3ra-246/22 — anularea actului administrativ

3ra-246/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-246/22

2-17141069-01-3ra-02032022

Prima instanță: Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău (jud: V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Banca Națională a Moldovei și Banca Comercială „Banca de

Economii” Societate pe Acțiuni, în proces de lichidare împotriva Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, terți Oxana Gîrleanu,

Victor Stepanișin și Maria Stepanișin cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării

și Asigurarea Egalității împotriva hotărârii din 02 februarie 2018 a Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 09 februarie 2017 Banca Națională a Moldovei și Banca

Comercială „Banca de Economii” Societate pe Acțiuni (în continuare B.C. „Banca de

Economii” S.A.), în proces de lichidare au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității, terți Oxana Gîrleanu, Maria Stepanișin și Victor Stepanișin cu privire la

anularea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții Banca Națională a

Moldovei și B.C. „Banca de Economii” S.A. au indicat că, prin decizia Consiliului

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 442/16 din

1

23 septembrie 2016, s-a constatat faptul discriminării directe a Oxanei Gîrleanu și

discriminării prin asociere a Mariei Stepanișin și lui Victor Stepanișin, ca urmare a

Hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr.16 din 10 septembrie 2015, prin care a fost

menținută acțiunea moratoriului asupra creanțelor (depozitelor) față de B.C. „Banca

de Economii” S.A. ce aparțin membrilor Consiliului, Comitetului de conducere,

Comisiei de cenzori, Comitetului de credit din sediul central și comisiei de credite din

filiala nr.1 a B.C. „Banca de Economii” S.A., precum și persoanelor afiliate acestora.

Decizia în cauză a fost comunicată Băncii Naționale a Moldovei la data de

11 ianuarie 2017.

Reclamanții au notat că decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității din 23 septembrie 2016 a fost emisă contrar

prevederilor legii.

În acest context, reclamanții au subliniat că potrivit prevederilor art. 374, art.

377 alin. (5) și art. 3715 din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie

1995 (în redacția în vigoare până la 04 octombrie 2016), Banca Națională a

Moldovei, în cazurile prevăzute de lege, poate stabili față de o bancă un regim

temporar administrarea specială cu numirea unui administrator special.

Administratorul special al băncii acordă importanță prioritară intereselor deponenților

și ale altor creditori ai băncii care nu sânt persoane afiliate băncii în raport cu

acționarii și creditorii care sânt persoane afiliate băncii. La instituirea și în cursul

administrării speciale a băncii, Banca Națională a Moldovei poate stabili restricții sau

condiții specifice referitoare la activitatea băncii, inclusiv poate institui moratoriul –

amânarea executării creanțelor creditorilor băncii. Acțiunea moratoriului poate fi

limitată la anumite categorii de creditori, creanțe sau active ori la o anumită valoare a

acestora.

Reclamanții au invocat că, în temeiul prevederilor menționate, prin hotărârea

nr. 248 din 27 noiembrie 2014, modificată prin hotărârea nr. 252 din 30 noiembrie

2014, Banca Națională a Moldovei a instituit regimul de administrare specială asupra

B.C. „Banca de Economii” S.A. și moratoriul pe un termen de 2 luni asupra

creanțelor unor categorii de creditori ai B.C. „Banca de Economii” S.A., inclusiv

creanțelor persoanelor fizice și juridice, care au fost identificate ca și afiliate băncii

și/sau neconforme cu legislația cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor

și finanțării terorismului (pct. 51 al hotărârii). Membrul comisiei de credite a unei

bănci și rudele lui de gradul întâi și doi se consideră „persoane afiliate” băncii

(conform Regulamentului privind tranzacțiile băncii cu persoanele sale afiliate,

aprobat prin hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei

nr. 240 din 09 decembrie 2013).

Reclamanții au subliniat că, având în vedere calitatea de membru al comisiei

de credite a B.C. „Banca de Economii” S.A., Oxana Gîrleanu și părinții ei, Maria

Stepanișin și Victor Stepanișin se consideră „persoane afiliate” acestei bănci. Iar, prin

Legea nr. 40 din 24 martie 2015, art. 3715 din Legea instituțiilor financiare

nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 a fost completat cu o prevedere, potrivit căreia

perioada moratoriului poate fi prelungită pe termenul administrării speciale a băncii.

