3ra-443/22 — anularea in tot a actului administrativ

3ra-443/22 — anularea in tot a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-443/22

2-19086657-01-3ra-16042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

DECIZIE

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând în ședință publică recursul depus de Banca Națională a Moldovei,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea pe Acțiuni ,,Enteh”, Macovețkaia Elena, Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Electroreparație Grup”, Hostex Establishment, Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Evident-Electro”, Întreprinderea cu Capital Străin ,,Dima-Holding”

Societatea cu Răspundere Limitată, SRO ,,WGD INT”, Societatea pe Acțiuni

,,Panfermag Energy”, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Dunav” împotriva Băncii

Naționale a Moldovei, terți Banca Comercială ,,Energbank” Societatea pe Acțiuni și

Usatîi Valerii cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost admise apelurile depuse de Societatea pe Acțiuni ,,Evident-Electro”,

Întreprinderea cu Capital Străin ,,Dima-Holding” Societatea cu Răspundere

Limitată, SRO ,,WGD INT”, Societatea pe Acțiuni ,,Panfermag Energy”,

Întreprinderea cu Capital Străin ,,Dunav” Societatea pe Acțiuni, Hostex

Establishment, Societatea pe Acțiuni ,,Enteh”, Macovețkaia Elena, Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Electroreparație Grup”, casată integral hotărârea din 3 martie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie de admitere a

acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 8 aprilie 2019, SA ,,Enteh” a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Băncii Naționale a Moldovei-Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei,

terț BC „Energbank” SA cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat, că la data de 16 ianuarie

2019, SA „Enteh” a recepționat de la Banca Națională a Moldovei scrisoarea nr. 09-

01210/3/95 din 14 ianuarie 2019, prin care Banca Națională a Moldovei a expediat

1

Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din

11 ianuarie 2019 cu privire la acțiunea concertată a acționarilor BC ,,Energbank” SA

- „Enteh” SA, „Evident - Electro” SA, ÎCS „Dima - Holding” SRL, SRL

„Electroreparație Grup”, SRL, „Hostex Establishment”, „Panfermag Energy”, SA,

ÎCS „Dunav” SA, „WGD INT„ SRO, Melnic Vladimir, Macovețcaia Elena,

Semionova Elena, Prodan Oleg.

A menționat că prin scrisoarea Băncii Naționale a Moldovei nr. 09-01210/3/95

din 14 ianuarie 2019 a fost înregistrată în cancelaria „Enteh” SA la data de

16 ianuarie 2019 sub nr .05.

Prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din

11 ianuarie 2019 cu privire la acțiunea concertată a acționarilor BC ,,Energbank” SA

- „Enteh” SA, „Evident - Electro” SA, ÎCS „Dima - Holding”, SRL „Electroreparație

Grup”, SRL, „Hostex Establishment”, „Panfermag Energy”, SA, ÎCS „Dunav” SA,

„WGD INT„ SRO, Melnic Vladimir, Macovețcaia Elena, Semionova Elena, Prodan

Oleg, BNM a hotărât:

„Se constată că acționarii BC „Energbank” SA - ,,Enteh” SA, „Evident-

Electro” SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grup”, SRL, „Hostex

Establishment”, „Panfermag Energy” SA, ÎCS „Dunav” SA, „WGD INT” SRO,

Melnic Vladimir, Macovețcaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg - acționează

concertat în raport cu această bancă și dețin în capitalul social al acesteia deținere

calificată (52,77%) fără a dispune de aprobarea (permisiunea) prealabilă scrisă a

Băncii Naționale a Moldovei conform cerințelor Legii privind activitatea băncilor

nr. 202 din 6 octombrie 2017.

Se informează persoanele nominalizate la pct. 1 și BC „Energbank” SA despre

incidența prevederilor legale vizând suspendarea de drept a exercițiului dreptului de

vot, al dreptului de convocare și desfășurare a adunării generale a acționarilor, al

dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, al dreptului de a propune candidați

pentru membrii de conducere, al dreptului de a primi dividende din data constatării

acțiunii concertate a persoanelor, care se consideră data adoptării prezentei hotărâri.

Persoanele nominalizate la pct.1 vor înstrăina acțiunile deținute în capitalul

social al BC „Energbank” SA în termen de 3 luni din data prezentei hotărâri. La

expirarea termenului menționat devin incidente prevederile art. 521 din Legea

privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017.

Se informează societatea de registru al valorilor mobiliare emise de BC

,,Energbank” SA și Comisia Națională a Pieței Financiare despre constatarea acțiunii

concertate și deținerea de către persoanele nominalizate în pct. 1 a deținerii calificate

în capitalul social al BC „Energbank” SA fără a dispune de aprobarea (permisiunea)

prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei și despre suspendarea exercițiului

drepturilor indicate la pct. 2.

Prezenta hotărâre se comunică SA - ,,Enteh” SA, „Evident-Electro” SA, ÎCS

„Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grup”, SRL, „Hostex Establishment”,

„Panfermag Energy” SA, ÎCS „Dunav” SA, „WGD INT” SRO, Melnic Vladimir,

Macovețcaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg.

Controlul asupra executării prezentei hotărâri îl exercită Departamentul

supraveghere bancară.

Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării și poate fi contestată în

termen de 30 zile în conformitate cu art. 144 al Legii privind activitatea băncilor

nr. 202 din 6 octombrie 2017 și art. 11 alin. (51) din Legea cu privire la Banca

2

Națională a Moldovei nr. 548 din 21 iulie 1995. Contestarea nu suspendă executarea

hotărârii”.

Prin urmare, a relatat că nefiind de acord cu Hotărârea Comitetului Executiv al

Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019, la data de 8 februarie 2019

a depus la Banca Națională a Moldovei cerere prealabilă cu indicarea motivelor de

fapt și de drept care au fost prezentate în vederea justificării solicitărilor formulate

conform textului cererii prealabile.

A explicat că concomitent a mai întreprins un șir de acțiuni direcționate în

vederea identificării modalităților de soluționare a situației create urmare a emiterii

de către Banca Națională a Moldovei a Hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019, în acest

scop „Enteh” SA a depus la Banca Națională a Moldovei cererea nr. 14 din 5 martie

2019, prin care a fost solicitată organizarea unei ședințe cu acționarii la Banca

Națională a Moldovei.

La 14 martie 2019, Banca Națională a Moldovei a semnat scrisoarea nr. 09-

01210/30/818 din 14 martie 2019 prin care informează acționarii despre faptul că la

data de 19 martie 2019, ora 13.00 va fi organizată la Banca Națională a Moldovei o

ședință cu acționarii BC „Energbank” SA inclusiv și cu acționarul „Enteh” SA.

A specificat că la 18 martie 2019 a depus la Banca Națională a Moldovei

scrisoarea nr. 17/1 din 18 martie 2019 prin care a confirmat prezența la ședință

indicând în textul scrisorii ordinea de zi care urma a fi discutată precum și

persoanele/acționarii BC „Energbank” SA care au confirmat participarea.

Urmare a desfășurării la data de 19 martie 2019, ora 13.00, a ședinței comune

dintre acționarii BC „Energbank” SA și reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei,

spre regret participanții la această ședință nu au ajuns la un consens în ceea ce ține

de identificarea modalităților de soluționare pașnică/amiabilă a situației create prin

emiterea de către Banca Națională a Moldovei a Hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie

2019.

A precizat că toate acțiunile sus menționate întreprinse de „Enteh” SA au avut

loc în perioada în care la cererea prealabilă depusă la Banca Națională a Moldovei

la data de 8 februarie 2019, aceasta a oferit răspuns prin Hotărârea nr. 68 din 7 martie

2019 intitulată, cu privire la cererea prealabilă depusă de ,,Enteh” SA prin care

Banca Națională a Moldovei a respins cererea prealabilă depusă de „Enteh” SA

indicând în consecința menținerea în vigoare a hotărârii în cauză.

A remarcat că la data de 27 martie 2019 „Enteh” SA a depus la Banca Națională

a Moldovei cererea nr. 18 din 27 martie 2019, prin care solicită de la Banca

Națională a Moldovei suspendarea sau prelungirea termenului prevăzut la art. 45 din

Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017, informând despre

pericolul cauzării prejudiciilor semnificative acționarilor BC „Energbank” SA

inclusiv și acționarului „Enteh” SA.

Cu referire la Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 68 din 7 martie 2019

intitulată, cu privire la cererea prealabilă depusă de ,,Enteh” SA a menționat că

hotărârea dată a fost recepționată de „Enteh” SA la data de 13 martie 2019, respectiv

ținând cont de poziția Băncii Naționale a Moldovei cu referire la situația creată prin

emiterea Hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 care a rămas în vigoare după

examinarea cererii prealabile depuse de „Enteh” SA, în continuare pentru „Enteh”

SA unica cale de apărare a drepturilor sale este cea de a depune cerere în instanța de

judecată.

3

Astfel, a reținut că în condițiile în care „Enteh” SA a recepționat Hotărârea

Băncii Naționale a Moldovei nr. 68 din 7 martie 2019 intitulată, cu privire la cererea

prealabilă depusă de „Enteh” SA la data de 13 martie 2019, termenul de 30 de zile

citat supra începe a curge din data recepționării/comunicării Hotărârii nr. 68 din 7

martie 2019, respectiv, învederează respectarea din partea „Enteh” SA a termenului

stabilit de lege în vederea depunerii acțiunii/cererii de chemare în judecată în instanța

de judecată.

A indicat că potrivit prevederilor art. 144 alin. (1) și alin (4) din Legea privind

activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017, actele Băncii Naționale a

Moldovei prin care sunt dispuse măsuri sau sunt aplicate sancțiuni ori măsuri

sancționatoare potrivit prezentei legi pot fi atacate în instanța de contencios

administrativ competentă, cu respectarea prezentului articol și a art. 11 și 111 din

Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548 din 21 iulie 1995.

De asemenea, măsurile și sancțiunile aplicate de Banca Națională a Moldovei

pot fi atacate în instanța de judecată competentă. Potrivit art. 11 alin. (6) din Legea

cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548 din 21 iulie 1995, acțiunile în

contencios administrativ privind actele Băncii Naționale a Moldovei se înaintează în

instanța de judecată în cărei rază teritorială își are sediul Banca Națională a

Moldovei, cu condiția respectării obligatorii a procedurii prealabile.

