3ra-246/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-246/22 2-17141069-01-3ra-02032022 Prima instanță: Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău (jud: V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru) Î N C H E I E R E 20 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Națională a Moldovei și Banca Comercială „Banca de Economii” Societate pe Acțiuni, în proces de lichidare împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, terți Oxana Gîrleanu, Victor Stepanișin și Maria Stepanișin cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității împotriva hotărârii din 02 februarie 2018 a Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău, c o n s t a t ă : La data de 09 februarie 2017 Banca Națională a Moldovei și Banca Comercială „Banca de Economii” Societate pe Acțiuni (în continuare B.C. „Banca de Economii” S.A.), în proces de lichidare au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, terți Oxana Gîrleanu, Maria Stepanișin și Victor Stepanișin cu privire la anularea actului administrativ. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții Banca Națională a Moldovei și B.C. „Banca de Economii” S.A.

au indicat că, prin decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 442/16 din 1 23 septembrie 2016, s-a constatat faptul discriminării directe a Oxanei Gîrleanu și discriminării prin asociere a Mariei Stepanișin și lui Victor Stepanișin, ca urmare a Hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr.16 din 10 septembrie 2015, prin care a fost menținută acțiunea moratoriului asupra creanțelor (depozitelor) față de B.C. „Banca de Economii” S.A. ce aparțin membrilor Consiliului, Comitetului de conducere, Comisiei de cenzori, Comitetului de credit din sediul central și comisiei de credite din filiala nr.1 a B.C. „Banca de Economii” S.A., precum și persoanelor afiliate acestora.

Decizia în cauză a fost comunicată Băncii Naționale a Moldovei la data de 11 ianuarie 2017. Reclamanții au notat că decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din 23 septembrie 2016 a fost emisă contrar prevederilor legii. În acest context, reclamanții au subliniat că potrivit prevederilor art. 374, art. 377 alin. (5) și art. 3715 din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (în redacția în vigoare până la 04 octombrie 2016), Banca Națională a Moldovei, în cazurile prevăzute de lege, poate stabili față de o bancă un regim temporar administrarea specială cu numirea unui administrator special. Administratorul special al băncii acordă importanță prioritară intereselor deponenților și ale altor creditori ai băncii care nu sânt persoane afiliate băncii în raport cu acționarii și creditorii care sânt persoane afiliate băncii.

La instituirea și în cursul administrării speciale a băncii, Banca Națională a Moldovei poate stabili restricții sau condiții specifice referitoare la activitatea băncii, inclusiv poate institui moratoriul – amânarea executării creanțelor creditorilor băncii. Acțiunea moratoriului poate fi limitată la anumite categorii de creditori, creanțe sau active ori la o anumită valoare a acestora. Reclamanții au invocat că, în temeiul prevederilor menționate, prin hotărârea nr. 248 din 27 noiembrie 2014, modificată prin hotărârea nr. 252 din 30 noiembrie 2014, Banca Națională a Moldovei a instituit regimul de administrare specială asupra B.C. „Banca de Economii” S.A. și moratoriul pe un termen de 2 luni asupra creanțelor unor categorii de creditori ai B.C.

„Banca de Economii” S.A., inclusiv creanțelor persoanelor fizice și juridice, care au fost identificate ca și afiliate băncii și/sau neconforme cu legislația cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (pct. 51 al hotărârii). Membrul comisiei de credite a unei bănci și rudele lui de gradul întâi și doi se consideră „persoane afiliate” băncii (conform Regulamentului privind tranzacțiile băncii cu persoanele sale afiliate, aprobat prin hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 240 din 09 decembrie 2013). Reclamanții au subliniat că, având în vedere calitatea de membru al comisiei de credite a B.C. „Banca de Economii” S.A., Oxana Gîrleanu și părinții ei, Maria Stepanișin și Victor Stepanișin se consideră „persoane afiliate” acestei bănci.

