor alți salariați.

3

De asemenea, legislația în vigoare nu impune acționarilor obligația să dispună și de alte

dețineri pe lângă cea din bancă, adică, reclamanta nu este obligată să dețină mai multe

dețineri pe lângă cea din capitalul social al Băncii.

A accentuat că datele din rapoartele financiare ale companiei nu denotă în mod cert că

situația sa financiară este precară, în condițiile în care, cuantumul pierderilor este în

continuă scădere. Mai mult, Olga Demosthenous dispune de capacitatea și disponibilitatea

financiară necesară în vederea susținerii financiare a companiei și respectiv, a băncii

„Energbank” SA în caz de necesitate.

De altfel, Banca Națională a Moldovei urma să ia în considerație faptul, că situația

financiară a BC „Energbank” SA este una foarte bună, fapt ce confirmă lipsa necesității

unei situați financiare suplimentare din partea acționarilor, inclusiv din partea sa.

Reclamanta consider că măsurile de sancționare aplicate în privința ei de către Banca

Națională a Moldovei nu sunt nici eficace, nici proporționale cu faptele constatate și nici de

natură să aibă un efect descurajant. Or, hotărârea contestată încalcă dreptul său de

proprietate, respectiv, al asociatului Olga Demosthenous asupra deținerii în capitalul social

al Băncii, garantat de legislația Republicii Moldova și CEDO, ceea ce denotă că pârâta a

încălcat prevederile naționale și internaționale cu privire la practica investițiilor.

În contextul enunțat, „Omnimoon Networks Limited” a solicitat anularea hotărârii

nr.12 din 11 ianuarie 2019 a Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei „Cu

privire la rezultatele evaluării calității și dispunerea unor măsuri față de „Omnimoon

Networks Limited”, deținător al deținerii calificate în capitalul social al BC „Energbank”

SA”.

Prin încheierea din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

atrasă în proces în calitate de terț BC „Energbank” SA.

Prin hotărârea din 27 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă

acțiunea în contencios administrativ depusă de „Omnimoon Networks Limited” ca

neîntemeiată.

La 17 august 2020 „Omnimoon Networks Limited”, reprezentată de avocatul Valeriu

Cernei, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe (f.d. 205, vol.I).

La 29 octombrie 2020 avocatului „Omnimoon Networks Limited”, Valeriu Cernei, i-a

fost notificată hotărârea integrală a primei instanțe, fapt ce rezultă din avizul de recepție

nr.DS8000284325AS (f.d. 20, vol.II).

La 13 noiembrie 2020 avocatul Valeriu Cernei în interesele „Omnimoon Networks

Limited” a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea din 27 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a

acțiunii.

Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de

„Omnimoon Networks Limited” și s-a menținut hotărârea din 27 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au motivat

soluțiile reieșind din următoarele circumstanțe.

Cu trimitere la prevederile art.45 alin.(1)-(8), art. 46 alin.(1)-(4), art.47 alin.(1)-(9),

art.48, art.51 alin.(6) din Legea privind activitate băncilor nr.202 din 06 octombrie 2017,

instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că evaluarea calității acționărilor cu

4

dețineri calificate într-o bancă se justifică prin aceea că calitatea acționărilor este de o

importanță majoră pentru funcționarea stabilă a băncii, având în vedere influența pe care

aceștia, individual sau concertat cu alți acționari, o pot exercita asupra administrării și

dezvoltării băncii, în baza drepturilor de care dispun în funcție de mărimea deținerii în

capitalul băncii. Evaluarea și urmărirea de către Banca Națională a Moldovei a respectării

cerințelor legale de calitate a acționariatului bancar are ca obiectiv neadmiterea exercitării

asupra băncii a drepturilor sale de către acționarii (beneficiarii lor efectivi), având dețineri

calificate în capitalul băncii, care nu corespund sau nu mai corespund cerințelor de calitate

sau care pot exercită o influență de natură să pericliteze administrarea prudentă a băncii.

În așa mod se urmărește protejarea bunei funcționări a băncii, neadmiterea influenței

nocive asupra activității și strategiilor ei, a expunerii ei la riscuri excesive de către

deținătorii (beneficiarii efectivi) de dețineri calificate care nu sunt solizi financiar, nu au

capacitatea financiară de a susține banca cu fonduri suplimentare în caz de nevoie de capital

sau nu au reputația adecvată ori pot exercita în scopuri ilicite drepturile conferite de

acțiunile sale.

Instanțele de judecată au reiterat că Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor, la

art.50, instituie obligația deținătorului direct sau indirect, inclusiv a beneficiarului efectiv, al

deținerii calificate în capitalul social al băncii de a notifica în prealabil Banca Națională a

Moldovei în legătură cu decizia sa de a înstrăina deținerea dată.