În acest temei, prin Hotărârea nr. 76 din 27 martie 2015 Banca Națională a Moldovei

2

a prelungit moratoriul asupra creanțelor sus-menționate pe perioada administrării

speciale a B.C. „Banca de Economii” S.A. (9 luni).

Ulterior, prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 5 din 13 ianuarie

2015 cu privire la modificarea Hotărârii nr. 248 din 27 noiembrie 2014, s-a stabilit că

moratoriul nu se aplică asupra creanțelor aferente depozitelor persoanelor fizice

afiliate administratorilor și membrilor comitetelor de credit din cadrul subdiviziunilor

teritoriale ale băncii (filiale), în sumă ce nu depășește cumulativ 50 mii lei, iar prin

Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 5 din 28 mai 2015, această sumă a fost

majorată până la 100 mii lei.

Reclamanții au notat că, prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei

nr. 16 din 10 septembrie 2015 acțiunea moratoriului a fost menținută doar asupra

creanțelor persoanelor fizice care sânt membri ai Consiliului, Comitetului de

conducere, Comisiei de cenzori, Comitetului de credit din sediul central și comisiei

de credite din filiala nr.1 a B.C. „Banca de Economii” S.A. precum și afiliații

acestora, persoanelor neconforme cu legislația cu privire la prevenirea și combaterea

spălării banilor și finanțării terorismului.

Reclamanții au relevat că la data 16 octombrie 2015 B.C. „Banca de

Economii” S.A. i s-a retras licența în legătură cu insolvabilitatea și i s-a inițiat

procesul de lichidare silită.

Reclamanții au indicat că în procesul de lichidare a B.C. „Banca de

Economii” S.A. creanțele deponenților Oxana Gîrleanu, Maria Stepanișin și Victor

Stepanișin au fost validate și înscrise de lichidatorul băncii în Lista creanțelor, care a

fost înregistrată la Banca Națională a Moldovei, la data de 24 martie 2016.

Suplimentar, reclamanții au menționat că Oxana Gîrleanu, Maria Stepanișin și

Victor Stepanișin la data de 08 decembrie 2015 au depus o cerere de chemare în

judecată la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, prin care au solicitat încasarea de la

B.C. „Banca de Economii” S.A. a sumelor depozitelor. În această cerere reclamanții

au invocat și pretinsa discriminare față de Oxana Gîrleanu, dat fiind faptul că altor

persoane afiliate ale băncii le-au fost rambursate prin alte instituții financiare sumele

depuse in depozit, dânsei, însă, în returnarea sumei i-a fost refuzat.

Prin încheierea din 20 iunie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-a

dispus încetarea procesului și s-a menționat că nu se admite o nouă adresare în

judecată a persoanelor nominalizate cu privire la același obiect și pe aceleași

temeiuri. Încheierea a devenit irevocabilă.

Reclamanții au subliniat că la data 23 septembrie 2016, urmare a examinării

plângerii depuse de Oxana Gîrleanu, Maria și Victor Stepanișin, Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a adoptat decizia în

care a constatat faptul discriminării directe a Oxanei Gîrleanu și discriminării prin

asociere a părinților ei Maria și Victor Stepanișin, ca urmare a Hotărârii Băncii

Naționale a Moldovei nr. 16 din 10 septembrie 2015, prin care a fost menținut

moratoriul asupra creanțelor petiționarilor. Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității a motivat decizia sa prin faptul că, restrângerea

moratoriului asupra persoanelor stabilite prin hotărârea indicată, membrii Consiliului,

Comitetului de conducere, Comisiei de cenzori, Comitetului de credit din sediul

central și comisiei de credite din filiala nr.1 a B.C. „Banca de Economii” S.A. și

3

persoanelor afiliate acestora și, totodată, deblocarea conturilor celorlalte persoane

membri ai acestor organe și persoane afiliate din alte filiale din țară, constituie un

tratament diferențiat, iar justificarea diferențierii nu este obiectivă și rezonabilă.

Consiliul a calificat restrângerea aplicată ca arbitrară fără a fi privită printr-o abordare

individuală, fapt ce a condiționat ca măsura întreprinsă să fie una disproporționată cu

scopul urmărit, or, moratoriul a vizat un grup de persoane selectate după un criteriu

comun, același loc de muncă (pct. 5.6, 5.10).

Reclamanții au invocat că motivele și concluziile Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității sânt eronate, deoarece

persoanele afiliate vizate de hotărârile Băncii Naționale a Moldovei nu se aflau într-o

situație comparabilă, moratoriul asupra creanțelor lor a fost instituit/menținut nu după

criteriul „locul de muncă”.