Iar, prin Legea nr. 40 din 24 martie 2015, art. 3715 din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 a fost completat cu o prevedere, potrivit căreia perioada moratoriului poate fi prelungită pe termenul administrării speciale a băncii. În acest temei, prin Hotărârea nr. 76 din 27 martie 2015 Banca Națională a Moldovei 2 a prelungit moratoriul asupra creanțelor sus-menționate pe perioada administrării speciale a B.C. „Banca de Economii” S.A. (9 luni).

Ulterior, prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 5 din 13 ianuarie 2015 cu privire la modificarea Hotărârii nr. 248 din 27 noiembrie 2014, s-a stabilit că moratoriul nu se aplică asupra creanțelor aferente depozitelor persoanelor fizice afiliate administratorilor și membrilor comitetelor de credit din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale băncii (filiale), în sumă ce nu depășește cumulativ 50 mii lei, iar prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 5 din 28 mai 2015, această sumă a fost majorată până la 100 mii lei. Reclamanții au notat că, prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 16 din 10 septembrie 2015 acțiunea moratoriului a fost menținută doar asupra creanțelor persoanelor fizice care sânt membri ai Consiliului, Comitetului de conducere, Comisiei de cenzori, Comitetului de credit din sediul central și comisiei de credite din filiala nr.1 a B.C.

„Banca de Economii” S.A. precum și afiliații acestora, persoanelor neconforme cu legislația cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Reclamanții au relevat că la data 16 octombrie 2015 B.C. „Banca de Economii” S.A. i s-a retras licența în legătură cu insolvabilitatea și i s-a inițiat procesul de lichidare silită. Reclamanții au indicat că în procesul de lichidare a B.C. „Banca de Economii” S.A. creanțele deponenților Oxana Gîrleanu, Maria Stepanișin și Victor Stepanișin au fost validate și înscrise de lichidatorul băncii în Lista creanțelor, care a fost înregistrată la Banca Națională a Moldovei, la data de 24 martie 2016. Suplimentar, reclamanții au menționat că Oxana Gîrleanu, Maria Stepanișin și Victor Stepanișin la data de 08 decembrie 2015 au depus o cerere de chemare în judecată la Judecătoria Centru, mun.

Chișinău, prin care au solicitat încasarea de la B.C. „Banca de Economii” S.A. a sumelor depozitelor. În această cerere reclamanții au invocat și pretinsa discriminare față de Oxana Gîrleanu, dat fiind faptul că altor persoane afiliate ale băncii le-au fost rambursate prin alte instituții financiare sumele depuse in depozit, dânsei, însă, în returnarea sumei i-a fost refuzat. Prin încheierea din 20 iunie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-a dispus încetarea procesului și s-a menționat că nu se admite o nouă adresare în judecată a persoanelor nominalizate cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri. Încheierea a devenit irevocabilă.

Reclamanții au subliniat că la data 23 septembrie 2016, urmare a examinării plângerii depuse de Oxana Gîrleanu, Maria și Victor Stepanișin, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a adoptat decizia în care a constatat faptul discriminării directe a Oxanei Gîrleanu și discriminării prin asociere a părinților ei Maria și Victor Stepanișin, ca urmare a Hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr. 16 din 10 septembrie 2015, prin care a fost menținut moratoriul asupra creanțelor petiționarilor. Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a motivat decizia sa prin faptul că, restrângerea moratoriului asupra persoanelor stabilite prin hotărârea indicată, membrii Consiliului, Comitetului de conducere, Comisiei de cenzori, Comitetului de credit din sediul central și comisiei de credite din filiala nr.1 a B.C.

„Banca de Economii” S.A. și 3 persoanelor afiliate acestora și, totodată, deblocarea conturilor celorlalte persoane membri ai acestor organe și persoane afiliate din alte filiale din țară, constituie un tratament diferențiat, iar justificarea diferențierii nu este obiectivă și rezonabilă. Consiliul a calificat restrângerea aplicată ca arbitrară fără a fi privită printr-o abordare individuală, fapt ce a condiționat ca măsura întreprinsă să fie una disproporționată cu scopul urmărit, or, moratoriul a vizat un grup de persoane selectate după un criteriu comun, același loc de muncă (pct. 5.6, 5.10). Reclamanții au invocat că motivele și concluziile Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității sânt eronate, deoarece persoanele afiliate vizate de hotărârile Băncii Naționale a Moldovei nu se aflau într-o situație comparabilă, moratoriul asupra creanțelor lor a fost instituit/menținut nu după criteriul „locul de muncă”.