Întru executarea prevederilor legii, Banca Națională a Moldovei a aprobat

Regulamentul cu privire la deținerile în capitalul social al băncii, care stabilește procedurile

de evaluare și monitorizare continuă a calității acționărilor băncilor, inclusiv criteriile prin

examinarea cărora Banca Națională a Moldove evaluează calitatea persoanei care va

dobândi sau deja a dobândit deținerea calificată în capitalul social al băncii, inclusiv

reputația și soliditatea financiară a persoanei.

Din sensul normelor legale citate și detaliate mai sus, urmează că, legiuitorul național a

stabilit cerințe calitative față de acționarul calificat al băncii (care va dobândi (direct sau

indirect) sau deja a dobândit deținere calificată în bancă), competența Băncii Naționale a

Moldovei de evaluare și urmărire a respectării de către acționarii băncilor a acestor cerințe

pe bază permanentă, dar și competența de sancționare a persoanelor care nu sau conformat

prevederilor legale.

Instanțele au stabilit că Banca Națională a Moldovei, fostul deținător indirect al

deținerii calificate în capitalul social al Băncii și asociatul unic al „Omnimoon Networks

Limited”, Elena Papapavlou, nu a notificat în prealabil Banca Națională a Moldovei în

legătură cu decizia sa de a înstrăina deținerea sa calificată în capitalul social al BC

„Energbank” SA, iar noul beneficiar efectiv și asociat unic al „Omnimoon Networks

Limited”, Olga Demosthenous, până la achiziționarea deținerii calificate în capitolul social

al băncii, nu a solicitat aprobarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei, în condițiile

prevăzute la art.47-49 din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor și Regulamentul

cu privire la deținerile în capitalul social al băncii, aprobat prin Hotărârea Băncii Naționale

a Moldovei nr.127 din 27 iunie 2013.

În circumstanțele enunțate, instanțele de judecată au concluzionat că Comitetul

Executiv al Băncii Naționale a Moldovei în mod just și întemeiat a suspendat exercitarea

dreptului de vot, a dreptului de convocare și desfășurare a adunării generale a acționarilor, a

5

dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, a dreptului de a propune candidați pentru

membrii organului de conducere, a dreptului de a primi dividende, aferente acțiunilor

deținute de către „Omnimoon Networks Limited”, obligând-o pe reclamantă să înstrăineze,

în termen de 3 luni de la data hotărârii, acțiunile deținute în capitalul social al BC

„Energbank” SA.

Nu au fost reținute argumentele „Omnimoon Networks Limited” precum că acționarul

Olga Demosthenous nu se face vinovată de neobținerea aprobării prealabile pentru deținerea

unei cote în capitalul social al băncii „Energbank” SA, înainte de achiziționarea cotei de

100 % din capitalul social al „Omnimoon Networks Limited”, deoarece este cetățeancă a

unui stat străină, nu se află pe teritoriul Republicii Moldova și nu cunoaște legislația în

vigoare a Republicii Moldova, inclusiv cea referitoare la necesitatea obținerii aprobării

prealabile corespunzătoare a Băncii Naționale a Moldovei.

Or, cerințele față de calitatea acționărilor calificați ai unei bănci, obligațiile persoanei

care este sau va deveni deținător, inclusiv beneficiar efectiv, al deținerii în capitalul social al

unei bănci, și consecințele juridice ale nerespectării acestor cerințe și obligații sunt stabilite

prin lege și Regulamentul Băncii Naționale a Moldovei, acte normative publicate în modul

stabilit.

În acest sens, instanțele au remarcat că aplicabil situației este principiul dreptului

roman nemo censetur ignorare legem, nimeni nu are voie să nu cunoască legea,

necunoașterea legii nu constituie o justificare a nerespectării ei, așa cum, legislația națională

corespunde cerințelor de claritate, previzibilitate și accesibilitate, indiferent dacă este

persoană juridică sau fizică, cetățean al Republicii Moldova sau cetățean străin.

Mai mult, „Omnimoon Networks Limited” a invocat că în vederea acordării asistenței

necesare, pe parcursul întregii proceduri de vânzare a cotei, inclusiv în vederea notificării

Băncii Naționale a Moldovei, a fost încheiat un contract cu compania din Republica

Moldova, SRL „BIS-CAPITAL”, situație ce denotă că, pe parcursul procedurii de vânzare a

deținerii calificate, noul acționar a beneficiat de consultanță juridică, care se prezumă că a

fost oferită de profesionaliști în domeniu.