Reclamanții au susținut că în cursul administrării speciale a B.C. „Banca de

Economii” S.A. s-a depistat că, în perioada mai – noiembrie 2014 aceasta a eliberat

unor persoane juridice o serie de credite în sume substanțiale. Acordarea creditelor a

avut loc cu încălcarea gravă a prevederilor legislației referitor la limitele și cerințele

specifice privind concentrarea riscurilor la activele („expuneri”), la verificarea

credibilității solicitantului de credit și garantarea creditelor.

Reclamanții au învederat că, în rezultat B.C. „Banca de Economii” S.A. a fost

angajată în operațiuni riscante și dubioase, prin care i s-au adus prejudicii materiale

substanțiale cu impact asupra solvabilității băncii. Creditele respective au fost

eliberate prin sediul central și filiala nr.1 a B.C. „Banca de Economii” S.A., în care în

perioada menționată Oxana Gîrleanu a exercitat funcția de contabil-șef și membru al

comisiei de credite. Spre deosebire de aceasta, membrii organelor de conducere și alți

angajați din alte subdiviziuni separate teritoriale (filiale) ale B.C. „Banca de

Economii” S.A. nu erau implicați în efectuarea acestor tranzacții, nu aveau acces la

informația despre ele, corespunzător, nu puteau fi responsabili pentru activitatea

sediului central și a filialei nr.1 și nici nu au participat în alte tranzacții frauduloase.

Reclamanții au concluzionat că, persoanele vizate – membrii Consiliului,

Comitetului de conducere, Comisiei de cenzori, Comitetului de credit din sediul

central si comisiei de credite din filiala nr.1 a B.C. „Banca de Economii” S.A. și

persoanele afiliate acestora, pe de o parte, și membrii organelor de conducere și alți

angajați din alte filiale ale băncii, pe de altă parte, nu se aflau în situație similară

comparabilă, astfel încât ar putea fi justificat același tratament în asigurarea accesului

la depozite în situația de dificultate a băncii de a le plăti.

Subsecvent, reclamanții au relevat că potrivit practicii Curții Europene a

Drepturilor Omului, dreptul privind nediscriminarea interzice atât situațiile în care

persoanele sau grupurile de persoane aflate într-o situație similară sânt tratate diferit,

cât și situațiile în care persoanele sau grupurile de persoane aflate în situații diferite

sunt tratate în mod identic, cauza Hoogendijk vs Țările de Jos din 06 ianuarie 2005.

Astfel, nu orice situație de tratament diferit poate fi calificată ca discriminare, dacă

pentru acest tratament există o justificare rezonabilă între mijlocul utilizat și

obiectivul avut în vedere.

Reclamanții au susținut că călăuzindu-se de principiul, consacrat în

art. 377 alin. (5) din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995,

4

privind prioritatea protecției intereselor deponenților care nu sânt afiliate băncii, prin

hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 16 din 10 septembrie 2015 a decis de a

ridica moratoriul asupra creanțelor (depozitelor) persoanelor afiliate băncii care

activează în subdiviziunile teritoriale (filiale) ale B.C. „Banca de Economii” S.A. și

de a menține moratoriul asupra creanțelor membrilor Consiliului, Comitetului de

conducere, Comisiei de cenzori, Comitetului de credit din sediul central și comisiei

de credite din filiala nr.1 și persoanelor afiliate acestora.

Pentru motivele expuse, reclamanții au apreciat ca neîntemeiată concluzia

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității în

decizia contestată despre similitudinea situației în care s-au aflat deponenții, care sânt

angajați în cadrul sediului central și al filialei nr.1 și deponenții care sânt angajați ai

altor filiale din țară ale B.C. „Banca de Economii” S.A., precum și pretenția precum

că justificările Băncii Naționale a Moldovei nu au fost obiective și rezonabile. Or, la

adoptarea hotărârii Băncii Naționale a Moldovei în cauză criteriul determinant pentru

stabilirea categoriei deponenților ale căror creanțe se exclud din sau se mențin sub

moratoriul nu a fost „locul de muncă” al unui grup de persoane, precum consideră

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

Reclamanții au notat că, restricția stabilită prin menținerea moratoriului

asupra creanțelor persoanelor respective a fost condiționată de existența unei

prezumții rezonabile referitor la implicația, directă sau indirectă, a acestor persoane

în unele tranzacții frauduloase, fapt ce denotă o situație diferită a acestora comparativ

cu organele de conducere și persoanele afiliate din alte filiale ale băncii.