Reclamanții au susținut că în cursul administrării speciale a B.C. „Banca de Economii” S.A. s-a depistat că, în perioada mai – noiembrie 2014 aceasta a eliberat unor persoane juridice o serie de credite în sume substanțiale. Acordarea creditelor a avut loc cu încălcarea gravă a prevederilor legislației referitor la limitele și cerințele specifice privind concentrarea riscurilor la activele („expuneri”), la verificarea credibilității solicitantului de credit și garantarea creditelor. Reclamanții au învederat că, în rezultat B.C. „Banca de Economii” S.A. a fost angajată în operațiuni riscante și dubioase, prin care i s-au adus prejudicii materiale substanțiale cu impact asupra solvabilității băncii.

Creditele respective au fost eliberate prin sediul central și filiala nr.1 a B.C. „Banca de Economii” S.A., în care în perioada menționată Oxana Gîrleanu a exercitat funcția de contabil-șef și membru al comisiei de credite. Spre deosebire de aceasta, membrii organelor de conducere și alți angajați din alte subdiviziuni separate teritoriale (filiale) ale B.C. „Banca de Economii” S.A. nu erau implicați în efectuarea acestor tranzacții, nu aveau acces la informația despre ele, corespunzător, nu puteau fi responsabili pentru activitatea sediului central și a filialei nr.1 și nici nu au participat în alte tranzacții frauduloase. Reclamanții au concluzionat că, persoanele vizate – membrii Consiliului, Comitetului de conducere, Comisiei de cenzori, Comitetului de credit din sediul central si comisiei de credite din filiala nr.1 a B.C.

„Banca de Economii” S.A. și persoanele afiliate acestora, pe de o parte, și membrii organelor de conducere și alți angajați din alte filiale ale băncii, pe de altă parte, nu se aflau în situație similară comparabilă, astfel încât ar putea fi justificat același tratament în asigurarea accesului la depozite în situația de dificultate a băncii de a le plăti.

Subsecvent, reclamanții au relevat că potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul privind nediscriminarea interzice atât situațiile în care persoanele sau grupurile de persoane aflate într-o situație similară sânt tratate diferit, cât și situațiile în care persoanele sau grupurile de persoane aflate în situații diferite sunt tratate în mod identic, cauza Hoogendijk vs Țările de Jos din 06 ianuarie 2005. Astfel, nu orice situație de tratament diferit poate fi calificată ca discriminare, dacă pentru acest tratament există o justificare rezonabilă între mijlocul utilizat și obiectivul avut în vedere.

Reclamanții au susținut că călăuzindu-se de principiul, consacrat în art. 377 alin. (5) din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995, 4 privind prioritatea protecției intereselor deponenților care nu sânt afiliate băncii, prin hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 16 din 10 septembrie 2015 a decis de a ridica moratoriul asupra creanțelor (depozitelor) persoanelor afiliate băncii care activează în subdiviziunile teritoriale (filiale) ale B.C. „Banca de Economii” S.A. și de a menține moratoriul asupra creanțelor membrilor Consiliului, Comitetului de conducere, Comisiei de cenzori, Comitetului de credit din sediul central și comisiei de credite din filiala nr.1 și persoanelor afiliate acestora.