A fost considerat neîntemeiat și argumentul reclamantei precum că atât BC

„Energbank” SA cât și Banca Națională a Moldovei nu au adus la cunoștință acționarilor

băncii și nici asociaților acestora cerințele legislației bancare reformate din Republica

Moldova, deși, Banca Națională a Moldovei, în calitate de autoritate de supraveghere

bancară, îi incumbă și obligații de asigurare a exercitării drepturilor băncilor și acționarilor

bancari, de valorificare a resurselor economice ale acestora și de protejare a investițiilor, așa

cum, până la inițierea procedurii de cumpărare a cotei-părți, noul acționar a beneficiat de

consultanță din partea profesioniștilor în domeniu, având posibilitatea de a cunoaște toate

exigențele impuse de lege pentru achiziționarea capitalului social al unei persoane juridice

deținătoare de acțiuni în cadrul unei Bănci comerciale din Republica Moldova.

Instanțele de judecată au considerat irelevant și argumentul reclamantei precum că

Banca Națională a Moldovei ar fi acționat cu rea-credință în raport cu ea, deoarece după ce

a aflat despre schimbarea asociatului unic al „Omnimoon Networks Limited”, Banca

Națională a Moldovei nu le-a acordat posibilitatea să se conformeze cerințelor legale

privind obținerea permisiunii prealabile, dar a procedat la sancționare. Or, cadrul legal

național statuează în mod expres că, aprobările urmează a fi eliberate de Banca Națională a

6

Moldovei până la achiziționarea acțiunilor unei bănci, dar nu după finalizarea acestei

operațiuni.

La fel, nu a fost reținut ca temei de anulare a hotărârii contestate, argumentul

reclamantei precum că Olga Demosthenous a acționat cu bună-credință și imediat după ce a

aflat despre obligațiile sale legale, a inițiat acțiunile necesare în vederea conformării cu

acestea, inclusiv a inițiat consultări cu consilieri juridici din Republica Moldova pentru a

clarifica care este procedura de obținere a permisiunii Băncii Naționale a Moldovei și,

respectiv, ce acte urmează a fi prezentate din partea acesteia pentru a obține o astfel de

permisiune, or, legiuitorul național a stabilit o procedură legală, care urmează a fi respectată

de orice acționar, indiferent de cetățenie și de nivelul de cunoaștere a legislației.

Au constatat instanțele de judecată ierarhic inferioare că după cum rezultă din suport

probator administrat la dosarul se confirmă în mod cert că „Omnimoon Networks Limited”

nu a prezentat Băncii Naționale a Moldovei în volum complet informațiile și documentele

solicitate (indicate la pct.1.3 în hotărârea contestată nr.12 din 11 ianuarie 2019), fapt ce

denotă încălcarea obligației prevăzute la art.51 alin.(3) din Legea nr.202/2017 (art.15/5

alin.(3) din Legea instituiților financiare nr.550/1995, în vigoare până la 01 ianuarie 2018),

și nu denotă reputație ireproșabilă a acesteia.

Cu referire la pct.44, pct.54 și pct.61 din Regulamentul cu privire la deținerile în

capitalul social al băncii, instanțele au subliniat că Banca Națională a Moldovei cert a

stabilit că compania „Omnimoon Networks Limited” nu este solidă din punct de vedere

financiar, or, activele acesteia nu sunt suficiente pentru a susține BC „Energbank” SA

pentru majorarea capitalului ei, proporțional deținerii sale, situație ce denotă că, acționarul

nu va fi capabil pe viitor să furnizeze băncii susținerea financiară și capital de care ar avea

nevoie pentru dezvoltarea viitoare a activităților preconizate și să implementeze orice

soluție adecvată pentru a ajusta viitoarele necesitați de fonduri proprii ale băncii, cel puțin

în limita deținerii sale.

Mai mult, „Omnimoon Networks Limited” este supraîndatorată și nu este capabilă să-și

mențină o structura financiară solidă, prin urmare, nu va fi capabilă să contribuie la o

structură financiară solidă a BC „Energbank” SA.

Din constatările enunțate, instanțele de judecată au conchis că cert se confirmă faptul

că în rezultatul analizei rapoartelor privind situațiile financiare disponibile a „Omnimoon

Networks Limited”, din care rezultă că, entitatea juridică respectivă nu a fost angajată activ

în activități financiare, economice sau de altă natură, altele decât cea de deținere a acțiunilor

băncii „Energbank” SA în perioada anilor 2010-2015, entitatea a înregistrat pierderi

consecutive și valori negative ale capitalului propriu în perioada indicată, lipsa profitului

(altul decât cel din dividendele plătite de Bancă) și valoarea negativă a capitalului propriu

nu doar indică asupra lipsei profitabilității și rentabilității, dar face dificilă însuși activitatea

reclamantului, precum și capacitatea lui și probabilitatea de susținere financiară a Băncii.

Or, cert se atestă faptul că datele privind situația financiară și activitatea economică a

reclamantei, precum și alte circumstanțe de fapt care sprijină concluziile despre lipsa calități

potrivite și adecvate ale ultimei ca deținător al deținerii calificate în capitalul Băncii,

confirmă că entitatea respectivă nu întrunește criteriile stabilite de lege.