Reclamanții au subliniat că, prevederile legii cu privire la moratoriul asupra

creanțelor creditorilor sau unor categorii de creditori ai unei bănci, inclusiv

persoanelor afiliate băncii, anterior au fost supuse controlului de constituționalitate

din perspectiva respectării dreptului de proprietate și a principiilor de nediscriminare

și egalitate.

În acest sens, reclamanții au menționat că, în pct. 43 și 44 din Hotărârea Curții

Constituționale din 11 mai 2016, Curtea a reținut că principiul egalității instituie o

obligație de a trata în mod diferit persoanele aflate în situații semnificativ diferite.

Astfel, dreptul de a nu fi discriminat este încălcat atunci când autoritățile statale

eșuează în a trata diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, persoanele ale căror

situații sunt semnificativ diferite, cu respectarea aceluiași principiu statul trebuie să

protejeze interesele naționale în activitatea economică financiară.

Prin urmare, reclamanții au relevat că tratamentul diferit al persoanelor vizate

de hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr.16 din 10 septembrie 2015, a fost dictat

de situația semnificativ diferită în care ele s-au aflat și a avut o justificare obiectivă și

rezonabilă în condițiile concrete ale cazului. Plângerile Oxanei Gîrleanu, Mariei

Stepanișin și lui Victor Stepanișin au fost depuse la Consiliu la data de 15 iunie 2016

și respectiv la 30 iunie 2016. Inițial, examinarea plângerilor a fost stabilită pentru

data de 20 iulie 2016. La ședința din această dată au fost prezente petiționara Oxana

Gîrleanu, care a reprezentat și interesele Mariei Stepanișin și ale lui Victor

Stepanișin, și reprezentantul B.C. „Banca de Economii” S.A. La această ședință a

participat și a prezidat un membru al Consiliului – Ian Feldman, în prezența a doi

consultanți. Ulterior, a fost stabilită o ședință de audieri pentru data de 08 august

5

2016, la care au fost prezente petiționara Oxana Gîrleanu și reprezentantul

B.C. „Banca de Economii” S.A. La ședință a participat și a prezidat un membru al

Consiliului – Ian Feldman, în prezența unui consultant. A treia ședință de audieri a

avut loc la data de 23 august 2016. La ședința nominalizaată s-au prezentat

petiționara Oxana Gîrleanu, reprezentantul B.C. „Banca de Economii” S.A. și

reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei. La această ședință, la fel a participat și a

prezidat un membru al Consiliului – Ian Feldman, în prezența unui consultant. La

data de 02 septembrie 2016, 06 septembrie 2016 și 23 septembrie 2016 au avut loc

trei ședințe de deliberări ale Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării

și Asigurarea Egalității, în lipsa părților. La ședința din 23 septembrie 2016 au

participat 4 membri, fiind adoptată decizia Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității privind constatarea faptelor de

discriminare a petiționarilor.

În contextul celor expuse supra, reclamanții au reținut că, decizia Consiliului

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din

23 septembrie 2016 a fost emisă cu încălcarea normelor privind procedura de

examinare a plângerilor, de emitere și comunicare a deciziei Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. În special, ședințele

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din

20 iulie 2016, 23 august 2016 și 02 septembrie 2016, la care s-au examinat plângerile

petiționarilor au avut loc cu încălcarea principiului colegialității și a cerinței privind

cvorumul necesar de 4 membri, deoarece la aceste ședințe, conform proceselor-

verbale, a participat doar un singur membru al Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

Totodată, reclamanții au notat că în ședința de audiere din 23 august 2016,

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu a

propus părților concilierea sau soluționarea prin mediere a conflictului, în procesul-

verbal al ședinței de audieri din 23 august 2016 lipsesc mențiunile respective. Iar,

ședința de deliberare a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității, la care s-a luat decizia privind constatarea faptelor de

discriminare a petiționarilor, nu s-a desfășurat în aceeași zi sau în termen de 5 zile de

la data ședinței de audiere – ultima ședință a Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, în care au avut loc audieri pe

marginea plângerilor a avut loc la data de 23 august 2016, pe când ședința de

deliberare la care s-a adoptat decizia contestată – la data de 23 septembrie 2016.