A afirmat că la prima etapă „Enteh” SA a menționat faptul că pretinsele

încălcări inserate în Hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale nr. 13 din

11 ianuarie 2019 sunt tardiv constatate de către Banca Națională a Moldovei,

deoarece toate așa numitele acțiuni care contravin legislației în vigoare (acțiuni

concertate, ș.a., invocate de Banca Națională a Moldovei în textul hotărâri nr. 13 din

11 ianuarie 2019) au fost cunoscute de Banca Națională a Moldovei cu mult timp

înainte de anul 2019.

A concretizat că în textul Hotărârii nr. 68 din 7 martie 2019 nu este oferită o

poziție certă a Băncii Naționale a Moldovei la acest subiect, ultima invocând motive

generale care nu au nimic cu aspectul legat de tardivitate, sau invocând motive care

au fost invocate la etapa emiterii Hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019, ceea ce este

inadmisibil.

Prin urmare, a remarcat că în cazul în care Banca Națională a Moldovei

considera că sunt acțiuni concertate (în sensul dispozițiilor legale) în raporturile

dintre „Enteh” SA și alte persoane, alți acționari a BC „ Energbank” SA, Banca

Națională a Moldovei trebuia să acționeze imediat, dar nu să fie în așteptare o

perioadă atât de îndelungată 2006 - 2018, or în speță așa cum indică Banca Națională

a Moldovei pretinsele acțiuni concertate ș.a., au început încă din anul 2006.

În contextul celor expuse mai sus, a menționat faptul că în perioada 2006 –

2018, Banca Națională a Moldovei a verificat sistematic activitatea BC „Energbank”

SA în vederea respectării legislației în vigoare, respectiv, procedural după fiecare

verificare Banca Națională a Moldovei trebuia să întocmească acte de revizie/acte

de control în care obligatoriu urma să indice neregularitățile depistate și care urmau

a fi comunicate entității supuse verificării în speță - BC „Energbank” SA, iar mai

apoi și terțelor persoane cum ar fi „Enteh” SA.

A atenționat că până la emiterea de către Banca Națională a Moldovei a

Hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019, „Enteh” SA nu a fost informată de nimeni,

inclusiv nici de Banca Națională a Moldovei despre existența încălcărilor și despre

inserarea acestor încălcări în textul actelor de revizie/control sau alte acte întocmite

4

de Banca Națională a Moldovei urmare a verificărilor efectuate la BC „Energbank”

SA, ceea ce justifică poziția „Enteh” SA privind caracterul contradictoriu a

motivelor invocate de Banca Națională a Moldovei în textul Hotărârii nr. 13 din

11 ianuarie 2019.

Un alt motiv pentru care „Enteh” SA manifestă dezacordul față de Hotărârea

Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019,

este acela că până la emiterea Hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019, Banca Națională

a Moldovei nu a întreprins acțiuni directe în raport cu „Enteh” SA prin care să

solicite direct de la „Enteh” SA informații și acte care să confirme sau să infirme

pretinsele încălcări invocate de Banca Națională a Moldovei în textul hotărârii nr. 13

din 11 ianuarie 2019, prin ce Banca Națională a Moldovei a admis încălcarea

dreptului la apărare a „Enteh” SA.

La fel, „Enteh” SA nu este de acord cu invocarea în textul Hotărârii Comitetului

Executiv al Băncii Naționale nr. 13 din 11 ianuarie 2019 a existenței acțiunilor

concertate în raporturile dintre „Enteh” SA și alte persoane, alți acționari a BC

„Energbank” SA, deoarece poziția Băncii Naționale a Moldovei este întemeiată pe

presupuneri și pe interpretarea subiectivă a dispozițiilor legale, ceea ce în consecință

a dus la emiterea unei hotărâri ilegale.

A mai menționat că a informat oficial despre faptul că între compania „Enteh”

SA în calitate de acționar al BC „Energbank” SA și alte persoane/alți acționari a BC

„Energbank” SA nu a existat și nici nu există încheiat acord sau acorduri prin care

persoanele (acționarii) să se afle în situația în care fiecare dintre ele (ei) să decidă să

- și exercite drepturile legate de o deținere dobândită sau pe care urmează să o

dobândească în legătură cu BC „Energbank” SA.

A relatat că în condițiile în care Banca Națională a Moldovei nu are dovezi care

să scoată în evidență existența unui acord între „Enteh” SA și alți acționari a

BC „Energbank” SA și în condițiile în care nici textul Hotărârii Comitetului executiv

al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 nu scoate în evidență

existența acestuia, cert este faptul că „Enteh” SA nu se încadrează în cercul

persoanelor care acționează concertat, în sensul dispozițiilor art. 3 al Legii nr. 202

din 6 octombrie 2017, privind activitatea băncilor.

Cu referire la prezumțiile Băncii Naționale a Moldovei precum că „Enteh” SA

a acționat concertat la achiziționarea acțiunilor BC „Energbank” SA, menționează

faptul că în textul Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei

nr. 13 din 11 ianuarie 2019 nu este dovedit acest fapt.

A subliniat că „Enteh” SA a achiziționat/cumpărat acțiunile BC „Energbank”

SA în circumstanțe care nu indică asupra coordonării de către „Enteh” SA cu alți

acționari (alte terțe persoane) a achiziției/cumpărării din partea „Enteh” SA a

acțiunilor BC „Energbank” SA.

Astfel, conform datelor oficiale oferite de societatea de registru - „Grupa

Financiară” SA, „Enteh” SA a devenit acționar la BC „Energbank” SA începând cu

anul 2005.

A manifestat dezacordul și în privința invocării în textul Hotărârii Comitetului

executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 a faptului votării

la adunările generale a acționarilor BC „Energbank” SA din partea „Enteh” SA

asupra chestiunilor conform ordinii de zi în același mod cum au votat și alți acționari

care sunt vizați în Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie

2019, „Enteh” SA.

5

Astfel, a obiectat că în această privință că Banca Națională a Moldovei

interpretează situația subiectiv fără a intra în esența problemei și fără a avea probe,

iar poziția Băncii Naționale a Moldovei fiind întemeiată pe presupuneri.

A atenționat că dispozițiile legale (Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134

din 2 aprilie 1997, Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017)

nu au interdicții sau restricții în ceea ce ține de exercitarea dreptului la vot, la fel nu

au stabilite careva condiții speciale de exercitare a dreptului la vot.

Este de părere că exercitarea din partea „Enteh” SA a dreptului la vot în mod

similar cu alți acționari vizați în Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din

11 ianuarie 2019 care au votat la fel la adunările generală a acționarilor BC

„Energbank” SA care au fost desfășurate, nici într-un caz nu poate fi calificat pe

baza presupunerilor ca acțiuni concertate.

Totodată, de către Banca Națională a Moldovei a fost omis faptul că în afară de

„Enteh” SA și alți acționari vizați în Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13

din 11 ianuarie 2019 la adunările generale acționarilor BC „Energbank” SA

desfășurate în perioadele de timp menționate, hotărârile au fost adoptate cu

majoritatea voturilor acționarilor prezenți la aceste adunări, adică și a altor acționari.

În context menționează, că toate hotărârile adoptate la adunările generale a

acționarilor în perioada de referință au fost în interesele BC „Energbank” SA și nu

au dus la dezavantajarea BC „Energbank” SA, a intereselor acționarilor acesteia sau

a clienților BC „Energbank” SA, deoarece în cazul în care exista o situație contrară

Banca Națională a Moldovei indica detalii în Hotărârea nr. 13 din 11 ianuarie 2019

și prezenta dovezi în acest sens.

Din considerentele enunțate supra Banca Națională a Moldovei nu a avut

premise de a invoca prezumțiile statuate la art. 3 din Legea privind activitatea

băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017. Similar, pe motivele sus invocate „Enteh”

SA manifestă dezacordul și față de invocarea din partea Băncii Naționale a Moldovei

în textul Hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 a faptului coincidenței momentului

transmiterii buletinelor de vot sau a solicitărilor formulate cu privire la înaintarea

candidaților pentru a fi aleși în organele de conducere a BC „Energbank” SA.

A notat faptul că textul legii nu este reglementat un mecanism concret în ceea

ce ține de transmiterea buletinelor de vot de la acționari societății pe acțiuni, în speță

acționarii BC „Energbank” SA, cum textul legii nu are reglementări nici în privința

modului de înaintare a candidaților pentru a fi aleși în organele de conducere

societății pe acțiuni în speță acționarii BC „Energbank” SA.

În condițiile în care toate persoanele înaintate și alese în organele de conducere

a BC „Energbank” SA au fost mereu și sunt persoane bine pregătite care au lucrat și

lucrează în interesele băncii, precum și în condițiile în care aceste persoane până la

momentul de față nu au admis încălcări în executarea atribuțiilor sale în raport cu

BC „Energbank” SA, evident este faptul că poziția Băncii Naționale a Moldovei

bazată pe invocarea prezumțiilor este total nefondată. În context precizează faptul

că pentru a iniția astfel de proceduri trebuie să existe obiecții concrete din partea

Băncii Naționale a Moldovei, bazate pe fapte concrete dar nu pe presupuneri

formale.

La fel consideră, că este nefondată poziția Băncii Naționale a Moldovei în ceea

ce ține de invocarea derulării/desfășurării operațiunilor economice între „Enteh” SA

cu alți acționari a băncii prin ce la fel „Enteh” SA s-ar încadra în categoria

persoanelor care acționează concertat.

6

A opinat că pentru a fi în cazul în care „Enteh” SA să se afle în situația invocată

de Banca Națională a Moldovei ,,n) persoanele care au derulat sau derulează

operațiuni economice împreună, urma ca între „Enteh” SA și alți acționari să fi fost

derulate sau să deruleze operațiuni economice comune care pe cale de consecință să

afecteze BC „Energbank” SA sau să o implice pe BC „Energbank” SA ca parte a

acestor operațiuni.

În consecință consideră că Banca Națională a Moldovei ilegal și neîntemeiat a

emis Hotărârea nr. 13 din 11 ianuarie 2019 astfel vătămând drepturile „Enteh” SA,

motiv pentru care această hotărâre urmează a fi anulată de instanța de judecată.

Solicită anularea Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 68 din 7 martie 2019 cu privire la cererea prealabilă depusă de

SA „Enteh”, anularea Hotărârii Comitetului Executiv al BNM nr. 13 din 11 ianuarie

2019 în partea ce se referă la SA „Enteh” ca neîntemeiată și ilegală cu revocarea

tuturor măsurilor aplicate față de SA „Enteh”.