Pentru motivele expuse, reclamanții au apreciat ca neîntemeiată concluzia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității în decizia contestată despre similitudinea situației în care s-au aflat deponenții, care sânt angajați în cadrul sediului central și al filialei nr.1 și deponenții care sânt angajați ai altor filiale din țară ale B.C. „Banca de Economii” S.A., precum și pretenția precum că justificările Băncii Naționale a Moldovei nu au fost obiective și rezonabile. Or, la adoptarea hotărârii Băncii Naționale a Moldovei în cauză criteriul determinant pentru stabilirea categoriei deponenților ale căror creanțe se exclud din sau se mențin sub moratoriul nu a fost „locul de muncă” al unui grup de persoane, precum consideră Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

Reclamanții au notat că, restricția stabilită prin menținerea moratoriului asupra creanțelor persoanelor respective a fost condiționată de existența unei prezumții rezonabile referitor la implicația, directă sau indirectă, a acestor persoane în unele tranzacții frauduloase, fapt ce denotă o situație diferită a acestora comparativ cu organele de conducere și persoanele afiliate din alte filiale ale băncii. Reclamanții au subliniat că, prevederile legii cu privire la moratoriul asupra creanțelor creditorilor sau unor categorii de creditori ai unei bănci, inclusiv persoanelor afiliate băncii, anterior au fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva respectării dreptului de proprietate și a principiilor de nediscriminare și egalitate.

În acest sens, reclamanții au menționat că, în pct. 43 și 44 din Hotărârea Curții Constituționale din 11 mai 2016, Curtea a reținut că principiul egalității instituie o obligație de a trata în mod diferit persoanele aflate în situații semnificativ diferite. Astfel, dreptul de a nu fi discriminat este încălcat atunci când autoritățile statale eșuează în a trata diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, persoanele ale căror situații sunt semnificativ diferite, cu respectarea aceluiași principiu statul trebuie să protejeze interesele naționale în activitatea economică financiară. Prin urmare, reclamanții au relevat că tratamentul diferit al persoanelor vizate de hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr.16 din 10 septembrie 2015, a fost dictat de situația semnificativ diferită în care ele s-au aflat și a avut o justificare obiectivă și rezonabilă în condițiile concrete ale cazului.

Plângerile Oxanei Gîrleanu, Mariei Stepanișin și lui Victor Stepanișin au fost depuse la Consiliu la data de 15 iunie 2016 și respectiv la 30 iunie 2016. Inițial, examinarea plângerilor a fost stabilită pentru data de 20 iulie 2016. La ședința din această dată au fost prezente petiționara Oxana Gîrleanu, care a reprezentat și interesele Mariei Stepanișin și ale lui Victor Stepanișin, și reprezentantul B.C. „Banca de Economii” S.A. La această ședință a participat și a prezidat un membru al Consiliului – Ian Feldman, în prezența a doi consultanți. Ulterior, a fost stabilită o ședință de audieri pentru data de 08 august 5 2016, la care au fost prezente petiționara Oxana Gîrleanu și reprezentantul B.C.

„Banca de Economii” S.A. La ședință a participat și a prezidat un membru al Consiliului – Ian Feldman, în prezența unui consultant. A treia ședință de audieri a avut loc la data de 23 august 2016. La ședința nominalizaată s-au prezentat petiționara Oxana Gîrleanu, reprezentantul B.C. „Banca de Economii” S.A. și reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei. La această ședință, la fel a participat și a prezidat un membru al Consiliului – Ian Feldman, în prezența unui consultant. La data de 02 septembrie 2016, 06 septembrie 2016 și 23 septembrie 2016 au avut loc trei ședințe de deliberări ale Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, în lipsa părților. La ședința din 23 septembrie 2016 au participat 4 membri, fiind adoptată decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității privind constatarea faptelor de discriminare a petiționarilor.

În contextul celor expuse supra, reclamanții au reținut că, decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din 23 septembrie 2016 a fost emisă cu încălcarea normelor privind procedura de examinare a plângerilor, de emitere și comunicare a deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. În special, ședințele Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din 20 iulie 2016, 23 august 2016 și 02 septembrie 2016, la care s-au examinat plângerile petiționarilor au avut loc cu încălcarea principiului colegialității și a cerinței privind cvorumul necesar de 4 membri, deoarece la aceste ședințe, conform proceselor- verbale, a participat doar un singur membru al Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

Totodată, reclamanții au notat că în ședința de audiere din 23 august 2016, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu a propus părților concilierea sau soluționarea prin mediere a conflictului, în procesul- verbal al ședinței de audieri din 23 august 2016 lipsesc mențiunile respective.