Reclamanții au menționat că, decizia Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 442/16 din 23 septembrie 2016

nu conține element obligatoriu și anume, recomandări formulate în vederea asigurării

repunerii în drepturi a victimei discriminării și a prevenirii faptelor similare pe viitor.

Iar, având în vedere misiunea și atribuțiile Consiliului cu privire la protecția

împotriva discriminării, asigurare a egalității și repunerea în drepturi a persoanelor

discriminate, reclamanții consideră că lipsa recomandărilor respective creează

deficiențe privitor la modul de executare a deciziei Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

6

Reclamanții au subliniat că, decizia Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a fost comunicată Băncii Naționale

a Moldovei cu întârziere de peste 3 luni, la data de 11 ianuarie 2017, contrar

prevederilor pct. 65 din Regulamentul de activitate al Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea nr. 298 din

21 decembrie 2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

În final, reclamanții au solicitat anularea deciziei Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 442/16 din

23 septembrie 2016, ca fiind emisă contrar prevederilor legii și procedurii stabilite.

La data de 31 octombrie 2017 Banca Națională a Moldovei a depus o cerere

de chemare în judecată suplimentară (f.d. 219-221, Vol. I)

În motivarea cererii suplimentare reclamanta Banca Națională a Moldovei a

indicat că, reprezentantul terților consideră că, acțiunea înaintată de către Banca

Națională a Moldovei nu corespunde condițiilor Legii contenciosului administrativ,

deoarece nu este probată existența dreptului subiectiv încălcat.

În acest context, reclamanta a menționat că este indubitabil faptul că decizia

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr.

442/16 din 23 septembrie 2016 constituie un act administrativ individual, având în

vederea că prin această decizie Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității constată faptul aplicării de către Banca

Națională a Moldovei a tratamentului discriminator față de terți ca urmare a emiterii

Hotărârii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 16 din

10 septembrie 2016. Or, în vederea realizării competențelor sale legale, în

conformitate cu art. 5 din Legea nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca

Națională a Moldovei, Banca Națională a Moldovei este împuternicită cu atribuții de

supraveghere a instituțiilor financiare.

Astfel, reclamanta a subliniat că pentru realizarea acestei funcții și potrivit art.

44 din Legea nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei

(în redacția Legii republicate, în vigoare din 30 octombrie 2015), Banca Națională a

Moldovei este împuternicită: să emită actele normative necesare și să ia măsurile

cuvenite pentru a-și exercita împuternicirile și atribuțiile ce decurg din prezenta lege,

prin acordarea de licențe instituțiilor financiare și elaborarea de standarde de

supraveghere a acestora și să stabilească modul de aplicare a actelor normative și

măsurilor menționate, inclusiv să impună oricărei instituții financiare măsuri de

remediere prevăzute de Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995.

Reclamanta a notat că, unele din măsurile de remediere ce pot fi impuse unei

bănci constituie instituirea regimului administrării speciale asupra unei bănci și a

moratoriului în cadrul acestui regim, situații prevăzute de art. 3715, art.38 alin.(2)

subpct. 4) din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (în redacția

legii, în vigoare până la 12 august 2016).

Reclamanta a considerat că, în cadrul realizării atribuțiilor și sarcinilor sale de

supraveghere conferite prin lege, hotărârile sale au fost emise în conformitate cu

cadrul legal în vigoare, însă Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

7

Asigurarea Egalității prin decizia nr. 442/16 din 23 septembrie 2016 a constatat

contrariul.

Suplimentar, reclamanta a relevat că restricția stabilită, prin menținerea

moratoriului asupra creanțelor Oxanei Gîrleanu, Mariei Stepanișin și lui Victor

Stepanișin era condiționată de existența unei prezumții rezonabile și obiective. Or,

potrivit datelor sistemului informațional al B.C. „Banca de Economii” S.A., în proces

de lichidare, Oxana Gîrleanu, în calitate de contabil-șef al Filialei nr.1 al băncii

nominalizate, a autorizat electronic decontarea mijloacelor bănești în favoarea

companiilor cărora le-au fost acordate aceste credite, contrar prevederilor actelor

normative ale Băncii Naționale a Moldovei, de către membrii Consiliului băncii.