La 10 aprilie 2019, SRL ,,Electroreparație Grup” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că prin Hotărârea Comitetului Executiv a Băncii

Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 Banca Națională a Moldovei a

constatat că „Electroreparație Grup” SRL acționează concertat cu următorii

acționarii ai BC „Energbank” SA: „Enteh” SA, „Evident-Electro” SA, ÎCS „Dima-

Holding” SRL, ÎCS „Dunav” SA, „Panfermag Energy” SA „WGD INT” SRO,

Hostex Establishment, Melnic Vladimir, Macovețkaia Elena, Semionova Elena,

Prodan Oleg, a suspendat exercițiul drepturilor aferente acțiunilor deținute de către

acționar în capitalul social al băncii, și l-a obligat pe acționar să vândă acțiunile

deținute în capitalul social al băncii în termen de 3 luni de la data hotărârii contestate.

A relatat că „Electroreparație Grup” SRL a manifestat dezacordul față de

Hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11

ianuarie 2019 prin cerere prealabilă care a fost depusă la Banca Națională a

Moldovei la data de 11 februarie 2019.

La cererea prealabilă Banca Națională a Moldovei a răspuns prin scrisoarea

nr. 09-0121 /39/836 din 15 martie 2019 la care a anexat Hotărârea nr. 69 din

13 martie 2019 întitulată cu privire la cererile prealabile depuse de către

„Electroreparație Grup” SRL, ,,Panfermag Energy” SA, ÎCS ,,Dima Holding” SRL,

„WGD INT” SRO, ,,Hostex Establishment”, ÎCS ,,Dunav” SA, Makovețkaia Elena,

Melnic Vladimir.

Prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 69 din 13 martie 2019 au fost

respinse cererile prealabile depuse de către „Electroreparație Grup” SRL,

„Panfermag Energy” SA, ÎCS „Dima Holding” SRL, „WGD INT” SRO, „Hostex

Establishment”, ÎCS „Dunav” SA, Makovețkaia Elena, Melnic Vladimir și

menținută Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 69 din 13 martie 2019.

Concomitent „Electroreparație Grup” SRL a mai întreprins acțiuni direcționate

în vederea identificării modalităților de soluționare a situației create urmare a

emiterii de către Banca Națională a Moldovei a Hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019,

acțiuni cum ar fi depunerea cererii la Banca Națională a Moldovei la data de 5 martie

2019 prin care a fost solicitată organizarea unei întâlniri dintre factorii de decizie a

Băncii Naționale a Moldovei cu acționarii BC „Energbank” SA pentru identificarea

unor soluții viabile, acțiuni cum ar fi participarea la ședința comună dintre acționarii

7

BC „Energbank” SA și reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei din data de 19

martie 2019 ora 13.00, ș.a., acțiuni care nu a avut niciun rezultat pozitiv pentru părți.

Totodată la data de 27 martie 2019, „Electroreparație Grup” SRL a depus la

Banca Națională a Moldovei cererea prin care solicită de suspendarea sau

prelungirea termenului prevăzut la art. 45 din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017

privind activitatea băncilor.

În condițiile în care Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11

ianuarie 2019 a rămas în vigoare unica cale de apărare a drepturilor „Electroreparație

Grup” SRL este cea de a depune cerere în instanța de judecată.

Pentru depunerea cererii în instanță este necesar de a respecta condițiile legale

motiv pentru care la această etapă informează despre aceea că „Electroreparație

Grup” SRL a recepționat răspuns la cererea prealabilă la data de 22 martie 2019,

respectiv atrage atenția asupra faptului respectării termenului de depunere a acțiunii

în instanța de judecată, care este stabilit la art. 209 alin. (1) Cod administrativ.

A indicat că toate situațiile descrise de lege, care au fost invocate în speță de

către Banca Națională a Moldovei, constituie doar niște prezumții ale activităților

concertate. După cum se indică chiar în conținutul normei citate, aceste prezumții

operează până la proba contrară, adică Banca Națională a Moldovei are obligația

legală să permită acționarului în privința căruia formulează alegații privind

activitatea concertată, cu referire la una sau alta dintre situațiile indicate în lege, să

prezinte probe contrare care ar răsturna prezumția legală.

Or, o prezumție în esență nu este decât o părere întemeiată pe aparențe, pe

ipoteze, pe deducții, presupunere, supoziție.

Respectiv, Banca Națională a Moldovei avea obligația legală să ofere

acționarului posibilitatea de a prezenta probe contrare care să răstoarne prezumțiile

legale, înainte de a concluziona despre existența pretinsei activități concertate.

Astfel, Banca Națională a Moldovei a privat acționarul de dreptul la apărare și,

fără a-i permite să prezinte probe în apărare, a procedat direct la sancționarea

acționarului, în baza unor prezumții care sunt răsturnate prin explicațiile ce urmează

și, deci, sunt inoperante.

A opinat că Banca Națională a Moldovei în mod incorect a determinat că

acționarul acționează în mod concertat cu acționarii băncii, fapt care nu corespunde

adevărului deoarece Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde că

acționarul împreună cu ÎCS „Dunav” SA, „Enteh” SA „Evident-Electro” SA și ÎCS

„Dima-Holding” SRL sunt persoane care în derularea unor operațiuni economice

utilizează resurse financiare având aceeași sursă, provenind de la entități diferite care

sunt persoane implicate.

Totodată, Banca Națională a Moldovei pretinde aplicabilitatea prezumției sus -

numite din motiv că acționarul a participat la emisiunea a X-a de acțiuni a băncii,

utilizând resurse financiare provenite de la „Evident-Electro” SA, dar și a majorat

cota de participare deținută în capitalul social al băncii utilizând resurse financiare

provenite de la „Evident-Electro” SA și „Energoimpex” SA.

În speță, Banca Națională a Moldovei interpretează în mod eronat noțiunea de

persoană implicată sub aspectul acțiunii concertate și califică în mod greșit ca fiind

persoane implicate care acționează concertat, persoanele care de fapt nu se

încadrează în această categorie, pentru că nu sunt acționari ai băncii.

A afirmat că din analiza normei juridice de mai sus, rezultă clar că

raportul/relația „persoane implicate” poate exista doar între doi (sau mai mulți)

8

acționari ai Băncii. Or, definiția se referă la persoanele aflate în situația în care

fiecare dintre ele decide să-și exercite drepturile lezate de o deținere dobândită sau

pe care urmează să o dobândească, adică legate de acțiunile deținute în bancă, de

către fiecare dintre aceste persoane, și, respectiv doar aceste persoane (acționari) pot

fi examinate prin prisma raportului „persoane implicate”, ex. ambii soți dețin acțiuni

ai bănci, deci sunt persoane implicate.

Așadar, în momentul în care legea instituie prezumția potrivit căreia persoanele

implicate sunt persoane care acționează concertat, urmează a se lua în considerare

faptul că aceste persoane trebuie în același timp: să întrunească condițiile legale

pentru a fi calificate ca persoane care acționează concertat (aceste 2 sau mai multe

persoane să fie acționari ai băncii și între ei să existe acel acord implicit sau explicit

cu privire la drepturile aferente deținerilor) și să întrunească condițiile legale pentru

a fi calificate ca persoane implicate (persoane sub control comun, rude, etc.).

Prin urmare, consideră că Banca Națională a Moldovei în mod greșit a calificat

„Energoimpex” SA ca fiind persoană implicată care acționează concertat, asta deși

aceasta nu este acționar al băncii. Prin urmare, utilizarea resurselor financiare de la

„Energoimpex” SA nu urma a fi luată în considerare la determinarea acțiunii

concertate, or în speță nu este aplicabilă prezumția enunțată mai sus.

Contrar celor menționate mai sus, Banca Națională a Moldovei nu a argumentat

și nu a probat existența mai multor operațiuni derulate în timp de către acționar,

acestea fiind finanțate de către „Evident-Electro” SA. De fapt, operațiunile

economice la care se referă Banca Națională a Moldovei au avut caracter unic și,

respectiv, nu pot fi încadrate în prezumția enunțată mai sus.

Astfel, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde că acționarul

împreună cu „Panfermag Energy” SA au adoptat o politică investițională similară,

prin achiziția de instrumente financiare emise de același emitent.

În temeiul prevederilor legale, Banca Națională a Moldovei urma să constate,

în bază de probe, existența unei politici investiționale similare.

Respectiv, Banca Națională a Moldovei urma să constate că acționarul și

„Panfermag Energy” SA au efectuat mai multe achiziții, de instrumente financiare

emise de același emitent, și în acest sens exista o tactică, un comportament (modus

operandi) comun, fapt care ar atesta existența unei politici investiționale similare.

Contrar celor menționate mai sus, Banca Națională a Moldovei a determinat

abuziv și neîntemeiat existenta unei politici investiționale comune doar în baza unui

singur episod (deci nu acțiuni repetate) de achiziție a instrumentelor financiare emise

de către „Moldelectromontaj” SA, iar un singur caz în mod evident nu poate permite

constatarea existentei unei politici investiționale similare.

În acest sens, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde că

acționarul împreună cu „Enteh” SA, „Evident-Electro” SA, ÎCS „Dima-Holding”

SRL, ÎCS „Dunav” SA, Panfermag Energy” SA, „WGD INT” SRO și Hostex

Establishment au adoptat o politică investițională similară, prin înstrăinarea de

instrumente financiare emise de același emitent.

În contextul celor menționate, reiterează că pentru constatarea existenței unei

politici investiționale similare, Banca Națională a Moldovei urma să constate că

acționarul, cât și ceilalți acționari menționați mai sus au efectuat mai multe

înstrăinări de instrumente financiare emise de același emitent, și în acest sens exista

o tactică, un comportament (modus operandi) comun.

9

Contrar celor menționate mai sus, Banca Națională a Moldovei a determinat

abuziv și neîntemeiat existența unei politici investiționale comune doar în baza unui

singur episod (deci nu acțiuni repetate) de vânzare a instrumentelor financiare emise

de către bancă, iar un singur caz în mod evident nu poate permite constatarea

existentei unei politici investiționale similare.

În plus, aspectele aferente episodului descris mai sus nu pot fi considerate ca

temei pentru a concluziona că înstrăinarea a avut loc în condiții similare, or este

evident că modificarea legislației ar putea servi drept motiv de a înstrăina

instrumentele financiare pentru mai mulți participanți la această piață iar aceștia nu

sunt obligați să o facă pe rând (sau prin altfel de simulații) doar pentru a nu fi acuzați

de acțiune concertată.

