3ra-924/22 — privind anularea actelor administrative

3ra-924/22 — privind anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-924/2022

2-21037288-01-3ra-12092022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Ciumac)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Dorin Drăguțanu, reprezentat de

avocatul Mihail Silvestru,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Dorin Drăguțanu împotriva Băncii Naționale a Moldovei privind

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Dorin Drăguțanu, reprezentat de avocatul Mihail Silivestru și

s-a menținut hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 12 martie 2021 Dorin Drăguțanu a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva Băncii Naționale a Moldovei

privind anularea refuzului nr. 11-02104/1/161 din 20 ianuarie 2021 și a hotărârii

Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 28 din 23 februarie 2021 „Cu

privire la cererea prealabilă depusă de către Dorin Drăguțanu”, obligarea emiterii

actului administrativ privind acceptarea cererii, cu obligarea pârâtei de achitare a

cheltuielilor de asistență juridică conform cererii, încasarea cheltuielilor de asistență

juridică suportate la examinarea prezentei cauze.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 56-XVIII din 06 noiembrie 2009, Dorin Drăguțanu a fost

numit în funcția de Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, începând cu data de

06 noiembrie 2009, pe un termen de 7 ani.

A menționat reclamantul că în respectiva funcție reclamantul a activat până la

data de 11 aprilie 2016, dată la care a fost constatată vacanta funcției de Guvernator al

Băncii Naționale a Moldovei și acceptată demisia reclamantului din această funcție,

prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 30 din 11 martie 2016.

A susținut reclamantul că, la 04 decembrie 2014, de către Procuratura

Anticorupție a fost pornită urmărirea penală în cauza nr. XXXXXX, în prezența

bănuielii rezonabile despre comiterea infracțiunii prevăzute la art.XX alin.(X1) din

Codul penal al RM, drept temei servind sesizarea administratorului special al

B.C. ,,Banca Socială” S.A., Matei Dohotaru.

Prin ordonanța procurorului din 12 decembrie 2019, reclamantul a fost

recunoscut în calitate de bănuit, în cauza penală XXXXXX, de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. XX alin. (X), art. XX alin. (X) și art. XX alin. (X), art.

XX alin. (X), lit. X), X) din Codul penal al RM.

Prin Ordonanța de punere sub învinuire din 05 martie 2020, reclamantul a fost

pus sub învinuire, în cauza penală XXXXXX, fiind învinuit de săvârșirea

infracțiunilor în perioada și în legătură cu exercitarea funcției de Guvernator al Băncii

Naționale a Moldovei.

A relatat reclamantul că în scopul apărării drepturilor sale, a semnat cu Cabinetul

Avocatului „Silivestru Mihail”, reprezentat de avocatul Mihail Silivestru, contractul

de consultanta și asistenta juridică nr. XX/XX/X din XX XXX XXXX.

A susținut reclamantul că în baza acestui contract, i-au fost prestate servicii de

asistență juridică în perioada iunie 2020 - noiembrie 2020, în cauza penală

nominalizată anterior, în valoare de 12450 de Euro, echivalentul a 259073,30 de lei

(conform ratei oficiale de schimb a BNM din 03 decembrie 2020) și pentru această

sumă au fost emise: (i) actul de prestare a serviciilor nr. 2 din 03 decembrie 2020, (ii)

contul de plată nr. 2 din 03 decembrie 2020 și (iii) factura fiscală nr. XXX XXXXX

din 03 decembrie 2020.

A relatat reclamantul că la 04 decembrie 2020 a depus la Banca Națională a

Moldovei, prin intermediul secretariatului, o cerere datată cu data de 03 decembrie

2020, în temeiul art. 35 alin. (2) al Legii nr. 548 din 24 iulie 1995 cu privire la Banca

Națională a Moldovei, solicitând achitarea cheltuielilor de asistență juridică, de care a

beneficiat în perioada iunie 2020 - noiembrie 2020, în baza contractului de

consultanța și asistență juridică nr. XX/XXX/X din XX XX XXXX, pe cauza penală.

A notat reclamantul că, la 20 ianuarie 2021, Banca Națională a Moldovei a

expediat pentru notificare lui Dorin Drăguțanu, prin intermediul poștei electronice,

răspunsul semnat de Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei din 20 ianuarie 2021,

nr. de ieșire 11-02104/1/161, prin care s-a refuzat cererea reclamantului din 03

decembrie 2020, înregistrată la pârâtă pe data de 04 decembrie 2020, nr. de intrare

6704, privind recuperarea cheltuielilor de asistență juridică, fiind invocat că cererea

privind achitarea (compensarea) cheltuielilor de asistență juridică nu poate fi

executate, potrivit scrisorii BNM nr.11-02204/1/1672 din 26 iunie 2020 și Hotărârii

Comitetului Executiv nr.178 din 30 iulie 2020.