În acest context, reclamanta a specificat că în perioada 20 noiembrie 2014 –

24 noiembrie 2014, de către Oxana Gîrleanu au fost autorizate operațiunile de

decontare electronică a mijloacelor bănești acordate debitorilor „Caritas Group”

S.R.L. – în sumă de 69036000 dolari SUA și 31000000 EUR; „Dracard” S.R.L. – în

sumă de 34000000 EUR și „Provolirom” S.R.L. – în sumă de 50000000 dolari SUA,

echivalentul în valuta națională a acestor mijloace fiind de 3020915658 de lei.

În final, reclamanta Banca Națională a Moldovei a solicitat anularea deciziei

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr.

442/16 din 23 septembrie 2016, ca fiind emisă contrar prevederilor legii și procedurii

stabilite.

Prin hotărârea din 02 februarie 2018 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Banca Națională a Moldovei, s-

a anulat decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității nr. 442/16 din 23 septembrie 2016, ca fiind ilegală

(f.d. 56, 64-76, Vol. II).

La data de 01 iulie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus apel împreună

cu motivarea apelului împotriva hotărârii din 02 februarie 2018 a Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău (f.d. 81-82, Vol. II).

Prin încheierea din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

declarat inadmisibil apelul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității împotriva hotărârii din 02 februarie 2018 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău (f.d. 102-104, Vol. II).

La data de 24 noiembrie 2019 Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității a depus recurs împotriva încheierii din

13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare, la etapa primirii cererii

de apel (f.d. 113, Vol. II).

Prin decizia din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității împotriva încheierii din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a

anulat încheierea din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit

cauza în același complet de judecată, pentru examinarea admisibilității apelului depus

de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

(f.d. 143-149, Vol. II).

8

Prin decizia din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității împotriva hotărârii din 02 februarie 2018 a Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău (f.d. 14, 15-43, Vol. III).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că, la data de

04 iunie 2016 și 30 iunie 2016, de către Oxana Gîrleanu și respectiv, Maria

Stepanișin și Victor Stepanișin au fost depuse plângeri la Consiliul pentru Prevenirea

și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, examinarea plângerilor a fost

stabilită pentru data de 20 iulie 2016. Iar, prin rezoluția din 05 iulie 2016 a

membrului raportor, plângerile au fost conexate într-o cauză comună.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele Consiliului

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității precum că,

ultima ședință de audieri a avut loc la data de 23 august 2016, în perioada

24 – 29 august 2016 – 3 membri ai Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității au fost în deplasare de serviciu, iar zilele de

29 și 30 august 2016, prin Hotărârea Guvernului nr.1005 din 24 august 2016, au fost

declarate zile de odihnă, evenimente care justifică imposibilitate obiectivă de a

organizare prima ședință de deliberare în aceiași zi de audieri sau în 5 zile de data

audierilor, având în vedere că aceste circumstanțe nu pot servi drept temei legal de

contramandare a deliberării pe un termen de 30 de zile, decizia Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 442/16 din

23 septembrie 2016, fiind emisă după expirarea termenului prevăzut de lege.

În acest context, instanța de apel a notat că instituirea unui termen concret

identificat pentru emiterea deciziei de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității pe marginea plângerilor formulate de

persoanele interesate, se află în concordanță cu principiul legalității, securității

raporturilor juridice și certitudinii juridice, termen care de altfel este menit să

disciplineze conduita destinatarilor legii și să asigure un climat coerent și previzibil

de examinare a plângerilor înaintate în temeiul Legii nr. 298 din 21 decembrie 2012

cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și

asigurarea egalității.

Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe

precum că, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității urma să propună părților concilierea sau soluționarea prin mediere a

conflictului, or, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. m) din Legea

nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității, Consiliul contribuie la

soluționarea conflictelor apărute în urma săvârșirii faptelor discriminatorii, astfel, că

membrii au doar un rol de a facilita procesul, în cazul în care se solicită, însă nu

constituie o etapă obligatorie a procedurii.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a examinat plângerile depuse de

Oxana Gîrleanu, Maria Stepanișin și Victor Stepanișin cu încălcarea normelor de

procedură prevăzute de Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea

egalității și de Regulamentul de activitate al Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea nr. 298 din

9

21 decembrie 2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

În afară de aceasta, instanța de apel a indicat că art. 374 din Legea instituțiilor

financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (în redacția în vigoare, până la 04 octombrie

2016) prevede că, Banca Națională a Moldovei, în cazurile prevăzute de lege, poate

stabili față de o bancă un regim temporar de administrare specială, cu numirea unui

administrator special.