Tocmai din același motiv a și fost invocat același termen de înstrăinare, or

modificările legislației la fel ar putea avea consecințe pentru acționari, deci aceștia

nu pot aștepta vânzarea pe rând a instrumentelor suportând în toată această perioadă

prejudicii materiale considerabile) doar pentru a nu fi acuzați de acțiune concertată.

Mai mult, atrage atenția că în perioada anului 2017, conducerea Băncii

Naționale a Moldovei în mod insistent a recomandat băncii să efectueze măsurile

necesare în vederea identificării unui investitor strategic. Totodată, Banca Națională

a Moldovei a blocat mai multe hotărâri ale adunării generale a acționarilor băncii cu

privire la repartizarea dividendelor. În atare circumstanțe este explicabil că mai mulți

acționari au decis să-și vândă acțiunile deținute în bancă.

În acest sens, trezește cel puțin nedumerire faptul că pe de o parte Banca

Națională a Moldovei contribuie la crearea circumstanțelor care impun acționarii să-

și vândă participațiile deținute în bancă, iar ulterior folosesc această situație tot

împotriva acestora acuzându-i că acționează concertat.

Totodată, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde că

acționarul împreună cu acționarii băncii sunt persoane care au deținut sau dețin în

același timp dețineri (cote de participare) la una sau mai multe persoane juridice,

exercitând controlul asupra acestora și desfășurând o politică comună.

În temeiul prevederilor legale, constată că pentru operarea prezumției de mai

sus urmează a fi întrunite în mod cumulativ următoarele condiții: a) existenta a

minim 2 acționari ai băncii pretins acționând concertat; b) acești acționari să aibă

dețineri la aceeași persoană juridică; c) acești acționari să dețină controlul la această

persoană juridică; d) acești acționari să desfășoare o politică comună în privința

acestei persoane juridice.

În speță, Banca Națională a Moldovei nu a invocat nici un argument și nu a

făcut referire la nici o probă care ar demonstra existența unei politici comune în ceea

ce privește deținerea acestuia împreună cu „Panfermag Energy” SA în capitalul

„Moldelectromontaj” SA.

Prin urmare, în speță nu este aplicabilă prezumția legală indicată mai sus, or

acționarul și „Panfermag Energy” SA nu au desfășurat o politică comună în privința

„Moldelectromontaj” SA.

Subsecvent, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde că

acționarul împreună cu acționarii băncii sunt persoane ale căror exercițiu identic al

drepturilor conferite de valorile mobiliare emise de către bancă denotă o politică

comună de durată cu referire la bancă.

La fel a indicat, că la nicio adunare a acționarilor băncii nu a avut loc procesul

de votare nominal când se cunoaște cine și ce voturi și-a dat. În același timp, având

10

în vedere totalul voturilor pro și contra, acestea nu permit constatarea existenței

acțiunii concertate a acționarului cu acționarii băncii, iar luarea mai multor decizii

în urma votului acționarului, acționarilor băncii dar și a altor acționari a băncii,

denotă faptul că aceste decizii erau în interesul băncii și a acționarilor săi (fapt

confirmat prin dinamica dezvoltării băncii), dar nu și faptul că între acționar și

acționarii băncii există o acțiune concertată.

Prin urmare, Banca Națională a Moldovei în mod eronat a constatat acțiunea

concertată a acționarului cu acționarii băncii in temeiul prezumției legale sus-

numite, or aceasta nu este aplicabilă la caz.

A indicat că pentru operarea prezumției de mai sus urmează a fi întrunite în

mod cumulativ următoarele condiții: a) existenta a minim 2 acționari ai băncii pretins

acționând concertat; b) acești acționari să deruleze în trecut sau în prezent operațiuni

economice împreună.

În contextul aspectelor menționate la pct. 1.1 din prezenta cerere prealabilă

(referitoare la noțiunea de derulare), reiterează că Banca Națională a Moldovei urma

să constate existența mai multor operațiuni consecutive care s-au derulat în trecut

sau în prezent o anumită perioadă.

Contrar celor menționate mai sus, Banca Națională a Moldovei nu a argumentat

și nu a probat existența mai multor operațiuni derulate în timp între acționar și ceilalți

acționari ai băncii. De fapt, operațiunile economice la care se referă Banca Națională

a Moldovei au avut caracter unic și, respectiv, nu pot fi considerate ca o derulare a

operațiunilor economice.

Mai mult, deși pretinde existența acțiunii concertate între acționar și acționarii

băncii, Banca Națională a Moldovei a indicat că acționarul a derulat operațiuni

economice și cu „Energoimpex” SA, „Dupleton Grup” SRL și „Produse Cerealiere”

SA ș.a., însă aceștia nu sunt acționari ai Băncii. Prin urmare, nu se întrunește condiția

legală de la lit. a) de mai sus pentru operarea prezumției legale corespunzătoare.

Respectiv, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde că există

și alte circumstanțe care denotă că acționarul acționează în mod concertat cu

acționarii băncii.

În speță, Banca Națională a Moldovei nu a invocat conform căror criterii legale

a stabilit prezumția acțiunii concertate în baza aspectelor de la pct. 9 din Hotărârea

contestată și nici nu a demonstrat că aceste aspecte denotă existenta unui acord

implicit sau explicit între acționar și acționarii băncii în legătură cu drepturile legate

de deținerea din bancă.

De fapt, aspectele constatate la pct. 9 din Hotărârea contestată nu reprezintă

temeiuri de a constata acțiunea concertată a acționarului cu acționarii băncii și nici

nu se încadrează în nici o prezumție legală aferentă acțiunii concertate.

Astfel, în temeiul celor menționate mai sus, acționarul nu acționează concertat

cu ceilalți acționari a băncii, iar Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat a

constatat acest fapt, fără a intra în esența circumstanțelor de fapt invocate în

Hotărârea contestată.

În speță, Banca Națională a Moldovei interpretează în mod eronat noțiunea de

persoană implicată sub aspectul acțiunii concertate și califică în mod greșit ca fiind

persoane implicate care acționează concertat persoanele care de fapt nu se

încadrează în această categorie.

Din analiza normei juridice rezultă clar că raportul/relația „persoane implicate”

poate exista doar între doi (sau mai mulți) acționari ai băncii. Or, definiția se referă

11

la persoanele aflate în situația în care fiecare dintre ele decide să-și exercite

drepturile legate de o deținere dobândită sau pe care urmează să o dobândească,

adică legate de acțiunile deținute în bancă, de către fiecare dintre aceste persoane și,

respectiv, doar aceste persoane (acționari) pot fi examinate prin prisma raportului

„persoane implicate”, ex. ambii soți dețin acțiuni ai băncii, deci sunt persoane

implicate.

Așadar, în momentul în care legea instituie prezumția potrivit căreia persoanele

implicate sunt persoane care acționează concertat, urmează a se lua în considerare

faptul că aceste persoane trebuie în același timp: să întrunească condițiile legale

pentru a fi calificate ca persoane care acționează concertat (aceste 2 sau mai multe

persoane să fie acționari ai băncii și între ei să existe acel acord implicit sau explicit

cu privire la drepturile aferente deținerilor), și să întrunească condițiile legale pentru

a fi calificate ca persoane implicate (persoane sub control comun, rude, etc.).

Astfel, Banca Națională a Moldovei în mod greșit a calificat mai multe

persoane fizice și juridice ca fiind persoane implicate care acționează concertat, asta

deși aceste persoane nu sunt acționari ai băncii. Prin urmare, circumstanțele de fapt

din hotărârea contestată, aferente persoanelor implicate care nu sunt acționari ai

băncii nu urmau a fi luate în considerare la determinarea acțiunii concertate.

În speță, contrar prevederilor legale, Banca Națională a Moldovei nu s-a condus

de criteriile legale corespunzătoare. Hotărârea contestată bazându-se pe o serie de

circumstanțe eronate și neexaminate în profunzime în vederea intrării în esența

acestora, or în eventualitatea în care Banca Națională a Moldovei examina în mod

corespunzătoare toate circumstanțele cauzei, aceasta urma să dea o altă soluție în

speță.

A mai remarcat că hotărârea contestată (prin care au fost aplicate sancțiuni inter

alia față de acționar) a fost emisă la data de 11 ianuarie 2019. Totodată, acțiunile

(calificate ca încălcări de către Banca Națională a Moldovei) în baza cărora aceasta

a emis hotărârea contestată au avut loc cu mai mult de 3 ani în urmă (2010, 2014).

Astfel, constată că sancțiunile prevăzute în hotărârea contestată au fost aplicate

cu încălcarea prescripției legale de 3 ani.

În temeiul celor menționate mai sus, constată că prin aplicarea sancțiunilor

menționate în hotărârea contestată, Banca Națională a Moldovei a încălcat dreptul

de proprietate a acționarului asupra acțiunilor deținute în bancă, or de facto Banca

Națională a Moldovei a realizat o expropriere a acționarului de acțiunile sale prin

obligarea de vânzare a acestora. Asta deoarece nu a fost respectat principiul

proporționalității și, respectiv, echilibrul între dreptul de proprietate și interesul

public, având în vedere că nu sunt întemeiate argumentele Băncii Naționale a

Moldovei care au stat la baza emiterii hotărârii contestate în partea ce se referă la

acționar, iar acesta în mod cert nu acționează concertat cu acționarii băncii.

Prin urmare, Banca Națională a Moldovei nu a asigurat respectarea unui

echilibru între dreptul de proprietate și interesul public, or urmare a sancțiunilor

aplicate față de acționar, acesta va suporta o povară individuală și excesivă din motiv

că va cheltui mai multe categorii de resurse (inclusiv financiare) în volum extrem de

mare pentru a identifica un cumpărător a acțiunilor și a realiza tranzacția de vânzare-

cumpărare, asta deși acționarul nu a încălcat prevederile legislației în vigoare și nu

acționează concertat cu ceilalți acționari ai băncii.

A solicitat SRL „Electroreparație Grup” anularea Hotărârii Comitetului

Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.13 din 11 ianuarie 2019 în partea ce se

12

referă la „Electroreparație Grup” SRL ca neîntemeiată și ilegală cu revocarea tuturor

măsurilor aplicate față de „Electroreparație Grup” SRL și anularea Hotărârii

Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 69 din 13 martie 2019 cu

privire la cererea prealabilă depusă de „Electroreparație Grup” SRL în partea ce se

referă la „Electroreparație Grup” SRL.