Au fost considerate declarative alegațiile reclamantei precum că pârâta fără a-și

întemeia poziția pe vreo probă, precum și fără a asigura dreptul la apărare, a constatat că

7

Olga Demosthenous a ignorat obligația de notificare/autorizare a intenției de achiziționare a

deținerii în cauză și a încercat să evite evaluarea prudențială din partea Băncii Naționale a

Moldovei în calitate de achizitor potențial, deoarece în cadrul procedurii administrative

inițiate de Banca Națională a Moldovei, „Omnimoon Networks Limited” a dispus de

suficient timp pentru a prezenta informațiile care să ateste soliditatea financiară, însă, ultima

nu și-a valorificat acest drept și nu a prezentat autorității actele solicitate.

Instanțele de judecată au respins afirmația companiei „Omnimoon Networks Limited”

precum că pentru a evalua reputația sa, Banca Națională a Moldovei era obligată să

analizeze toate elementele acesteia, și anume, să prezinte probe care să răstoarne prezumția

legală prevăzută la pct.31 din Regulamentul nr. 127/2013, să i-a în considerare aspectele și

situațiile enumerate la pct.32 din Regulamentul nr. 127/2013, să analizeze competența

Omnimoon Networks Limited în administrare și, să analizeze competența Omnimoon

Networks Limited în sfera activităților financiare desfășurate de către Bancă. Or, în cadrul

procedurii administrative inițiate, Banca Națională a Moldovei a examinat toate actele

relevante prezentate de BC „Energbank” SA și Omnimoon Networks Limited și le-a dat o

apreciere corespunzătoare.

A fost desconsiderat argumentul reclamantei care a susținut că lipsa cheltuielilor de

salarizare se explică prin externalizarea funcțiilor și contractarea consultanților contabili și

juridici care sunt achitați separat, iar activitatea de deținere nu implică necesitatea angajării

unor alți salariați. Or, criteriul solidarității financiare a acționarului, a fost apreciat de Banca

Națională a Moldovei reieșind din totalitatea documentelor prezentate de părți, concluziile

Băncii nefiind bazate doar pe lipsa personalului angajat, dar și pe analiza detaliată a

rapoartelor financiare ale persoanei juridice.

A fost considerat neîntemeiată și afirmația precum că prin hotărârea nr.12 din 11

ianuarie 2019, s-a încălcat dreptul de proprietate al companiei „Omnimoon Networks

Limited” și al noului acționar asupra deținerilor în capitalul băncii „Energbank” SA și

dreptul la protecția investițiilor, având în vedere faptul că dreptul de proprietate al

reclamantei asupra acțiunilor emise de o bancă, este susceptibil unor limitări și condiții

specifice prevăzute de lege referitoare la naștere, exercitare a atributelor și încetarea lui.

Instanțele de judecată, constatând existența unei ingerințe în activitatea societății

reclamante, prin aceea că acesta a fost sancționată ca urmare a lipsei aprobării prealabile a

Băncii Naționale a Moldovei pentru achiziționarea deținerii calificate în capitalul social al

băncii „Energbank” SA, fiind obligată să se conformeze legii și să-și înstrăineze acțiunile,

au concluzionat că ingerința respectivă este impusă de lege, în special la art.521 din Legea

nr.202/2017 privind activitatea băncilor, și ca urmare, în mod evident, un scop legitim –

protejarea intereselor altei persoane – BC „Energbank” SA și a clienților băncii, fiind

necesară într-o societate democratică, or, viabilitatea și credibilitatea băncilor sunt factori de

interes public major, iar măsurile impuse de Banca Națională a Moldovei prin actul

administrativ contestat nu sunt disproporționate, prin raportare la scopul legitim urmărit,

reținându-se, astfel, respectarea de către autoritatea publică BNM a limitelor dreptului

discreționar.

La 13 iulie 2021 „Omnimoon Networks Limited”, reprezentată de avocatul Valeriu

Cernei, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, iar la 08 noiembrie

8

2021 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 30

iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului „Omnimoon Networks Limited”, reprezentată de avocatul

Valeriu Cernei, a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că

Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele

administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind

stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material, și anume instanța de apel nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, în special nu au fost aplicate prevederile legale cu

privire la aprobarea post-factum a dobânditorului prevăzute la art. 45 alin.(1) din Legea

202/2017, care stipulează că orice persoană este obligată, până la achiziționarea/dobândirea

acțiunilor unei bănci, să obțină de la Banca Națională a Moldovei aprobarea prealabilă.