A susținut reclamantul că refuzul a fost emis cu încălcarea prevederilor art.60,

art. 64 din Codul administrativ, cât și faptul că refuzul nu conține elementele

obligatorii ce condiționează legalitatea acestuia, respectiv refuzul este nul prin prisma

art.141 din Codul administrativ.

A menționat reclamantul că nefiind de acord cu refuzul Băncii Naționale a

Moldovei, la data de 22 ianuarie 2021, reieșind din prevederile legislației naționale,

pe cale de procedură prealabilă, a depus o cerere prealabilă în adresa pârâtei prin care

s-a solicitat anularea refuzului ca fiind neîntemeiat și ilegal, emis cu aplicarea eronată

a prevederilor legale, totodată fiind solicitată admiterea cererii.

Prin hotărârea Comitetului Executiv al pârâtei nr. 28 din 23 februarie 2021,

adusă la cunoștință reclamantului prin intermediul poștei electronice la data de 26

februarie 2021, cererea prealabilă a fost respinsă.

A menționat reclamantul că nu este de acord cu Comitetului Executiv al pârâtei

nr. 28 din 23 februarie 2021, deoarece Dorin Drăguțanu urmează să beneficieze de

2

garanțiile prevăzute de Legea nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a

Moldovei și anume ce țin de recuperare cheltuielilor de asistență juridică, inserate la

art. 35 alin. (1), alin. (2) al respectivului act legislativ.

A mai invocat reclamantul că ținând cont de unele constatări și anume că: (I)

Dorin Drăguțanu are statut de fost membru al organelor de conducere al Băncii

Naționale a Moldovei, inclusiv și la data intrării în vigoare a Legii nr. 233/2016, cât și

la momentul de față; (II) împotriva lui Dorin Drăguțanu a fost pornită o procedura

penală după intrarea în vigoare a Legii nr. 233/2016 și anume în decembrie 2019; (III)

cheltuielile ocazionate de procedura penală nominalizată anterior, au fost și sunt

suportate în legătură cu actele sau faptele îndeplinite de către petiționar, în exercitarea

atribuțiilor stabilite de lege; (IV) cheltuielile ocazionate de procedura penală

nominalizată anterior au fost și sunt suportate după intrarea în vigoare a Legii nr.

233/2016; (V) prevederile art. 35 alin. (1), alin. (2) al Legii nr. 548/1995, au fost

incluse în perioada în care reclamantul deținea funcția de Guvernator al Băncii

Naționale a Moldovei, prin cerere depusă la 04 decembrie 2020, prin intermediul

secretariatului la Banca Națională a Moldovei, a solicitat achitarea cheltuielilor de

asistență juridică, de care a beneficiat în perioada iunie 2020 - noiembrie 2020, în

baza contractului de consultanță și asistență juridică nr.XX/XX/X din XX XX XXXX,

pe cauza penală, sau altfel spus emiterea unui act administrativ referitor la cheltuielile

de asistență juridică pe perioada iunie 2020 - noiembrie 2020.

Prin urmare, reclamantul a solicitat anularea refuzului nr. 11-02104/1/161 din 20

ianuarie 2021 și a hotărârii Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.

28 din 23 februarie 2021 „Cu privire la cererea prealabilă depusă de către Dorin

Drăguțanu”; obligarea emiterii actului administrativ privind acceptarea cererii, cu

obligarea pârâtei de achitare a cheltuielilor de asistență juridică conform cererii;

încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate la examinarea prezentei cauze.

Prin hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea

depusă de Dorin Drăguțanu, a fost respinsă ca neîntemeiată. (f.d.87)

Dispozitivul hotărârii din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost notificat avocatului Mihail Silivestru, care acționează în interesele lui Dorin

Drăguțanu la data de 16 iulie 2021, fapt confirmat prin semnătura olografă aplicată pe

recipisa anexată la materialele cauzei (f.d.88), iar lui Dorin Drăguțanu a fost notificat

la data de 03 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, fapt confirmat prin avizul

de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d.88)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 23 iulie 2021, Dorin

Drăguțanu, reprezentat de avocatul Mihail Silivestru a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând

admiterea apelului și casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri,

prin care să fie admisă integral acțiunea reclamantului.