La 10 aprilie 2019, ,,Hostex Establishment” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei, prin care a solicitat anularea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că a depus în instanța de contencios

administrativ cerere de chemare în judecată, în motivarea căreia a indicat că, la data

de 16 ianuarie 2019, ,,Hostex Establishment” a recepționat de la Banca Națională a

Moldovei hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din

11 ianuarie 2019, prin care Banca Națională a Moldoivei inter alia: a constatat că

,,Hostex Establishment” în calitate de acționar al băncii acționează concertat în

raport cu banca, cu următorii acționari ai băncii: „Enteh” SA, „Evident-Electro” SA,

ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grup” SRL, „Panfermag Energy” SA,

„WGD INT” SRO, ÎCS „Dunav” SA, Melnic Vladimir, Macovețkaia Elena,

Semionova Elena, Prodan Oleg; a suspendat exercițiul drepturilor aferente acțiunilor

deținute de către ,,Hostex Establishment” în capitalul social al băncii; și a obligat

,,Hostex Establishment” să vândă acțiunile deținute în capitalul social al băncii în

termen de 3 luni de la data Hotărârii contestate.

La 11 februarie 2019, ,,Hostex Establishment” a depus în adresa Băncii

Naționale a Moldovei cererea prealabilă privind contestarea Hotărârii contestate în

partea ce se referă la acesta, prin care a solicitat de la Banca Națională a Moldovei:

suspendarea efectelor hotărârii contestate în partea ce se referă la Hostex

Establishment, până la soluționarea cererii prealabile; și anularea Hotărârii

contestate în partea ce se referă la,,Hostex Establishment”.

În cererea prealabilă ,,Hostex Establishment” a indicat asupra ilegalității

Hotărârii contestate, menționând că acesta nu acționează concertat cu acționarii

băncii, astfel încât hotărârea contestată îi încalcă dreptul de proprietate asupra

deținerii sale de 9,62% în capitalul social al băncii.

Deși ,,Hostex Establishment” nu a recepționat de la Banca Națională a

Moldovei un răspuns la cererea prealabilă, acesta a aflat de la acționarii băncii despre

emiterea de către Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei a hotărârii

nr. 69 din 13 martie 2019, prin care Banca Națională a Moldovei inter alia a respins

cererea prealabilă și a menținut hotărârea contestată.

,,Hostex Establishment” consideră hotărârea contestată, în partea ce se referă

la acesta, ca fiind ilegală, ce încalcă drepturile sale si, respectiv, pasibilă de a fi

anulată.

Menționează că, Banca Națională a Moldovei pretinde că urmare a acțiunii

concertate, contrar normelor legale menționate mai sus, ,,Hostex Establishment” și

acționarii băncii dețin o deținere calificată (52,77%) în capitalul social al băncii fără

a avea aprobarea (permisiunea) prealabilă scrisă a Băncii Națională a Moldovei

pentru dobândirea deținerii calificate.

Indică că, cele pretinse de către Banca Națională a Moldovei în Hotărârea

contestată nu corespund realității, sunt lipsite de substrat factologic și încalcă în mod

flagrant drepturile și interesele legitime ale ,,Hostex Establishment”, or acesta nu

acționează concertat cu acționarii băncii.

13

Atenționează că, concluziile Băncii Națională a Moldovei formulate în

hotărârea contestată cu privire la ,,Hostex Establishment” sunt absolut neîntemeiate

și eronate.

În temeiul prevederilor legale, Banca Națională a Moldovei urma să constate,

în bază de probe, existența unei politici investiționale similare.

Respectiv, Banca Națională a Moldovei urma să constate că Hostex

Establishment, împreună cu ceilalți acționari menționați mai sus, au efectuat mai

multe înstrăinări de instrumente financiare emise de același emitent, și în acest sens

exista o tactică, un comportament (modus operandi) comun, fapt care ar atesta

existența unei politici investiționale similare.

Contrar celor menționate mai sus, cu încălcarea evidentă a art. 3 din Legea

privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017, Banca Națională a

Moldovei a determinat abuziv și neîntemeiat existența unei politici investiționale

comune doar în baza unui singur episod de vânzare a instrumentelor financiare emise

de către bancă, adică în condițiile lipsei unor acțiuni comune și repetate din partea

,,Hostex Establishment” și acționarii menționați mai sus. Notează că, un singur caz

în mod evident nu poate permite constatarea existenței unei politici investiționale

similare.

În plus, existența aceluiași motiv de înstrăinare a instrumentelor financiare de

către ,,Hostex Establishment” și acționarii menționați mai sus nu poate fi considerată

ca temei pentru a concluziona că înstrăinarea a avut loc în condiții similare, or este

evident că modificarea legislației ar putea servi drept motiv de înstrăinare a

instrumentelor financiare pentru mai mulți participanți la piața bancară, iar aceștia

nu sunt obligați să o facă succesiv sau prin recurgere la simulații doar pentru a nu fi

acuzați de acțiune concertată.

Tocmai din considerentul existenței aceluiași motiv a și fost invocat un termen

unic de înstrăinare, or modificările legislației la fel ar putea avea consecințe pentru

acționari, deci aceștia nu pot aștepta vânzarea pe rând a instrumentelor doar pentru

a nu fi acuzați de acțiune concertată.

Mai mult, atrage atenția că în perioada anului 2017 conducerea Băncii

Naționale a Moldovei în mod insistent a recomandat băncii să efectueze măsurile

necesare în vederea identificării unui investitor strategic. Totodată, Banca Națională

a Moldovei a blocat mai multe hotărâri ale adunării generale a acționarilor băncii cu

privire la repartizarea dividendelor. În atare circumstanțe este explicabil că mai mulți

acționari, inclusiv „Hostex Establishment” și acționarii menționați mai sus, au decis

să-și vândă acțiunile deținute în bancă.

În acest sens, notează că Banca Națională a Moldovei aplică în privința

acționarilor băncii o politică bancară confuză și lipsită de previzibilitate or, pe de o

parte, aceasta contribuie la crearea circumstanțelor care impun acționarii să-și vândă

participațiile deținute în bancă, iar pe de altă parte, folosește această situație

împotriva acestora, contrar normelor legale, acuzându-i pe nedrept că aceștia

acționează concertat.

A stipulat că, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde că

„Hostex Establishment” împreună cu acționarii băncii sunt persoane care au deținut

sau dețin în același timp dețineri (cote de participare) la una sau mai multe persoane

juridice, exercitând controlul asupra acestora și desfășurând o politică comună.

În temeiul prevederilor legale citate supra, constată că pentru operarea

prezumției urmează a fi întrunite în mod cumulativ următoarele condiții: a) existenta

14

a minim 2 acționari ai băncii pretins acționând concertat; b) acești acționari să aibă

(să fi avut) în același timp dețineri la aceeași persoană juridică; c) acești acționari să

dețină (să fi deținut) controlul la această persoană juridică; d) acești acționari să

desfășoare (să fi desfășurat) o politică comună în privința acestei persoane juridice.

În speță, în hotărârea contestată Banca Națională a Moldovei indică faptul că

„Hostex Establishment” deține împreună cu „Produse Grup” SRL (care nu este

acționar al băncii) cota de 100% în capitalul „Nord Energo” SRL.

Astfel, Banca Națională a Moldovei în mod eronat a aplicat prezumția legală

indicată mai sus, or „Produse Grup” SRL nu este acționar al băncii, deci norma citată

mai sus nu este aplicabilă.

În acest sens, învederează că pe parcursul ultimilor 7 ani ,,Hostex

Establishment” nu a participat la adunările asociaților „Nord Energo” SRL care au

avut loc, iar în februarie 2017 a manifestat dorința de a vinde această cotă, însă nu a

fost identificat nici un cumpărător.

Banca Națională a Moldovei însă nu a invocat nici un argument și nu a făcut

referire la nici o probă care ar demonstra că ,,Hostex Establishment” și „Produse

Grup” SL. au desfășurat o politică comună în privința „Nord Energo” SRL.

Prin urmare, contrar art. 3 din Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6

octombrie 2017, Banca Națională a Moldovei pretinde că ,,Hostex Establishment”

acționează concertat cu acționarii băncii în temeiul prezumției legale sus-numite,

însă face referire la un singur exemplu care nu se încadrează în respectiva prezumție.

În acest context, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde că

,,Hostex Establishment” împreună cu acționarii băncii sunt persoane ale căror

exercițiu identic al drepturilor conferite de valorile mobiliare emise de către bancă

denotă o politică comună de durată cu referire la bancă.

Indică că, Banca Națională a Moldovei pretinde aplicabilitatea prezumției

indicând asupra faptului că în 2010, ,,Hostex Establishment” și „Evident-Electro”

SA au propus aceeași candidați la funcțiile de membri ai Consiliului Băncii și aceștia

au fost votați de către acționarii băncii, iar peste 4 ani aceeași candidați au fost

propuși de către ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Evident-Electro” SA și „Enteh” SA.

În contextul aspectelor menționate la lit. a) din prezenta acțiune, reiterează

faptul că pentru a constata existența unei politici comune și mai ales de durată, Banca

Națională a Moldovei urma să constate existența a mai multe episoade care să denote

o tactică comună în acest sens.

În speță, în baza unui singur episod de propunere a acelorași candidați la funcția

de membri ai Consiliului Băncii Naționale a Moldovei în mod cert nu poate fi

constatată existenta unei politici comune, și mai ales de durată, cu referire la

exercițiu identic al drepturilor conferite de acțiunile deținute în capitalul băncii.

Mai mult, aspectele aferente episodului descris nu pot fi considerate ca temei

pentru a concluziona că exercițiul drepturilor a avut loc în mod identic, or de la

înființarea băncii structura acționariatului acesteia practic nu s-a schimbat, iar prin

urmare și membrii Consiliului în mod constant au rămas practic aceeași, având în

vedere că aceștia au demonstrat că dispun de capacitatea necesară pentru a gestiona

banca, fapt confirmat prin volumul profiturilor obținute de către bancă dea lungul

anilor. Astfel, nu contravine normelor legale ca mai mulți acționari din cei care dețin

acțiuni la bancă de mai mulți ani să dorească propunerea acelorași persoane care deja

au demonstrat că dispun de abilitățile necesare pentru a face banca cât mai

profitabilă.

15

Prin urmare, deși pretinde că a luat în considerare mai mulți factori la

determinarea acțiunii concertate în chestiunea legată de numirea membrilor

Consiliului Băncii, Banca Națională a Moldovei a indicat asupra acțiunii concertate

a ,,Hostex Establishment” cu acționarii băncii doar în baza unui singur episod care

în mod cert nu denotă un element al unui acord (implicit sau explicit) mai amplu

între aceștia.