Totodată, articolul 46 alin.(1) și (2) din Legea 202/2017, reglementează că prevederile

art.45 alin.(l) lit.a) și b) nu se aplică în circumstanțe obiective, stabilite prin actele

normative ale Băncii Naționale a Moldovei. În acest caz, exercițiul dreptului de vot, al

dreptului de convocare și desfășurare a adunării generale a acționarilor, al dreptului de a

introduce chestiuni în ordinea de zi, al dreptului de a propune candidați pentru membrii

organului de conducere, al dreptului de a primi dividende este suspendat de drept de la data

achiziției până la data eliberării de către Banca Națională a Moldovei a aprobării prealabile

în condițiile prezentei legi. Banca Națională a Moldovei informează acționarul achizitor, în

termen de 5 zile de la data la care a aflat despre achiziția realizată în condițiile prezentului

alineat, despre incidența prevederilor ce vizează suspendarea exercițiului drepturilor

menționate. (2) în cazul prevăzut la alin.(l), acționarii achizitori informează Banca

Națională a Moldovei despre achiziția realizată în termen de 15 zile de la data achiziției și

solicită aprobarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei în termen de 60 de zile de la

data achiziției.

La caz, Olga Demosthenous deține cetățenia altui stat și nu se află în Republica

Moldova, și nu cunoaște legislația în vigoare a Republicii Moldova, inclusiv referitoare la

necesitatea obținerii aprobării prealabile corespunzătoare a BNM.

În viziunea societății recurente, instanța de apel în mod eronat a constatat precum că

aplicabil situației este principiul dreptului roman nemo censetur ignorare legem, nimeni nu

are voie să nu cunoască legea/necunoașterea legii nu constituie o justificare a nerespectării

ei.

De fapt, instanța de apel ca și instanța de fond, nu a indicat în temeiul căror prevederi

legale a fost invocat principiul sus-numit.

Mai mult, circumstanțele referitoare la necunoașterea legii au fost invocate în contextul

constatării faptului că BNM a manifestat rea-credință față de Omnimoon, dar și față de Olga

Demosthenous.

Consideră că la caz există circumstanțe obiective care permit aprobarea post-factum a

achizitorului potențial.

Prin urmare, BNM putea aplica procedura de aprobare post-factum, prevăzută de art.46

din Legea privind activitatea băncilor nr.202/2017, or, în speță aprobarea prealabilă nu a

fost obținuta anume în circumstanțe obiective, acționarul Băncii (Omnimoon) neavând

posibilitatea să controleze procesul de transmitere a participațiilor proprii.

9

De asemenea, recurenta a invocat că instanța de apel nu a aplicat prevederile legale

imperative cu privire la principiul bunei-credințe.

În acest sens, recurenta a făcut trimitere la art.11 din Codul civil, care statuează că

buna-credința este un standard de conduită a unei părți, caracterizată prin corectitudine,

onestitate, deschidere și luarea în cont a intereselor celeilalte părți la raportul juridic. În

special, este contrar bunei-credințe ca o parte să acționeze în contradicție cu declarațiile pe

care le-a făcut anterior sau cu comportamentul pe care l-a avut anterior în cazul în care

cealaltă parte, în detrimentul său, s-a bazat în mod rezonabil pe acele declarații sau acel

comportament.

Opinează că BNM nu a acționat cu bună-credință în raport cu ea și asociatul unic al

acesteia, or, după ce a aflat despre schimbarea asociatului unic, BNM nu le-a acordat

posibilitatea să se conformeze cerințelor legale privind obținerea permisiunii prealabile, dar

a procedat direct la sancționare.

Cu atât mai mult, Olga Demosthenous imediat după ce a aflat despre obligațiile sale

legale (urmare a recepționării scrisorii BNM nr. 09-01210/24/4121 din 19 noiembrie 2018),

a inițiat acțiunile necesare în vederea conformării cu acestea, inclusiv a inițiat consultări cu

consilieri juridici din Republica Moldova pentru a clarifica care este procedura de obținere a

permisiunii BNM și, respectiv, ce acte sunt necesare a fi prezentate din partea acesteia

pentru a obține o astfel de permisiune.

În răspunsul la scrisoarea enunțată, a evidențiat că toate actele necesare aferente

modificărilor intervenite vor fi furnizate către BNM.

Respectiv, Olga Demosthenous, în calitate de asociat unic al său, s-a declarat deschisă

de a colabora cu BNM și de a obține permisiunea de a deține indirect o cotă în capitalul

băncii.

În acest context, instanța de apel eronat a constatat că până la inițierea procedurii de

cumpărare a cotei-părți, noul acționar a beneficiat de consultanță din partea profesioniștilor

în domeniu, având posibilitatea de a cunoaște toate exigențele impuse de lege.