Totodată, instanța de apel a invocat art. 377 alin. (5) din Legea instituțiilor

financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (în redacția în vigoare, până la 04 octombrie

2016) care stabilește că, administratorul special al băncii acordă importanță prioritară

intereselor deponenților și ale altor creditori ai băncii care nu sînt persoane afiliate

băncii în raport cu acționarii și creditorii care sînt persoane afiliate băncii.

Făcând referire la art.3715 din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din

21 iulie 1995 (în redacția în vigoare, până la 04 octombrie 2016) instanța de apel a

indicat că, la instituirea și în cursul administrării speciale a băncii, Banca Națională a

Moldovei poate stabili restricții sau condiții specifice referitoare la activitatea băncii,

inclusiv poate institui moratoriul – amânarea executării creanțelor creditorilor băncii.

Acțiunea moratoriului poate fi limitată la anumite categorii de creditori, creanțe sau

active ori la o anumită valoare a acestora.

În continuare, instanța de apel a menționat că prima instanță întemeiat a

conchis netemeinicia concluziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității, reflectată în decizia sa despre similitudinea

situației, în care s-au aflat deponenții care sânt angajați în cadrul sediului central și al

filialei nr.1 și deponenții care sânt angajați ai altor filiale din țară ale B.C. „Banca de

Economii” S.A., precum și pretenția precum că, justificările Băncii Naționale a

Moldavei nu au fost obiective și rezonabile, având în vedere că, la adoptarea hotărârii

Băncii Naționale a Moldavei, criteriul determinant pentru stabilirea categoriei

deponenților ale căror creanțe se exclud sau se mențin sub moratoriul, nu a fost „locul

de muncă” al unui grup de persoane, precum a considerat Consiliul pentru Prevenirea

și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

Instanța de apel a relatat că, la caz, restricția stabilită prin menținerea

moratoriului asupra creanțelor Oxanei Gîrleanu, Mariei Stepanișin și lui Victor

Stepanișin a fost condiționată de existența unei prezumții rezonabile referitoare la

implicarea directă sau indirectă a Oxanei Gîrleanu în unele tranzacții frauduloase,

fapt ce denotă o situație diferită a acesteia, care făcea parte din organul de conducere

a Filialei nr.1 comparativ cu organele de conducere și persoanele afiliate din alte

filiale ale băncii.

În acest context, instanța a făcut referire la constatările pct. 42 și 43 din

Hotărârea Curții Constituționale nr.11 din 11 mai 2016 privind excepția de

neconstituționalitate a prevederilor articolelor 377 alin. (5) și 3715 alin .(2) din Legea

instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (interzicerea transferului și

retragerii mijloacelor bănești din conturile bancare ale persoanelor afiliate unei bănci

comerciale) (Sesizarea nr.9g/2016) unde se menționează că, restrângerea drepturilor

nu trebuie să fie exercitată în vederea discriminării, întrucât nu ar avea un scop

legitim. În acest sens, toate autoritățile Republicii Moldova trebuie să respecte, atunci

10

când adoptă acte normative, principiul egalității, consacrat în articolul 16 din

Constituție. Ele trebuie să justifice aplicarea unui tratament preferențial dacă situațiile

sunt analoage, adică dacă persoanele sau grupurile de persoane comparate se află în

situații similare relevante. Totodată, principiul egalității instituie o obligație de a trata

în mod diferit persoanele aflate în situații semnificativ diferite. Astfel, dreptul de a nu

fi discriminat este încălcat atunci când autoritățile statale eșuează în a trata diferit,

fără o justificare obiectivă și rezonabilă, persoanele ale căror situații sunt semnificativ

diferite (a se vedea cauza Thlimmenos v. Grecia, 06 aprilie 2000, §44).

La data de 07 decembrie 20212, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus recurs

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii, prin care

cererea de chemare în judecată depusă de Banca Națională a Moldovei și B.C.

„Banca de Economii” S.A., în proces de lichidare să fie respinsă integral (f.d. 45,

Vol. III).

Decizia motivată din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității, prin intermediul oficiului poștal, la data de 23 februarie 2022, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție nr. DS8006196965, anexat la actele cauzei (f.d. 48,

Vol. III).

La data de 24 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a prezentat

motivarea recursului împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 53-55, Vol. III).

În susținerea recursului Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității a invocat dezacordul cu decizia instanței de

apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și procedural, totodată, nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind

apreciate eronat.