Totodată, cu referire la voturile identice pe parcursul mai multor adunări ale

acționarilor băncii, atrage atenția că la nici o adunare a acționarilor băncii nu a avut

loc procesul de votare nominal când se cunoaște cine și ce voturi și-a dat. În același

timp, având în vedere totalul voturilor pro și contra, acestea obiectiv nu permit

constatarea existenței acțiunii concertate a ,,Hostex Establishment” cu acționarii

băncii, iar luarea mai multor decizii în urma votului ,,Hostex Establishment”, a

acționarilor băncii dar și a altor acționari a băncii, denotă faptul că aceste decizii

erau în interesul băncii și a acționarilor săi fapt confirmat prin dinamica dezvoltării

băncii, dar nu și faptul că între ,,Hostex Establishment” și acționarii băncii există o

acțiune concertată.

În context, notează că ,,Hostex Establishment” nu este de acord cu poziția

Băncii Naționale a Moldovei indicată în răspunsul la cererea prealabilă, precum că,

„este irelevantă obiecția petiționarilor că hotărârile din cadrul adunărilor generale

ale acționarilor băncii menționate în Hotărârea nr. 13 din 11 ianuarie 2019 au fost

adoptate cu majoritatea voturilor acționarilor prezenți la aceste adunări, adică și a

voturilor altor acționari. Or, la adunările generale ale acționarilor băncii, anume

persoanele vizate de hotărârea contestata aveau (împreună) majoritatea voturilor

necesare pentru adoptarea hotărârilor - fără voturile acestor persoane, hotărârile nu

puteau fi adoptate, întrucât voturilor altor acționari fie nu au fost decisive, fie aceștia

au avut o altă poziție în chestiunile de pe ordinea de zi a adunărilor”.

Or, abordarea de mai sus a Băncii Naționale a Moldovei este una contradictorie,

deoarece: deși Banca Națională a Moldovei a confirmat că pe lângă ,,Hostex

Establishment” și acționarii băncii, alți acționari ai băncii la fel au votat identic în

cadrul mai multor adunări generale ale acționarilor băncii, iar prezumția de la art. 3

lit. j) din Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017 permite

constatarea acțiunii concertate a acționarilor (nefiind necesară cumularea mai multor

prezumții); totuși, Banca Națională a Moldovei nu a constatat (în baza acestei

prezumții) că și ceilalți acționari ai băncii (care au votat identic) acționează concertat

cu ,,Hostex Establishment” și acționarii băncii.

Prin urmare, Banca Națională a Moldovei în mod eronat, prin tratare ambiguă

si arbitrară a datelor faptice, dar și prin interpretare extensivă și greșită a normelor

legale, a constatat acțiunea concertată a ,,Hostex Establishment” cu acționarii băncii

în temeiul prezumției legale sus-numite, în condițiile în care prezenta speță nici nu

se încadrează în parametrii legali ai acestei prezumții.

Potrivit art. 3 din Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie

2017, „persoane care acționează concertat sunt persoanele aflate în situația în care

fiecare dintre ele decide să-și exercite drepturile legate de o deținere dobândită sau

pe care urmează să o dobândească în conformitate cu un acord implicit sau explicit

încheiat intre acestea. Până la proba contrară, următoarele persoane se prezumă că

acționează concertat: n) persoanele care au derulat sau derulează operațiuni

economice împreună.

16

În temeiul prevederilor legale citate supra, constată că pentru operarea

prezumției de mai sus urmează a fi întrunite în mod cumulativ următoarele condiții:

a) existenta a minim 2 acționari ai băncii pretins acționând concertat; b) acești

acționari să deruleze în trecut sau în prezent operațiuni economice împreună.

Contrar celor menționate mai sus, Banca Națională a Moldovei nu a argumentat

și nu a probat existența mai multor operațiuni economice derulate în timp între

,,Hostex Establishment” și ceilalți acționari ai băncii. De fapt, operațiunile

economice la care se referă Băncii Naționale a Moldovei au avut caracter unic și,

respectiv, nu pot fi considerate ca o derulare în timp a operațiunilor economice.

Mai mult, deși pretinde existența acțiunii concertate între ,,Hostex

Establishment” și acționarii băncii, Banca Națională a Moldovei a indicat că

,,Hostex Establishment” a derulat operațiuni economice și cu „Energoimpex” SA,

„Nord Energo” SRL și „Moldelectromontaj” SA, însă ultimii nu sunt acționari ai

băncii. Prin urmare, nu se întrunește condiția legală de la lit. a) de mai sus pentru

operarea prezumției legale corespunzătoare.

În acest sens, este neîntemeiată poziția Băncii Naționale a Moldovei din

răspunsul la cererea prealabilă, precum că, „potrivit noțiunilor „persoană”,

„persoane care acționează concertat” din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017, pentru

a determina persoanele care au derulat sau derulează operațiuni economice

împreună, nu este o cerință obligatorie ca persoanele să fie acționari ai băncii.

În speță, Banca Națională a Moldovei nu a invocat conform căror criterii legale

a stabilit prezumția acțiunii concertate în baza aspectelor de la pct. 9 din hotărârea

contestată și nici nu a demonstrat că aceste aspecte denotă existența unui acord

implicit sau explicit între ,,Hostex Establishment” și acționarii băncii în legătură cu

drepturile legate de deținerea din capitalul social al băncii.

De fapt, aspectele constatate la pct. 9 din hotărârea contestată nu reprezintă

temeiuri de a constata o pretinsă acțiune concertată a ,,Hostex Establishment” cu

acționarii băncii și nici nu se încadrează în nici o prezumție legală aferentă acțiunii

concertate.

În lumina aspectelor menționate mai sus, reiterează că ,,Hostex Establishment”

nu acționează concertat cu ceilalți acționari ai băncii, iar Banca Națională a

Moldovei în mod neîntemeiat a constatat acest fapt, fără a intra în esența

circumstanțelor de fapt invocate în hotărârea contestată.

La adoptarea hotărârii contestate, Banca Națională a Moldovei a aplicat în mod

arbitrar legea, și anume a interpretat în mod eronat noțiunea legală de persoană

implicată sub aspectul acțiunii concertate, dar și a calificat în mod greșit ca fiind

persoane implicate care acționează concertat persoanele care de fapt nu se

încadrează în această categorie.

Indică că, raportul/relația „persoane implicate” poate exista doar între doi (sau

mai mulți) acționari ai unei bănci, sau două (sau mai multe) persoane care

intenționează să dobândească o deținere în capitalul unei bănci. Or, definiția se referă

la persoanele aflate în situația în care fiecare dintre ele decide să-și exercite

drepturile legate de o deținere dobândită sau pe care urmează să o dobândească,

adică legate de acțiunile deținute în bancă, de către fiecare dintre aceste persoane și,

respectiv, doar aceste persoane (acționari sau persoane care intenționează să

dobândească deținere în capitalul băncii) pot fi examinate prin prisma raportului

„persoane implicate”, ex. dacă ambii soți dețin acțiuni ai aceleiași bănci, atunci sunt

persoane implicate.

17

Așadar, în momentul în care legea instituie prezumția potrivit căreia persoanele

implicate se prezumă că sunt persoane care acționează concertat, urmează a se lua

în considerare faptul că aceste persoane trebuie în același timp: să întrunească

condițiile legale pentru a fi calificate ca persoane care acționează concertat (aceste

2 sau mai multe persoane să fie acționari ai băncii/să aibă intenția să dobândească o

deținere în capitalul băncii si între ei să existe acel acord implicit sau explicit cu

privire la drepturile aferente deținerilor); să întrunească condițiile legale pentru a fi

calificate ca persoane implicate (persoane sub control comun; rude; etc.).

Astfel, Banca Națională a Moldovei în mod greșit a calificat mai multe

persoane fizice și juridice ca fiind persoane implicate care acționează concertat, asta

deși aceste persoane nu sunt acționari ai băncii nu intenționează să dobândească o

deținere în capitalul băncii. Prin urmare, circumstanțele de fapt din hotărârea

contestată, aferente persoanelor implicate care nu sunt acționari ai băncii nu urmau

a fi luate în considerare la determinarea acțiunii concertate.

În speță, Banca Națională a Moldovei nu s-a condus de criteriile legale

corespunzătoare. Hotărârea contestată bazându-se pe o serie de circumstanțe eronate

și neexaminate în profunzime în vederea intrării în esența acestora, or în

eventualitatea în care Banca Națională a Moldovei examina în mod corespunzătoare

toate circumstanțele cauzei, aceasta urma să dea o altă soluție în speță.

Hotărârea contestată (prin care au fost aplicate sancțiuni inter alia față de

,,Hostex Establishment”) a fost emisă la data de 11 ianuarie 2019. Totodată,

pretinsele încălcări în baza cărora Banca Națională a Moldovei a emis Hotărârea

contestată au fost constatate încă în anul 2006, acest fapt fiind confirmat însăși de

către Banca Națională a Moldovei.

Astfel, constată că sancțiunile prevăzute în hotărârea contestată au fost aplicate

cu încălcarea prescripției legale de 6 luni și 3 ani, or deși încălcările au fost constatate

în anul 2006, sancțiunile au fost aplicate la 11 ianuarie 2019, adică peste 12 ani de

la constatare.

În temeiul celor menționate mai sus, constată că prin aplicarea sancțiunilor

menționate în hotărârea contestată, Banca Națională a Moldovei a încălcat dreptul

de proprietate a ,,Hostex Establishment” asupra acțiunilor deținute în bancă, or de

facto Banca Națională a Moldovei a realizat o expropriere a ,,Hostex Establishment”

de acțiunile sale prin obligarea de vânzare a acestora. Asta deoarece nu a fost

respectat principiul proporționalității si, respectiv, echilibrul între dreptul de

proprietate și interesul public, având în vedere că nu sunt întemeiate argumentele

Băncii Naționale a Moldovei care au stat la baza emiterii hotărârii contestate în

partea ce se referă la ,,Hostex Establishment”, iar acesta în mod cert, conform

circumstanțelor de fapt și de drept menționate mai sus, nu acționează concertat cu

acționarii băncii.