De fapt, noul asociat a solicitat asistența consilierilor juridici doar după ce a fost

informată de către BNM în privința necesității obținerii aprobării prealabile, adică după ce a

devenit asociat. În scrisoarea sus-numită a BNM au fost solicitate o serie de acte și

informații.

A indicat că a avut așteptarea rezonabilă că poate pregăti aceste informații și

documente, iar intimata între timp nu va efectua nicio acțiune.

Cu toate acestea, BNM a acționat într-un mod absolut contradictoriu, or, pe de o parte

BNM a solicitat informații și documente de la Omnimoon prin scrisoarea nr. 09-

01210/24/4121 din 19 noiembrie 2018, iar pe de altă parte intimata a ignorat răspunsul său

și fără a aștepta furnizarea setului necesar de acte, dar si fără nici măcar o notificare

prealabilă (prin care ar fi fost impus un termen limită de prezentare a actelor sau o

atenționare despre obligația de a le depune cât mai curând), a sancționat-o inadecvat pe ea și

Olga Demosthenous.

În viziunea recurentei BNM a acționat contrar prevederilor legale care reglementează

buna-credința în relațiile civile.

Totuși, instanța de apel a ignorat, și, respectiv, nu a aplicat prevederile legale sus-

numite.

10

Mai mult, instanța de apel în mod abstract a indicat că Legea privind activitatea

băncilor statuează în mod expres că aprobările urmează a fi eliberate de Banca Națională a

Moldovei înainte de cumpărarea cotei-părți, dar nu după finalizarea acestei operațiunii. Or,

poziția instanțelor nu clarifică din care cauză în speță sunt aplicabile prevederile legale

referitoare la buna-credință și aprobarea post-factum.

La fel, instanța de apel nu a aplicat prevederile legale ce reglementează principiile

legale ale aplicării măsurilor de sancționare încălcate de BNM, în special prevăzute la art.

140 alin.(2) și art.141 alin.(1) și (2) din Legea 202/2017.

In speță, măsurile de sancționare aplicate de BNM în privința sa prin actul

administrativ contestat nu sunt nici eficace și nici proporționale cu faptele constatate și nici

de natură să aibă un efect descurajant.

Dimpotrivă, aceste acțiuni sunt ineficace, pentru că în loc să remedieze o situație, ele o

complică și o duc la extremă, determinând în ultimă instanță lipsirea de proprietate prin

abuz de lege și abuz de puteri de supraveghere, dar și incertitudine în ceea ce privește

protecția proprietății și a investițiilor; disproporționate, pentru că, în circumstanțele în care

drepturile Omnimoon în raport cu deținerea acestuia în capitalul social al Băncii erau

suspendate de drept potrivit art.46 alin.(1) din Legea nr.202/2017, precum și având Ia

dispoziție o paletă largă de sancțiuni și măsuri de sancționare prevăzute la art.141 alin.(1) și

alin.(2) din Legea 202/2017.

Cu toate acestea, BNM a ales să aplice cea mai dură și excesivă măsură, lipsind astfel

subiectul sancționat atât de dreptul la protecția și garantarea proprietății, cât și de dreptul la

apărare și la un remediu efectiv, cu efect descurajant nu pentru un comportament ilicit ci,

dimpotrivă, pentru un comportament legal, cu bună-credință și cooperant, or, BNM a ales că

aplice cele mai dure sancțiuni la etapa la care pregătea actele pentru a se conforma

prevederilor legale și a obține aprobarea prealabilă pentru asociatul unic al său.

Instanța de apel eronat a interpretat prevederile legale referitoare la reputația

achizitorilor potențiali prevăzuți la pct.30, 31, 32, 37, 38, 39 din Regulamentul BNM cu

privire la deținerile în capitalul social al băncii nr.127/2013.

Contrar acestora, BNM a concluzionat că dânsa nu dispune de reputație adecvată în

baza unor circumstanțe eronate care, în contextul prevederilor legale menționate nici măcar

nu permit evaluarea reputației sale.

Acest fapt contravine prevederilor legale sus-numite, or, BNM la capitolul integritate

(ca element al reputației) nu a prezentat nici o probă care să răstoarne prezumția legală, și

nici nu s-a condus la evaluarea integrității de aspectele și situațiile prevăzute în

Regulamentul 127/2013 (limitându-se doar la argumente absolut irelevante care nu permit

evaluarea integrității), la fel, la capitolul competență profesională, nu a analizat competența

în administrare și tehnică a acționarului său.

Instanța de apel a interpretat eronat prevederile legale, stabilind că se confirmă în mod

cert că ea nu a prezentat Băncii Naționale a Moldovei în volum complet informațiile și

documentele solicitate, în special cele indicate la pct.1.3 al hotărârii nr.12 din 11 ianuarie

2019, fapt ce denotă încălcarea obligației prevăzute la art.51 alin.(3) din Legea nr.202/2017

(art.15/5 alin.(3) din Legea instituțiilor financiare nr. 550/1995, în vigoare până la 1 ianuarie

2018), și nu denotă reputație adecvată a acesteia.