Iar, ședința de deliberare a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, la care s-a luat decizia privind constatarea faptelor de discriminare a petiționarilor, nu s-a desfășurat în aceeași zi sau în termen de 5 zile de la data ședinței de audiere – ultima ședință a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, în care au avut loc audieri pe marginea plângerilor a avut loc la data de 23 august 2016, pe când ședința de deliberare la care s-a adoptat decizia contestată – la data de 23 septembrie 2016. Reclamanții au menționat că, decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 442/16 din 23 septembrie 2016 nu conține element obligatoriu și anume, recomandări formulate în vederea asigurării repunerii în drepturi a victimei discriminării și a prevenirii faptelor similare pe viitor.

Iar, având în vedere misiunea și atribuțiile Consiliului cu privire la protecția împotriva discriminării, asigurare a egalității și repunerea în drepturi a persoanelor discriminate, reclamanții consideră că lipsa recomandărilor respective creează deficiențe privitor la modul de executare a deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. 6 Reclamanții au subliniat că, decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a fost comunicată Băncii Naționale a Moldovei cu întârziere de peste 3 luni, la data de 11 ianuarie 2017, contrar prevederilor pct. 65 din Regulamentul de activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea nr. 298 din 21 decembrie 2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

În final, reclamanții au solicitat anularea deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 442/16 din 23 septembrie 2016, ca fiind emisă contrar prevederilor legii și procedurii stabilite. La data de 31 octombrie 2017 Banca Națională a Moldovei a depus o cerere de chemare în judecată suplimentară (f.d. 219-221, Vol. I) În motivarea cererii suplimentare reclamanta Banca Națională a Moldovei a indicat că, reprezentantul terților consideră că, acțiunea înaintată de către Banca Națională a Moldovei nu corespunde condițiilor Legii contenciosului administrativ, deoarece nu este probată existența dreptului subiectiv încălcat.

În acest context, reclamanta a menționat că este indubitabil faptul că decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 442/16 din 23 septembrie 2016 constituie un act administrativ individual, având în vederea că prin această decizie Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității constată faptul aplicării de către Banca Națională a Moldovei a tratamentului discriminator față de terți ca urmare a emiterii Hotărârii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 16 din 10 septembrie 2016. Or, în vederea realizării competențelor sale legale, în conformitate cu art. 5 din Legea nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, Banca Națională a Moldovei este împuternicită cu atribuții de supraveghere a instituțiilor financiare.

Astfel, reclamanta a subliniat că pentru realizarea acestei funcții și potrivit art. 44 din Legea nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei (în redacția Legii republicate, în vigoare din 30 octombrie 2015), Banca Națională a Moldovei este împuternicită: să emită actele normative necesare și să ia măsurile cuvenite pentru a-și exercita împuternicirile și atribuțiile ce decurg din prezenta lege, prin acordarea de licențe instituțiilor financiare și elaborarea de standarde de supraveghere a acestora și să stabilească modul de aplicare a actelor normative și măsurilor menționate, inclusiv să impună oricărei instituții financiare măsuri de remediere prevăzute de Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995. Reclamanta a notat că, unele din măsurile de remediere ce pot fi impuse unei bănci constituie instituirea regimului administrării speciale asupra unei bănci și a moratoriului în cadrul acestui regim, situații prevăzute de art. 3715, art.38 alin.(2) subpct.

4) din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (în redacția legii, în vigoare până la 12 august 2016). Reclamanta a considerat că, în cadrul realizării atribuțiilor și sarcinilor sale de supraveghere conferite prin lege, hotărârile sale au fost emise în conformitate cu cadrul legal în vigoare, însă Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și 7 Asigurarea Egalității prin decizia nr. 442/16 din 23 septembrie 2016 a constatat contrariul. Suplimentar, reclamanta a relevat că restricția stabilită, prin menținerea moratoriului asupra creanțelor Oxanei Gîrleanu, Mariei Stepanișin și lui Victor Stepanișin era condiționată de existența unei prezumții rezonabile și obiective.