Recurentul Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității a menționat că, instanța de apel neîntemeiat a ajuns la concluzia

că Oxana Gîrleanu, angajată a filialei nr. 1 a B.C. „Banca de Economii” S.A. și

afiliații săi nu se aflau într-o situație similară cu persoanele angajate în celelalte

filiale ale băncii și afiliații acestor angajați.

Recurentul a subliniat că, deoarece majoritatea tranzacțiilor dubioase au fost

efectuate prin intermediul sediului central și al filialei nr. 1, nu au fost prezentate

probe că petiționara a fost implicată în aceste tranzacții și în aceste circumstanțe,

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a

ajuns la concluzia că petiționara și afiliații săi se aflau într-o situație similară cu

angajații și afiliații celorlalte filiale.

Totodată, recurentul a indicat că Banca Națională a Moldovei și B.C. „Banca

de Economii” S.A., în proces de lichidare nu au prezentat o justificare obiectivă si

rezonabilă a tratamentul diferențiat admis fată de petiționari.

11

În acest context, recurentul a relevat că nu exista nici un temei obiectiv de a

bloca conturile acestora și de a-i priva de proprietatea lor.

Prin urmare, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității a relevat că în urma examinării plângerilor, s-a constatat cu

certitudine că Banca Națională a Moldovei și B.C. „Banca de Economii” S.A., în

proces de lichidare au decis aplicarea moratoriului pentru conturile bancare a tuturor

angajaților din Comitetul de conducere, Comisiei de Cenzori, Comitetului de credit

din sediul central și Comisiei de credite din filiale nr. 1, membrilor Consiliului și

persoanelor afiliate acestora fără a lua în calcul gradul de implicare și

responsabilitatea fiecărui subiect vizat. Banca Națională a Moldovei și B.C. „Banca

de Economii” S.A., în proces de lichidare au acționat după criteriul locului de muncă,

adică dacă activează la sediul central sau la filiala nr. 1 a B.C. „Banca de Economii”

S.A. în organele enumerate supra, urmează a fi aplicat moratoriu.

Astfel, recurentul consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel precum

că, a existat o prezumție rezonabilă cu privire la implicarea petiționarilor în tranzacții

dubioase și că motivul aplicării moratoriului a fost determinat anume de aceste

prezumții rezonabile. Or, în acest sens nu au fost prezentate probe.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

Iar, conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura

de contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi

examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr. 116

din 19 iulie 2018.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cere rea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de

23 noiembrie 2021.

12

Dispozitivul deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificat Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității, prin intermediul poștei electronice la data de 25 noiembrie 2021, fapt ce se

confirmă prin extrasul, anexat la actele cauzei (f.d. 44, Vol. I).

La data de 07 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus recurs

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii, prin care

cererea de chemare în judecată depusă de Banca Națională a Moldovei și

B.C. „Banca de Economii” S.A., în proces de lichidare să fie respinsă integral (f.d.

45, Vol. III).

Decizia motivată din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității, prin intermediul oficiului poștal, la data de 23 februarie 2022, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție nr. DS8006196965, anexat la actele cauzei (f.d. 48,

Vol. III).

La data de 24 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a prezentat

motivarea recursului împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 53-55, Vol. III).

Astfel, recursul depus de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, este în termen.

La data de 02 martie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Băncii Naționale a Moldovei, B.C. „Banca de Economii” S.A., în proces de lichidare,

Oxanei Gîrleanu, Mariei Stepanișin și Victor Stepanișin copia recursului depus de

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 58, Vol. III).

Prin referința depusă la data de 14 martie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Oxana Gîrleanu a solicitat casarea deciziei instanței de apel și emiterea

unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Banca Națională

a Moldovei și B.C. „Banca de Economii” S.A., în proces de lichidare să fie respinsă

integral (f.d. 65-66, Vol. III).

Prin referința depusă la data de 23 martie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Banca Națională a Moldovei a solicitat respingerea recursului depus de

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu

menținerea deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 70-73,

Vol. III).

Examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității în raport cu actele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

13

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246 alin. (2) din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate

ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a

unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul

Unit, §38; Stanev vs Bulgaria (MC), §230]. Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

[Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte

14

decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45]. Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs Norway, 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea

Helmers vs Suedia, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării

și Asigurarea Egalității.

În conformitate cu art. 230, 246 și 258 alin. (3) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

15