Prin urmare, Banca Națională a Moldovei nu a asigurat respectarea unui

echilibru între dreptul de proprietate și interesul public, or urmare a sancțiunilor

aplicate față de ,,Hostex Establishment” , acesta va suporta o povară individuală și

excesivă din motiv că va cheltui mai multe categorii de resurse (inclusiv financiare)

în volum extrem de mare pentru a identifica un cumpărător a acțiunilor și a realiza

tranzacția de vânzare-cumpărare, asta deși nu a încălcat prevederile legislației în

vigoare și nu acționează concertat cu ceilalți acționari ai băncii.

Astfel, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde în răspunsul

la cererea prealabilă că ingerința admisă de către aceasta este una proporțională și

18

legală, în condițiile în care se constată în mod cert că ,,Hostex Establishment” nu

acționează concertat cu acționarii băncii.

Prin sancțiunile aplicate, Banca Națională a Moldovei a încălcat inclusiv

dreptul ,,Hostex Establishment” la protecția investițiilor, deoarece, în ciuda

comportamentului de bună-credință a ,,Hostex Establishment” (în calitate de

investitor străin), acesta a fost lipsit (în baza unor aprecieri injuste și eronate) de

investiția sa prin obligarea de vânzare a acțiunilor sale deținute în bancă.

Toate situațiile descrise de Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6

octombrie 2017, care au fost invocate în speță de către Banca Națională a Moldovei,

constituie doar niște prezumții ale activităților concertate.

După cum se indică chiar în conținutul normei citate, aceste prezumții operează

până la proba contrară, adică Banca Națională a Moldovei avea obligația legală să

permită ,,Hostex Establishment” în privința căruia formulează alegații privind

activitatea concertată, cu referire la una sau alta dintre situațiile indicate în lege, să

prezinte probe contrare care ar răsturna prezumția legală.

Or, o prezumție în esență nu este decât o părere întemeiată pe aparențe, pe

ipoteze, pe deducții; presupunere, supoziție. Respectiv, Banca Națională a Moldovei

avea obligația legală să ofere ,,Hostex Establishment” posibilitatea de a prezenta

probe contrare care să răstoarne prezumțiile legale, înainte de a concluziona despre

existența și întinerea pretinsei activități concertate.

Banca Națională a Moldovei însă a privat ,,Hostex Establishment” de dreptul

la apărare și fără a-i permite să prezinte probe în apărare, a procedat direct la

sancționarea ,,Hostex Establishment”, în baza unor prezumții care sunt răsturnate

prin explicațiile ce urmează și, deci, sunt inoperante.

În context, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde în

răspunsul la cererea prealabilă că exercitarea dreptului de a contesta hotărârea

contestată deja reprezintă o posibilitate de a prezenta contra probe.

De fapt, Banca Națională a Moldovei confundă dreptul de a răsturna

prezumțiile legale cu dreptul la apărare, or dreptul de a răsturna prezumțiile legale

urma a fi acordat până la sancționarea ,,Hostex Establishment”, deoarece după

sancționare un astfel de drept este ineficient în condițiile în care ,,Hostex

Establishment” deja urmează să se apere împotriva sancțiunilor aplicate.

În speță, la exercitarea dreptului său discreționar, Banca Națională a Moldovei

nu a luat în considerare toate faptele relevante si nu a respectat limitele legale ale

dreptului discreționar de a sancționa acționarul unei bănci pentru constatarea acțiunii

concertate, exercitând acest drept contrar scopului acordat prin lege, fiind sancționat

un acționar care nu acționează concertat cu alți acționari ai băncii.

A solicitat anularea hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019, în partea ce se referă la ,,Hostex

Establishment”, anularea hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 69 din 13 martie 2019, în partea ce se referă la ,,Hostex Establishment”.

La 10 aprilie 2019, SA „Panfermag Energy” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei, persoană terță BC ,,Energbank” cu

privire la anularea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că hotărârea

contestă i-a fost comunicată petiționarului la data de 14 ianuarie 2019, prin

scrisoarea nr. 09-01210/9/101. Actul administrativ a fost contestat în termen cu

19

cererea prealabilă, în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea contenciosului

administrativ.

Reține, că pârâtul a respins cererea prealabilă prin Hotărârea Comitetului

executiv al băncii nr. 69 din 13 martie 2019, care a fost comunicată reclamantei prin

scrisoarea nr. 09-01210/30/818 din 14 martie 2019.

Prin prezenta acțiune SA „Panfermag Energy” cere aplicarea directă a art. 46

din Constituția RM și art. 6 și 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale, art. 1 Protocol 1 la Convenția și a jurisprudenței CEDO.

Afirmă, că SA „Panfermag Energy” este o societate economică înregistrată în

Elveția. Prin urmare este un investitot străin în Republica Moldova în calitatea sa de

acționar al BC „Energbank” SA și deține legal peste 12 ani un pachet de 4,75 % din

capitalul acesteia.

Indică că, BC „Energbank” SA, întotdeauna a informat Banca Națională a

Moldovei deplin despre acționarii săi, deschizând toată informația în corespundere

cu cerințele legislației, aflate în permanentă dinamică. Reclamantul „Panfermag

Energy” SA în calitate de acționar, a furnizat toată informația deplină, ori de câte ori

a fost solicitată.

La 11 ianuarie 2019, pârâtul Banca Națională a Moldovei în persoana

Comitetului său executiv a emis actul administrativ contestat și anume, hotărârea

nr. 13 „Cu privire la acțiunea concertată a acționarilor BC „Energbank” SA –

„Enteh” SA, „Evident Electro” SA, ÎCS „Dima-Holdong” SRL, „Electroreparație

Grup” SRL, „Hostex Establishment”, „Panfermag Energy” SA, ÎCS „Dunav” SA,

Melnic Vladimir, Macovevețkaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg.

Astfel, a menționat că potrivit Hotărârii nr 13 din 11 ianuarie 2019, reclamanta,

drept urmare al unor pretinse acorduri implicite, sau explicite, ar fi decis să exercite

concertat drepturile sale de acționar, împreună cu unii acționari, în raport cu BC

„Energbank” SA. Potrivit textului actului administrativ contestat, pârâtul își

întemeiază aceste concluzii pe cumulul unor circumstanțe și prezumții că:

reclamanta ar fi acționat coordonat cu „WGD INT” SRO la cumpărarea pachetului

de acțiuni la 24 noiembrie 2006 (p. 1 din Hotărârea nr. 13); unii acționari ai băncii

și persoane implicate în raport cu acestea au utilizat resurse financiare, având aceeași

sursă - împrumuturi contractate de la acționarul „Hostex Establishment” (p. 3. alin.

6) din hotărârea nr. 13); unii acționari au derulat între ei unele operațiuni economice,

utilizând resurse financiare din împrumuturile acordate de întreprinderea noastră (p.

3., alin. 7) din Hotărârea nr. 13); a achiziționat acțiuni emise de același emitent (p.

4., alin., alin. 1) - 2) din Hotărârea nr. 13); a adoptat o politică investițională similară

cu alți acționari prin înstrăinarea acțiunilor emise de același emitent; dețin sau au

deținut, împreună cu unii acționari dețineri la una sau la mai multe persoane juridice,

exercitând controlul asupra acestora și desfășurând o politică comună („persoane

care acționează concertat”), precum și pe alte circumstanțe și prezumții.

Reiterează, că Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei în pct. 1 al

Hotărârii contestate a hotărât: „Se constată că acționarii BC „Energbank” SA –

„Enteh” SA, „Evident-Electro” SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație

Grup” SRL, „Hostex Establishment”, „PanfermagEnergy” SA, „WGD INT” SRO,

ÎCS „Dunav” SA, Melnic Vladimir, Macovețkaia Elena, Semionova Elena, Prodan

Oleg” - acționează concertat în raport cu această bancă și dețin în capitalul social al

acestea deținere calificată (52,77%) fără a dispune de aprobarea (permisiunea)

20

prealabilă scrisă a Băncii Naționale a Moldovei conform cerințelor Legii nr. 202 din

6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor”.

Astfel, BNM a obligat reclamanta să înstrăineze acțiunile deținute în capitalul

social al BC „Energbank” SA în termen de 3 luni. Convingerea reclamantului, e

fermă că aprecierile și constatările din actul administrativ contestat nu corespund

realității, sunt lipsite de obiectivitate, sunt arbitrare și interpretative, contravin

Constituției, legislației, dar și acordurilor internaționale.

Prin urmare, respinge constatările făcute de Banca Națională a Moldovei

precum că întreprinderea ar fi acționat concertat cu alți acționari în raport cu BC

„Enegbank” SA și că, respectiv, ar fi deținut în capitalul social al acestea o dețineri

calificată de 52,77%. Aceste constatări sunt lipsite de orice temei și, respectiv, sunt

ilegale. În același timp, aceste constatări făcute de pârât sunt de o importanță juridică

majoră, ducând implicit la aplicarea de drept a măsurilor sancționare severe în adresa

noastră.

Specifică, că potrivit hotărârii Băncii Națională a Moldovei nr. 13 din 11

ianuarie 2019, drept urmare al unor pretinse acorduri implicite, sau explicite,

compania reclamantă ar fi acționat concertat în raport cu banca împreună cu

acționarii „Enteh” SA (8,09 % din capitalul social), „Evident Electro” SA (7,33 %

din capitalul social), ÎCS „Dima-Holdong” SRL (8,62 % din capitalul social), 95%

din capitalul social), „Electroreparație Grup” SRL (3,10 % din capitalul social),

„Hostex Establishment” (9,62 % din capitalul social), „WGD INT” SRO (3,95% din

capitalul social), ÎCS „Dunav” SA (6,07 % din capitalul social), Melnic Vladimir

(0,03 % din capitalul social), Macovevețkaia Elena (0,85 % din capitalul social),

Semionova Elena (0,14 % din capitalul social), Prodan Oleg (0,22 % din capitalul

social).