Or, potrivit datelor sistemului informațional al B.C. „Banca de Economii” S.A., în proces de lichidare, Oxana Gîrleanu, în calitate de contabil-șef al Filialei nr.1 al băncii nominalizate, a autorizat electronic decontarea mijloacelor bănești în favoarea companiilor cărora le-au fost acordate aceste credite, contrar prevederilor actelor normative ale Băncii Naționale a Moldovei, de către membrii Consiliului băncii. În acest context, reclamanta a specificat că în perioada 20 noiembrie 2014 – 24 noiembrie 2014, de către Oxana Gîrleanu au fost autorizate operațiunile de decontare electronică a mijloacelor bănești acordate debitorilor „Caritas Group” S.R.L. – în sumă de 69036000 dolari SUA și 31000000 EUR; „Dracard” S.R.L.

– în sumă de 34000000 EUR și „Provolirom” S.R.L. – în sumă de 50000000 dolari SUA, echivalentul în valuta națională a acestor mijloace fiind de 3020915658 de lei. În final, reclamanta Banca Națională a Moldovei a solicitat anularea deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 442/16 din 23 septembrie 2016, ca fiind emisă contrar prevederilor legii și procedurii stabilite. Prin hotărârea din 02 februarie 2018 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Banca Națională a Moldovei, s- a anulat decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 442/16 din 23 septembrie 2016, ca fiind ilegală (f.d.

56, 64-76, Vol. II). La data de 01 iulie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus apel împreună cu motivarea apelului împotriva hotărârii din 02 februarie 2018 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău (f.d. 81-82, Vol. II). Prin încheierea din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității împotriva hotărârii din 02 februarie 2018 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău (f.d. 102-104, Vol. II). La data de 24 noiembrie 2019 Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus recurs împotriva încheierii din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare, la etapa primirii cererii de apel (f.d.

113, Vol. II). Prin decizia din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității împotriva încheierii din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a anulat încheierea din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza în același complet de judecată, pentru examinarea admisibilității apelului depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (f.d. 143-149, Vol. II). 8 Prin decizia din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității împotriva hotărârii din 02 februarie 2018 a Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău (f.d. 14, 15-43, Vol. III). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că, la data de 04 iunie 2016 și 30 iunie 2016, de către Oxana Gîrleanu și respectiv, Maria Stepanișin și Victor Stepanișin au fost depuse plângeri la Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, examinarea plângerilor a fost stabilită pentru data de 20 iulie 2016. Iar, prin rezoluția din 05 iulie 2016 a membrului raportor, plângerile au fost conexate într-o cauză comună.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității precum că, ultima ședință de audieri a avut loc la data de 23 august 2016, în perioada 24 – 29 august 2016 – 3 membri ai Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității au fost în deplasare de serviciu, iar zilele de 29 și 30 august 2016, prin Hotărârea Guvernului nr.1005 din 24 august 2016, au fost declarate zile de odihnă, evenimente care justifică imposibilitate obiectivă de a organizare prima ședință de deliberare în aceiași zi de audieri sau în 5 zile de data audierilor, având în vedere că aceste circumstanțe nu pot servi drept temei legal de contramandare a deliberării pe un termen de 30 de zile, decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 442/16 din 23 septembrie 2016, fiind emisă după expirarea termenului prevăzut de lege.

În acest context, instanța de apel a notat că instituirea unui termen concret identificat pentru emiterea deciziei de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității pe marginea plângerilor formulate de persoanele interesate, se află în concordanță cu principiul legalității, securității raporturilor juridice și certitudinii juridice, termen care de altfel este menit să disciplineze conduita destinatarilor legii și să asigure un climat coerent și previzibil de examinare a plângerilor înaintate în temeiul Legii nr. 298 din 21 decembrie 2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe precum că, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității urma să propună părților concilierea sau soluționarea prin mediere a conflictului, or, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității, Consiliul contribuie la soluționarea conflictelor apărute în urma săvârșirii faptelor discriminatorii, astfel, că membrii au doar un rol de a facilita procesul, în cazul în care se solicită, însă nu constituie o etapă obligatorie a procedurii.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a examinat plângerile depuse de Oxana Gîrleanu, Maria Stepanișin și Victor Stepanișin cu încălcarea normelor de procedură prevăzute de Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității și de Regulamentul de activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea nr. 298 din 9 21 decembrie 2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. În afară de aceasta, instanța de apel a indicat că art. 374 din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (în redacția în vigoare, până la 04 octombrie 2016) prevede că, Banca Națională a Moldovei, în cazurile prevăzute de lege, poate stabili față de o bancă un regim temporar de administrare specială, cu numirea unui administrator special.