11

De fapt, dânsa nici nu era obligat să prezinte careva documente în vederea

demonstrării reputației adecvate, or, după cum prevede pct.31 din Regulamentul

nr.127/2013, integritatea este prezumată, iar competența profesională se analizează prin

prisma competențelor achizitorului, fapt care nu s-a făcut.

A notat că instanța de apel la fel în mod abstract a stabilit că în cadrul procedurii

administrative inițiați, Banca Națională a Moldovei a examinat toate actele relevante

prezentate de ea și BC „Energbank” SA, cărora li s-a dat o aprecie corespunzătoare.

Or, instanța de apel nu a explicat cum BNM a răsturnat prezumția legală susnumită și

cum au fost analizate competențele sale.

Suplimentar, instanța de apel eronat a interpretat prevederile legale ce țin de dreptul de

proprietate si dreptul la protecția investițiilor sale.

Consideră că hotărârea contestată îi încalcă dreptul de proprietate și respectiv a Olgăi

Demosthenous asupra deținerii în capitalul social al băncii „Energbank” SA, garantate de

art.46 din Constituția Republicii Moldova și art.1 din Protocolul nr.1 al CțEDO .

Așadar, a fost încălcat dreptul său de proprietate asupra deținerii calificate de 3,98%

din capitalul social al băncii „Energbank” SA a fost expropriat abuziv de către BNM, fără a

fi oferită o justă și prealabilă despăgubire și fără a ține cont de legalitatea și oportunitatea a

unui astfel de act în cazul dat.

De altfel, nu a fost respectat acel echilibru între dreptul de proprietate și interesul

public, or, procedura (complicată și împovărătoare) de executare a hotărârii contestate putea

fi evitată prin acceptarea actelor de la Olga Demosthenous și eliberarea permisiunii

prealabile corespunzătoare în urma efectuării evaluării prudențiale.

Instanța de apel eronat a considerat ca fiind neîntemeiată afirmația sa precum că prin

hotărârea nr.12 din 11 ianuarie 2019 a fost încălcat dreptul său de proprietate și al noului

acționar asupra deținerilor în capitalul băncii și dreptul la protecția investițiilor, așa cum,

dreptul reclamantei de proprietate asupra acțiunilor emise de o bancă, este susceptibil unor

limitări și condiții specifice prevăzute de lege referitoare la naștere, exercitare a atributelor

și încetarea lui.

Limitările și condițiile prevăzute de lege constituie suspendarea de drept a drepturilor

sale în raport cu deținerea sa în capitalul social al băncii „Energbank” SA, în legătură cu

care dânsa efectiv nu se putea folosi de dreptul său de proprietate până la aprobarea

prealabilă din partea BNM.

Pe când, însă, dispunerea vânzării acțiunilor sale și într-un final anularea acțiunilor sale

ce echivalează cu anularea dreptului de proprietate, constituie o decizie abuzivă, ilegală și

neîntemeiată a BNM, ce încalcă toate normele naționale și internaționale în materia

dreptului de proprietate.

Plus la aceasta, instanța de apel nu a constatat că a fost încălcat și dreptul la protecția

investițiilor care este consfințit în legislația națională la art.126 alin.(2) lit. h) din

Constituție, art.5 alin.(2), art.9 alin.(1) și art.10 alin.(1) din Legea cu privire la investițiile în

activitatea de întreprinzător nr.81/2004.

Mai mult, în contextul în care dânsa este rezident al Ciprului, dreptul său la protecția

investițiilor sale este apărat și de legislația internațională, și anume prin Acordul dintre

Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Cipru privind promovarea și

12

protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Chișinău la 13 septembrie 2007, în special

prevăzut la art.2, art.4.1, 10.

Intimata BNM a încălcat dreptul său la protecția investițiilor sale și al Olgăi

Demosthenous, or, dânșii de facto au fost lipsiți de investiția acestora în Bancă.

Totodată, acțiunile BNM denotă și încălcarea principiului internațional pacta sunt

servanda, or, invocând prevederi legale interne, aceasta a încălcat prevederile acordului

bilateral menționat supra, fapt interzis prin prisma art.26 din Convenția de la Viena cu

privire la dreptul tratatelor la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului

nr. 1135 din 04 august 1992, care stipulează că, orice tratat în vigoare leagă părțile și trebuie

să fie executat de ele cu bună credință, iar art.19 din Legea privind tratatele internaționale

ale Republicii Moldova nr. 595 din 24 septembrie 1999, stipulează că tratatele

internaționale se execută cu bună-credință, în conformitate cu principiul pacta sunt

servanda. Iar, Republica Moldova nu poate invoca prevederile legislației sale interne ca

justificare a neexecutării unui tratat la care este parte.