La 21 octombrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin intermediul

oficiului poștal a expediat pentru notificare avocatului Mihail Silivestru, care

acționează în interesele lui Dorin Drăguțanu, copia hotărârii motivate a primei

instanțe, care a fost recepționată de ultimul la data de 15 noiembrie 2021, fapt

confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.100), iar la data de

16 noiembrie 2021, a depus motivarea apelului (f.d.101/115).

3

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

Dorin Drăguțanu, reprezentat de avocatul Mihail Silivestru împotriva hotărârii din 16

iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Dorin Drăguțanu, reprezentat de avocatul Mihail Silivestru și menținută

hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. (f.d.184;185-194)

Pentru a decide astfel, instanța de apel, analizând materialele dosarului în raport

cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, a constatat că obiectul

controlului judecătoresc în prezentul litigiu, constituie refuzul nr. 11-02104/1/161 din

20 ianuarie 2021 și hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.

28 din 23 februarie 2021 „Cu privire la cererea prealabilă depusă de către Dorin

Drăguțanu”. La fel, obiectul examinării în prezenta speță constituie pretenția

reclamantului privind obligarea emiterii actului administrativ privind acceptarea

cererii, cu obligarea pârâtei de achitare a cheltuielilor de asistență juridică conform

cererii.

În acest context, cu referire la prevederile art.11 alin.(4) – (6), art.22 alin.(1),

art.23 alin.(1) lit.a) și alin.(2) lit.a), art.35 din Legea nr. nr. 548-XIII din 21 iulie 1995

cu privire la Banca Națională a Moldovei, instanța de apel a reiterat că în cadrul

examinării cauzei, s-a stabilit că Dorin Drăguțanu a exercitat mandatul de Guvernator

al Băncii Naționale a Moldovei în perioada 06 noiembrie 2009 – 11 aprilie 2016.

La caz, instanța de apel a menționat că într-adevăr, prevederile art. 35 din Legea

nr.548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei stipulează despre

posibilitatea compensării cheltuielilor ocazionate de procedurile inițiate împotriva

membrilor organelor de conducere ale Băncii și personalul, în perioada în care ultimii

au exercitat mandatul de Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei.

Însă, în acest sens, instanța de apel a notat că reclamantul nu a ținut cont de

faptul că, la momentul în care s-a încheiat mandatul de Guvernator al Băncii

Naționale a Moldovei, legislatorul nu instituise posibilitatea compensării cheltuielilor

de judecată suportate în cauzele penale de către foștii angajați ai Băncii Naționale a

Moldovei. Respectiv, odată cu încetarea mandatului de Guvernator al Băncii

Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu nu mai poate beneficia de aceste garanții, la

care pretinde în prezenta speță.

Or, în conformitate cu prevederile art.73 alin.(3) și (4) din Legea nr. 100 din 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, actul normativ produce efecte doar cât

este în vigoare, și de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv. Au efect retroactiv

doar actele normative prin care se stabilesc sancțiuni mai blânde.

Raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, instanța de apel a considerat

că prima instanța corect a concluzionat că este incorectă abordarea reclamantului

privind aplicabilitatea prevederilor alin.(4) art.35 din Legea nr.548 din 21 iulie 1995

cu privire la Banca Națională a Moldovei, deoarece aceste prevederi legale au intrat în

vigoare după încetarea mandatului lui Dorin Drăguțanu de Guvernator al Băncii

Naționale a Moldovei. Respectiv, nu sunt aplicabile speței.

Drept urmare, instanța de apel a respins argumentul apelantului, precum că

situația juridică care face obiectul cererii sale, și anume procesul penal împotriva

apelantului-reclamant, era și este în curs de realizare și, respectiv, prevederile art.35

alin.(4) din Legea nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei,

fiindu-i aplicabile în întregime. Or, ipoteza încetării statutului de Guvernator al Băncii

4

Naționale, instituită de norma alin. (4) al art. 35, se aplică începând cu data intrării în

vigoare a normei, iar în cazul apelantului-reclamant, încetarea statutului indicat este o

situație consumată anterior intrării în vigoare a respectivei norme.