Totodată, instanța de apel a invocat art. 377 alin. (5) din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (în redacția în vigoare, până la 04 octombrie 2016) care stabilește că, administratorul special al băncii acordă importanță prioritară intereselor deponenților și ale altor creditori ai băncii care nu sînt persoane afiliate băncii în raport cu acționarii și creditorii care sînt persoane afiliate băncii. Făcând referire la art.3715 din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (în redacția în vigoare, până la 04 octombrie 2016) instanța de apel a indicat că, la instituirea și în cursul administrării speciale a băncii, Banca Națională a Moldovei poate stabili restricții sau condiții specifice referitoare la activitatea băncii, inclusiv poate institui moratoriul – amânarea executării creanțelor creditorilor băncii.

Acțiunea moratoriului poate fi limitată la anumite categorii de creditori, creanțe sau active ori la o anumită valoare a acestora. În continuare, instanța de apel a menționat că prima instanță întemeiat a conchis netemeinicia concluziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, reflectată în decizia sa despre similitudinea situației, în care s-au aflat deponenții care sânt angajați în cadrul sediului central și al filialei nr.1 și deponenții care sânt angajați ai altor filiale din țară ale B.C.

„Banca de Economii” S.A., precum și pretenția precum că, justificările Băncii Naționale a Moldavei nu au fost obiective și rezonabile, având în vedere că, la adoptarea hotărârii Băncii Naționale a Moldavei, criteriul determinant pentru stabilirea categoriei deponenților ale căror creanțe se exclud sau se mențin sub moratoriul, nu a fost „locul de muncă” al unui grup de persoane, precum a considerat Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

Instanța de apel a relatat că, la caz, restricția stabilită prin menținerea moratoriului asupra creanțelor Oxanei Gîrleanu, Mariei Stepanișin și lui Victor Stepanișin a fost condiționată de existența unei prezumții rezonabile referitoare la implicarea directă sau indirectă a Oxanei Gîrleanu în unele tranzacții frauduloase, fapt ce denotă o situație diferită a acesteia, care făcea parte din organul de conducere a Filialei nr.1 comparativ cu organele de conducere și persoanele afiliate din alte filiale ale băncii.

În acest context, instanța a făcut referire la constatările pct. 42 și 43 din Hotărârea Curții Constituționale nr.11 din 11 mai 2016 privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolelor 377 alin. (5) și 3715 alin .(2) din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (interzicerea transferului și retragerii mijloacelor bănești din conturile bancare ale persoanelor afiliate unei bănci comerciale) (Sesizarea nr.9g/2016) unde se menționează că, restrângerea drepturilor nu trebuie să fie exercitată în vederea discriminării, întrucât nu ar avea un scop legitim. În acest sens, toate autoritățile Republicii Moldova trebuie să respecte, atunci 10 când adoptă acte normative, principiul egalității, consacrat în articolul 16 din Constituție.

Ele trebuie să justifice aplicarea unui tratament preferențial dacă situațiile sunt analoage, adică dacă persoanele sau grupurile de persoane comparate se află în situații similare relevante. Totodată, principiul egalității instituie o obligație de a trata în mod diferit persoanele aflate în situații semnificativ diferite. Astfel, dreptul de a nu fi discriminat este încălcat atunci când autoritățile statale eșuează în a trata diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, persoanele ale căror situații sunt semnificativ diferite (a se vedea cauza Thlimmenos v. Grecia, 06 aprilie 2000, §44).