Instanța de apel în mod eronat a constatat că dânsa nu este solidă din punct de vedere

financiar, stabilind că datele privind situația financiară și activitatea sa economică, precum

și alte circumstanțe de fapt care sprijină concluziile despre lipsa calității potrivite și

adecvate ale sale, ca deținător al deținerii calificate în capitalul băncii „Energbank” SA,

confirmă că dânsa nu întrunește criteriile stabilite de lege.

Or, lipsa cheltuielilor de salarizare se explică prin externalizarea funcțiilor și

contractarea consultanților contabili și juridici care sunt achitați separat (fapt confirmat

însăși de către BNM în hotărârea contestată), iar activitatea de deținere nu implică

necesitatea angajării unor alți salariați; legislația în vigoare nu impune acționarilor obligația

să dispună și de alte dețineri pe lângă cea din bancă, deci ea nu este obligat să dețină mai

multe dețineri pe lângă cea din capitalul social al Băncii; datele din rapoartele financiare ale

Omnimoon nu denotă în mod cert (așa cum se pretinde în hotărârea contestată) situația sa

financiară precară, în condițiile în care cuantumul pierderilor este în continuă scădere (fapt

ignorat de BNM care a preferat să accentueze diferența dintre valoarea activelor și pasivelor

(fapt care nu poate fi considerat ca un indicator al profitabilității companiei).

În plus, Olga Demosthenous (în calitate de nou său asociat unic) dispune de

capacitatea și disponibilitatea financiară necesară în vederea susțineri sale financiare și

respectiv, a băncii în caz de necesitate.

De altfel, actele confirmative în acest sens urmau să le prezente în scurt timp în adresa

BNM împreună cu alte acte necesare.

Mai mult, BNM urma să ia în considerare faptul că în prezent situația financiară a

băncii este una foarte bună, iar acest fapt reconfirmă lipsa necesității unei susțineri

financiare suplimentare din partea acționarilor, inclusiv din partea sa.

Nu în ultimul rând, reieșind din prevederile pct.48 din Regulamentul nr.127/2013,

analiza solidității financiare a achizitorului potențial trebuie să fie raportată la natura

acestuia și să fie proporțională cu participația sa la capitalul social al băncii, fiind efectuată

în funcție de situația în care achizitorul potențial urmează să exercite controlul asupra băncii

și cea în care acesta urmează să exercite o influență dominantă, chiar și în situația din urmă

trebuie să se ia în considerare implicarea pe care achizitorul potențial o va avea în

administrarea băncii.

13

Astfel, la efectuarea evaluării BNM urma să ia în considerare participația

nesemnificativă deținută de către ea, care nu permite influențarea băncii.

Totuși, chestiunile menționate au fost ignorate de către instanța de apel și prima

instanță, fapt ce a dus la emiterea unei soluții eronate pe caz.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 30 iunie 2021, în ședință

publică.

La 01 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a

notificat avocatului Valeriu Cernei, care acționează în interesele „Omnimoon Networks

Limited” copia dispozitivului deciziei din 30 iunie 2021 (f.d.90, vol. II).

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 11 octombrie 2021 avocatului Valeriu

Cernei, care acționează în interesele „Omnimoon Networks Limited”, i-a fost notificată,

prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din 30 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție nr.DS8005418226AS (f.d.121, vol.II).

În condițiile enunțate, recursul nemotivat din 13 iulie 2021 și cel motivat din 08

noiembrie 2021, au fost depuse în conformitate cu prevederile art.245 alin.(1) și (2) din

Codul administrativ.

La 24 noiembrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Băncii

Naționale a Moldovei și BC „Energbank” SA copia recursului depus de „Omnimoon

Networks Limited”, reprezentată de avocatul Valeriu Cernei, cu înștiințarea despre

necesitatea prezentării referințelor, notificată ultimilor la 29 noiembrie 2021, fapt ce se

confirmă prin avizele poștele de recepție nr.DS8005832900AS și DS8005832899AS

(f.d.132-133, vol.II).

La 10 decembrie 2021 și 21 decembrie 2021 Banca Națională a Moldovei și BC

„Energbank” SA au depus referințe, solicitând respingerea sau după caz declararea

inadmisibilității recursului depus de „Omnimoon Networks Limited”, cu menținerea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, pe care la consideră legale și

întemeiate.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, și obiecțiile

din referințele depuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-

f).

14

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de

5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din

sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului

de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p.141,§39).

15

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31,

Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

„Omnimoon Networks Limited”, reprezentată de avocatul Valeriu Cernei.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de „Omnimoon Networks Limited”, reprezentată de avocatul Valeriu

Cernei, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

16