La fel, instanța de apel a notat că este lipsită de pertinență și afirmația că,

respingerea cererii de plată a cheltuielilor de asistență juridică, reprezintă un tratament

discriminatoriu, în raport cu alți angajați/membri ai organelor de conducere ale Băncii

Naționale. Or, neaplicabilitatea normei art. 35 alin. (4) din Legea nr. 548 din 21 iulie

1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei față de apelant, este cauzată de însăși

inexistența acesteia la data încetării statutului de Guvernator al Băncii Naționale de

către reclamant.

În continuare, instanța de apel a considerat necesar de a menționa că respingerea

prezentei acțiuni din motivul neîncadrării apelantului-reclamant în garanțiile art. 35

alin. (4) din Legea nr. 548 din 21 iulie 1995, nu-l scutește pe Dorin Drăguțanu de

dreptul de a sesiza instanța de judecată cu o acțiune privind repararea prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, conform procedurii stabilite de Legea nr. 1545 din 25

februarie 1998, în prezența actelor confirmative în acest sens ale organelor de drept.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul că hotărârea primei instanțe urmează

a fi casată inclusiv din motiv că acțiunea a fost respinsă și ca rezultat al neprezentării

de către Dorin Drăguțanu a probelor care confirmă suportarea cheltuielilor respective

și că aceste concluzii ale instanței de fond arată că însuși instanța nu este sigură cu

propriile constatări referitor la neaplicabilitate la caz a modificărilor operate în art. 35

al Legii nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei.

Or, concluziile respective ale primei instanței au fost invocate cu mențiunea de

„subsecvent”, care înseamnă că chiar dacă modificările operate în art. 35 al Legii nr.

548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei ar fi fost aplicabile

speței, nici în cazul respectiv nu aveau să fie întrunite temeiurile de admitere a

acțiunii, altfel spus argumentele sus invocate al instanței de fond nu pot fi apreciate ca

contradicții în motivarea actului judecătoresc contestat.

Totodată, instanța de apel a remarcat că în circumstanțe în care s-a stabilit

netemeinicia pretenției reclamantului privind anularea refuzului nr. 11-02104/1/161

din 20 ianuarie 2021 și hotărârii Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei

nr. 28 din 23 februarie 2021 „Cu privire la cererea prealabilă depusă de către Dorin

Drăguțanu”, subsecvent urmează a fi respinsă și pretenția acestuia privind obligarea

emiterii actului administrativ privind obligarea pârâtei de achitare a cheltuielilor de

asistență juridică conform cererii. Or, pretenția privind obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, este indisolubil legată de pretenția privind anularea

actului administrativ individual defavorabil.

În continuare, instanța de apel reieșind din faptul că în urma examinării cauzei s-

a constatat netemeinicia acțiunii reclamantului, a conchis de a respinge și cerința

apelantului privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate la examinarea

prezentei cauze, întrucât, prin prisma prevederilor art. 96 din Codul de procedură

civilă, de acest drept procedural beneficiază părțile care au obținut câștig de cauză,

circumstanțe care însă nu se denotă la caz.

Suplimentar, a notat că alte argumente invocate de apelant în susținerea poziției

sale, nu pot fi reținute de instanța de apel, deoarece se combat cu cele invocate mai

sus și se referă la circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de prima

5

instanță, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu

respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

Urmare a constatărilor detaliate supra vis-a-vis de circumstanțele faptice ale

cazului dedus judecării în ordine de apel, instanța de apel a concluzionat că

argumentele apelantului sunt nefondate și combătute integral prin concluziile relatate

supra, în speță lipsind temeiuri legale pentru casarea hotărârii contestate, iar apelul

declarat este integral nefondat și pasibil de a fi respins.

La 09 iunie 2022 Dorin Drăguțanu, reprezentat de avocatul Mihail Silivestru a

depus cerere de recurs nemotivată, iar la data de 05 septembrie 2022 a depus

motivarea recursului împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu emiterea unei

noi decizii prin care să fie admisă integral acțiunea formulată de Dorin Drăguțanu.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel cât și hotărârea

primei instanțe sunt total ilegale și neîntemeiate, pasibile de casare, deoarece

instanțele ierarhic inferioare au examinat cauza dedusă judecății în mod superficial,

iar soluția a fost dată fără elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei și aprecierea

cuvenită a argumentelor invocate de părți, nu au aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, au interpretat în mod eronat legea, au aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului, fapt prin care i se încalcă dreptul recurentului/apelant la un proces

echitabil, garantat de art.6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului.