La data de 07 decembrie 20212, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus recurs împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Banca Națională a Moldovei și B.C. „Banca de Economii” S.A., în proces de lichidare să fie respinsă integral (f.d. 45, Vol. III). Decizia motivată din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, prin intermediul oficiului poștal, la data de 23 februarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8006196965, anexat la actele cauzei (f.d.

48, Vol. III). La data de 24 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 53-55, Vol. III). În susținerea recursului Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural, totodată, nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a menționat că, instanța de apel neîntemeiat a ajuns la concluzia că Oxana Gîrleanu, angajată a filialei nr. 1 a B.C. „Banca de Economii” S.A. și afiliații săi nu se aflau într-o situație similară cu persoanele angajate în celelalte filiale ale băncii și afiliații acestor angajați. Recurentul a subliniat că, deoarece majoritatea tranzacțiilor dubioase au fost efectuate prin intermediul sediului central și al filialei nr. 1, nu au fost prezentate probe că petiționara a fost implicată în aceste tranzacții și în aceste circumstanțe, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a ajuns la concluzia că petiționara și afiliații săi se aflau într-o situație similară cu angajații și afiliații celorlalte filiale.

Totodată, recurentul a indicat că Banca Națională a Moldovei și B.C. „Banca de Economii” S.A., în proces de lichidare nu au prezentat o justificare obiectivă si rezonabilă a tratamentul diferențiat admis fată de petiționari. 11 În acest context, recurentul a relevat că nu exista nici un temei obiectiv de a bloca conturile acestora și de a-i priva de proprietatea lor. Prin urmare, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a relevat că în urma examinării plângerilor, s-a constatat cu certitudine că Banca Națională a Moldovei și B.C. „Banca de Economii” S.A., în proces de lichidare au decis aplicarea moratoriului pentru conturile bancare a tuturor angajaților din Comitetul de conducere, Comisiei de Cenzori, Comitetului de credit din sediul central și Comisiei de credite din filiale nr. 1, membrilor Consiliului și persoanelor afiliate acestora fără a lua în calcul gradul de implicare și responsabilitatea fiecărui subiect vizat.

Banca Națională a Moldovei și B.C. „Banca de Economii” S.A., în proces de lichidare au acționat după criteriul locului de muncă, adică dacă activează la sediul central sau la filiala nr. 1 a B.C. „Banca de Economii” S.A. în organele enumerate supra, urmează a fi aplicat moratoriu. Astfel, recurentul consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că, a existat o prezumție rezonabilă cu privire la implicarea petiționarilor în tranzacții dubioase și că motivul aplicării moratoriului a fost determinat anume de aceste prezumții rezonabile. Or, în acest sens nu au fost prezentate probe. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. Iar, conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura de contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cere rea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 noiembrie 2021. 12 Dispozitivul deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, prin intermediul poștei electronice la data de 25 noiembrie 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul, anexat la actele cauzei (f.d.

44, Vol. I). La data de 07 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus recurs împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Banca Națională a Moldovei și B.C. „Banca de Economii” S.A., în proces de lichidare să fie respinsă integral (f.d. 45, Vol. III). Decizia motivată din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, prin intermediul oficiului poștal, la data de 23 februarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8006196965, anexat la actele cauzei (f.d.

48, Vol. III). La data de 24 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 53-55, Vol. III). Astfel, recursul depus de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. La data de 02 martie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Băncii Naționale a Moldovei, B.C. „Banca de Economii” S.A., în proces de lichidare, Oxanei Gîrleanu, Mariei Stepanișin și Victor Stepanișin copia recursului depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.

58, Vol. III). Prin referința depusă la data de 14 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Oxana Gîrleanu a solicitat casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Banca Națională a Moldovei și B.C. „Banca de Economii” S.A., în proces de lichidare să fie respinsă integral (f.d. 65-66, Vol. III). Prin referința depusă la data de 23 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Banca Națională a Moldovei a solicitat respingerea recursului depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu menținerea deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 70-73, Vol. III).

Examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive. Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, 13 recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul Unit, §38; Stanev vs Bulgaria (MC), §230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere [Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte 14 decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45].

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs Norway, 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea Helmers vs Suedia, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. În conformitate cu art. 230, 246 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 15