Susține recurentul că din prevederile art. 22 al Constituției Republicii Moldova,

orice normă juridică se aplică faptelor săvârșite în perioada în care norma respectivă

este în vigoare, deci nu este retroactivă și nici ultraactivă - nu se aplică faptelor care

preced intrare a ei în vigoare și, respectiv, faptelor săvârșite după abrogarea ei. Din

momentul intrării în vigoare a normei juridice, nimeni nu este în drept să nu o

respecte. În consecință, legea acționează din momentul intrării în vigoare și până este

abrogată.

Menționează recurentul că, efectul legii în timp este ghidat de principiul

activității legii, potrivit căruia legea se aplică tuturor faptelor în timpul în care se află

în vigoare, are eficiență deplină și continuă din momentul intrării în vigoare și până la

abrogarea ei. Legea nu se aplică faptelor săvârșite și consumate înainte de intrarea ei

în vigoare, adică nu are efect retroactiv.

Suplimentar, invocă că motivând soluția de respingere a acțiunii, prima instanța

cât și instanța de apel au reținut argumentul intimatei prin care afirmă că Dorin

Drăguțanu a dobândit calitatea de fost membru al organelor de conducere al Băncii

Naționale a Moldovei până la intrarea în vigoare a Legii nr. 233/2016 prin care a fost

modificat art. 35 al Legii nr. 548/1993, care prevede posibilitatea achitării

cheltuielilor ocazionate de procedurile penale etc.

Astfel, susține recurentul că o asemenea interpretare ar conduce la concluzia că,

modificările operate la art. 35 al Legii nr. 548/1993 prin Legea nr. 233/2016, pot fi

aplicate doar față de angajații/membrii organelor de conducere ale BNM care au fost

angajați/numiți după intrarea în vigoare a Legii nr. 233/2016, iar pentru angajații/

membrii organelor de conducere angajați/numiți anterior datei intrării în vigoare a

Legii 233/2016 sunt inaplicabile, ținând cont de faptul de dobândire a calității de

6

angajat/membru al organelor de conducere a intervenit înainte de operarea

modificărilor prin legea nr. 233/2016, prevederile Legii nr. 233/2016.

Invocă recurentul că Banca Națională a Moldovei a aplicat prevederile art. 35 al

Legii nr.548/1993, în redacția Legii nr.233/2016, în privința unor membri ai organelor

de conducere și angajați, cart au fost numiți/angajați înainte de intrare în vigoare a

Legii nr. 233/2016, și le-a compensat cheltuielile juridice. Cu alte cuvinte a aplicat (în

accepțiunea primei instanțe și instanței de apel) retroactiv legea.

Astfel, susține recurentul că reieșind din raționamentul Băncii Naționale a

Moldovei și instanțelor de judecată, inserate în referințe și în actele judecătorești

contestate, ar rezulta că Banca Naționala a Moldovei nu avea dreptul de a achita

cheltuielile legate de procedurile penale pentru angajații ce au obținut această calitate

până la data de 04 octombrie 2016, având în vedere respectiva lege (reieșind exclusiv

din poziția primei instanțe, instanței de apel și argumentele intimatei), nu poate fi

aplicată pentru angajații ce au obținut respectiva calitate până la data de 04 octombrie

2016.

Menționează recurentul că are statut de fost membru al organelor de conducere al

Băncii Naționale a Moldovei, inclusiv și la data intrării în vigoare a Legii nr.

233/2016 (04 octombrie 2016) cât și la momentul de față, similar situației persoanelor

ce au beneficiat de achitarea cheltuielilor în temeiul art. 35 al Legii nr. 548/1995, care

au fost angajate la Banca Naționala a Moldovei înainte de data intrării în vigoare a

Legii nr. 233/2016 și au avut statut de angajat atât înainte cât și la data intrării în

vigoare a Legii nr. 233/2016.

Astfel, susține recurentul că instanțele de judecată cât și Banca Națională a

Moldovei au abordat diferențiat și inechitabil principiul acțiunii legii în timp: au

refuzat compensarea cheltuielilor juridice pentru recurent, deoarece mandatul său a

încetat înainte de intrarea a modificărilor operate prin Legea nr. 233/2016, dar a

acordat compensarea cheltuielilor juridice pentru membrii organelor de conducere ai

Băncii Naționale a Moldovei și angajații săi, care, de asemenea, au fost numiți/

angajați înaintea de intrarea în vigoare a Legii nr.233/2016. Or, calitatea de fost

membru al organelor de conducere ale Băncii Naționale a Moldovei a recurentului era

întrunită atât înainte, cât și după intrarea în vigoare a modificărilor operate prin Legea

nr.233/2016, din momentul în care calitatea de fost membru al organelor de conducere

ale BNM, în sensul art. 35 alin.(4) al Legii nr.548/1993 este atemporală, ce apare în

momentul acceptării demisiei recurentului din funcția de Guvernator al Băncii

Naționale a Moldovei de către Parlamentul RM și este validă până în prezent,

deoarece nu a fost anulată prin niciun act.

Drept urmare, recurentul consideră o astfel de abordare inserată în hotărârile

contestate de recurent și în refuzul intimatei Banca Națională a Moldovei este o

încălcare a dreptului recurentului garantat de art. 16 al Constituției Republicii

Moldova, prin tratarea diferențiată a recurentului față de alte persoane care se află

într-o situație juridică similară.

Mai invocă recurentul și faptul că hotărârea primei instanțe și decizia instanței de

apel au fost emise cu aplicarea eronată a normelor de drept materiale, iar concluziile

acestora aplicarea legii în timp contravin prevederilor legale și constituționale, rezultă

expres și prevederile pct.25 din Decizia Curții Constituționale nr. 73 din 22 mai

2021.

7

Respectiv susține recurentul că, din momentul în care Dorin Drăguțanu are statut

de fost membru al organelor de conducere al Băncii Naționale a Moldovei, inclusiv și

la data intrării în vigoare a Legii nr. 233/2016, cât și la momentul de față, împotriva

recurentului a fost pornită o procedura penală după intrarea în vigoare a Legii nr.

233/2016 și anume în decembrie 2019, iar cheltuielile ocazionate de procedura penală

nominalizată interior, au fost și sunt suportate în legătură cu actele sau faptele

îndeplinite de către recurent în exercitarea atribuțiilor, iar cheltuielile au fost și sunt

suportate după intrarea în vigoare a Legii nr. 233/2016, pentru o cauză penală pornită

la fel după intrarea în vigoare a Legii nr. 233/2016, prevederile respectivului act

legislativ se aplică direct speței în cauză.

Astfel, menționează recurentul că, atât Banca Națională a Moldovei prin refuzul

în soluționarea cererii, cât și statul prin intermediul instanțelor de judecată, i-au

încălcat și dreptul recurentului garantat de prevederile art. 16 din Constituția

Republicii Moldova.

În final, susține recurentul că încălcând dreptul recurentului garantat de art. 16

din Constituția Republicii Moldova, prin tratarea diferențiată a recurentului față de

alte persoane care se află într-o situație juridică similară, statul a încălcat și dreptul

recurentului garantat de art. 46 al Constituției Republicii Moldova și art. 1 al

Protocolului 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, or,

dreptul de a beneficia de compensarea cheltuielilor de asistență juridică în Cauza

penală, în sensul art. 1 al Protocolului 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului este considerat un bun, bun de care a fost privat recurentul prin

refuzurile intimatei și ulterior prin hotărârile judecătorești.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 31 mai

2022, în ședință publică. (f.d.184)

Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 31 mai 2022

a Curții de Apel Chișinău a fost notificat avocatului Mihail Silivestru, care acționează

în interesele lui Dorin Drăguțanu, prin intermediul poștei electronice la data de 08

iunie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele

cauzei. (f.d.195/verso)

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2022, a fost notificată

avocatului Mihail Silivestru, care acționează în interesele lui Dorin Drăguțanu prin

intermediul poștei electronice la data de 15 august 2022, fapt confirmat prin extrasul

din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.196/verso)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

8

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 14 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui

proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa Băncii

Naționale a Moldovei, copia cererii de recurs depusă de Dorin Drăguțanu, reprezentat

de avocatul Mihail Silivestru, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.

(f.d.221)

Prin referința depusă la data de 21 octombrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Banca Națională a Moldovei a solicitat să fie respins recursul depus de

Dorin Drăguțanu, reprezentat de avocatul Mihail Silivestru și menținută decizia din 31

mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră cererea de recurs depusă de Dorin Drăguțanu, reprezentat de avocatul

Mihail Silivestru inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

9

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Dorin Drăguțanu, reprezentat de avocatul Mihail

Silivestru.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Dorin Drăguțanu, reprezentat de avocatul Mihail Silivestru, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

10