A concretizat, că pârâta Banca Națională a Moldovei își întemeiază constatările

pe cumulul unor circumstanțe și prezumții care au determinat concluzia că acționarii

nominalizați în actul contestat ar deține o deținere calificată de 52,77% în capitalul

social al BC „Energbank” SA fără a avea aprobarea (permisiunea) scrisă a Băncii

Naționale a Moldovei pentru dobândirea deținerii calificate. În motivarea hotărârii

Banca Națională a Moldovei face referință la art. 3 din Legea nr. 202 din 6 octombrie

2017 privind activitatea băncilor (în vigoare din 1 ianuarie 2018), unde este dată

noțiunea de „persoane care acționează concertat”, și constată acțiunile pretins

concertate ale reclamantei efectuate în comun cu alți acționari ai BC „Energbank”

SA

În pct. 1 din motivarea hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 este invocat art. 3

lit. a) din Legea nr. 202/06.10.2017 privind acțiunile concertate ale persoanelor care

au achiziționat acțiuni ale băncii în circumstanțe care denotă achiziția coordonată

sau intenția comună a acestor persoane de a achizițion aacțiunile băncii. Banca

Națională a Moldovei constată că „Panfermag Energy” SA și „WGD INT” SRO ar

fi acționat concertat deoarece în aceeași zi, la 24.11.2006, au procurat pachetele de

3,80 %, și, respectiv, 3,07 % din capitalul social al BC „Energbank” SA de la aceeași

persoană - „Energoimpex” SA, ceea ce denotă achiziție coordonată. În acest context

menționează că Banca Națională a Moldovei nu a justificat nicicum calificarea

situației descrise în raport cu normele în vigoare aplicabile la data achiziției efective.

Face trimitere la pct. 5 din motivarea hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019, unde

se face referință la art. 3 lit. i) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind

activitatea concertată a persoanelor care au adoptat sau adoptă o politică

21

investițională similară, prin achiziția de instrumente financiare emise de același

emitent sau de persoane implicate cu același emitent și/sau prin înstrăinarea de

instrumente financiare emise de același emitent sau de persoane implicate cu același

emitent”. În acest context se invocă faptul că în perioada 1 februarie 2018 – 14

februarie 2018 reclamanta „Panfermag Energy” SA, și acționarii „Enteh” SA,

„Evident Electro” SA, ÎCS „Dima-Holdong” SRL, „Electroreparație Grup” SRL,

„Hostex Establishment”, „WGD INT” SRO, ÎCS „Dunav” SA, au notificat Banca

Națională a Moldovei privind intenția de înstrăinare integrală a pachetelor de acțiuni

deținute în BC „Energbank” SA

Atenționează, că nici unul din argumentele formulate la subpunctele 1)-11) de

la pct. 7 nu indică concret vreo acțiune concertată atribuită reclamantei „Panfermag

Energy” SA

Respinge, constatările Băncii Naționale a Moldovei precum că „Panfermag

Energy” SA ar deține în capitalul social al BC „Energbank” SA o deținere calificată

de 52,77%. Aceste constatări nu corespund realității, sunt lipsite de temei probatoriu,

sunt ilegale și prescrise. Banca Națională a Moldovei a manifestat subiectivism în

calificarea raporturilor economice legale dintre unii acționari ai BC „Energbank” SA

drept activitate concertată. Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a

constatat acțiunile pretins concertate ale reclamantei în baza unor fapte care nu sunt

confirmate prin probe. Aceste constatări sunt rezultatul aprecierii superficiale și

arbitrare a documentelor și informațiilor analizate de pârât, fără a ține cont de

circumstanțele obiective de constituire a acționariatului BC „Energbank” SA până

la instituirea restricțiilor legale, ceea ce a condus la tragerea unor concluzii pripite,

subiective și eronate în fond.

Însă, notificarea vizată nu constituie realizarea unei achiziții sau înstrăinări în

sensul normei invocate. Aceste notificări au fost o reacție firească a acționarilor la

politicile restrictive aplicate de Banca Națională a Moldovei față de BC „Energbank”

SA în ultimii 3 ani, inclusiv privind plata dividendelor. Mai mult, notificările au fost

făcute întru executarea prevederilor legale.

Reține, că pct. 7 din motivarea hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 sunt

invocate circumstanțe care ar confirma politică comună de durată a acționarilor în

raport cu emitentul BC „Energbank” SA, fiind invocat art.3 lit. j) din Legea nr. 202

din 6 octombrie 2017 referitor la activitatea concertată a persoanelor al căror

exercițiu identic al drepturilor conferite de valorile mobiliare emise de bancă denotă

o politică comună de durată cu referire la această bancă.

În hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 este

invocată analiza unor informații dobândite de Banca Națională a Moldovei care ar

permite de a constata că acționarii vizați acționează în mod concertat în legătură cu

banca, adică se află în situația în care fiecare acționar a decis să exercite drepturile

lor în conformitate cu un acord implicit sau explicit (pag. 2, primul alineat). În acest

context se face referință la art. 51 alin. (5) din Legea 202 din 6 octombrie 2017 (pag.

1 primul alineat) care prevede: (5) Banca Națională a Moldovei trebuie să fie

informată despre orice acord, indiferent de forma în care a fost încheiat, care are

drept obiect sau efect: exercitarea concertată a dreptului de vot în cadrul adunărilor

generale ale acționarilor băncii sau în cadrul adunărilor generale ale persoanelor care

exercită controlul asupra băncii; activitatea concertată în cadrul administrării băncii

sau a persoanelor care exercită controlul asupra acesteia; ori exercitarea dreptului de

a desemna majoritatea membrilor organului de conducere al băncii sau al

22

persoanelor care exercită controlul asupra acesteia. Această obligație revine

participanților la acord și organului de conducere al băncii sau al persoanelor la care

acest acord se referă, urmând a fi executată în termen de 5 zile lucrătoare de la

semnarea acordului sau, dacă acordul nu este încheiat în formă scrisă, din data la

care devin cunoscute circumstanțele care relevă existența acestuia.

Observă, însă, că din norma citată rezultă cert obligația de informare a Băncii

Naționale a Moldovei despre exercitarea concertată a unor drepturi în raport cu

banca, nu și obținerea prealabilă a permisiunii pentru astfel de acțiuni. Mai mult, cu

certitudine, Legea citată nu prevede careva proceduri aparte privind obținerea

permisiunii prealabile pentru executarea concertată a drepturilor conferite de acțiuni

și, cu certitudine, nu prevede sancționarea pentru neprezentarea informațiilor date

prin expropriere, similar cu sancțiunea de expropriere care se aplică pentru achiziția

deținerii calificate fără permisiunea Băncii Naționale a Moldovei.

Deși se referă la acțiuni concertate prevăzute de art. 51 alin. (5) din Legea nr.

202 din 6 octombrie 2017, pentru care Legea nu prevede permisiune prealabilă,

înainte de a dispune măsurile sancționatorii, Banca Națională a Moldovei conchide

eronat că, în urma acțiunii concertate, acționarii vizați dețin deținere calificată

(52,77%) în capitalul social al băncii fără a avea aprobarea (permisiunea) prealabilă

scrisă a Băncii Naționale a Moldovei pentru dobândirea deținerii calificate (pag. 13,

primul alineat). Actul administrativ contestat nu este motivat din punct de vedere

legal referitor la calificarea acțiunilor concertate imputate reclamantei „Panfermag

Energy” SA drept achiziție concertată potrivit art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea nr.

202 din 6 octombrie 2017 care ar fi avut loc fără permisiunea prealabilă scrisă a

Băncii Naționale a Moldovei.

Consideră, că este lipsită de suport legal și concluzia Băncii Naționale a

Moldovei din actul contestat (pag. 12, ultimul alineat) precum că acționarii vizați,

inclusiv și reclamanta, urmau să se declare ca atare (concertați) și să solicite

aprobarea (permisiunea) prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei conform

prevederilor pct. 3 din Hotărârea Consiliului de administrare a Băncii Naționale a

Moldovei nr. 1 din 27 iunie 2013 și art. V alin. (6) din Legea nr. 110 din 15 iunie

încălcare pe care nu a admis-o prevăzută de art. 45 alin. (1) din Legea nr. 202 din 6

octombrie 2017.

În actul contestat Banca Națională a Moldovei invocă fapte și acțiuni care au

avut loc într-o perioadă de cel puțin 12 ani, 2006-2018, dar nu specifică când anume

ar fi avut loc acordul explicit/implicit al acționarilor vizați și pretinsa achiziție a

deținerii calificate, când urmau acționarii vizați, inclusiv reclamanta, să solicite

permisiunea Băncii Naționale a Moldovei. Or, chiar din argumentarea actului

contestat rezultă cu certitudine că acționarii vizați nu au dobândit acțiuni

concomitent.

Astfel, acțiunile și evenimentele descrise în actul administrativ contestat nu

justifică constatările făcute privind pretinsa achiziție concertată a unei dețineri

calificate în sensul art. 45 alin. (1) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 și nu

există temei legal pentru sancționare cu exproprierea reclamantei „Panfermag

Energy” SA

Menționează de altfel, că Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11

ianuarie 2019 impune sancțiuni ilegale și disproporționate - exproprierea

reclamantei de acțiunile sale dobândite și deținute în mod legitim.

23

Indică, că Banca Națională a Moldovei a emis actul contestat, invocând

conformitatea cu prevederile art. 45 alin. (1), (2), (4), (5) din Legea nr. 202 din 6

octombrie 2017 privind activitatea băncilor și art. 11 alin. (1), (3), art. 27 alin. (1)

lit. h) din Legea nr. 548 di9n 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei.

Dispozitivul hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019

constată în p. 1: „ Se constată că acționarii BC „Energbank” SA – „Enteh” SA,

„Evident-Electro” SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grup” SRL,

„Hostex Establishment”, „Panfermag Energy” SA, „WGD INT” SRO, ÎCS „Dunav”

SA, Melnic Vladimir, Macovețkaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg” -

acționează concertat în raport cu această bancă și dețin în capitalul social al acestea

deținere calificată (52,77%) fără a dispune de aprobarea (permisiunea) prealabilă

scrisă a Băncii Naționale a Moldovei conform cerințelor Legii nr. 202 din 6

octombrie 2017 privind activitatea băncilor.”

Prin pct. 2 din dispozitivul hotărârii contestate Banca Națională a Moldovei a

informat persoanele vizate, inclusiv reclamanta, despre incidența prevederilor legale

vizând suspendarea de drept a exercițiului dreptului de vot, al dreptului de convocare

și desfășurare a adunării generale a acționarilor, al dreptului de a introduce chestiuni

la ordinea de zi, al dreptului de a propune candidați pentru membrii organului de

conducere, al dreptului de a primi dividende din data constatării acțiunii concertate

a persoanelor, adică din data adoptării respectivei hotărâri.

Prin pct. 3 din dispozitivul hotărârii contestate Banca Națională a Moldovei a

obligat acționarii vizați, inclusiv reclamanta, să înstrăineze acțiunile deținute în

capitalul social al BC „Energbank” SA în termen de 3 luni. Actul contestat specifică

- la expirarea termenului de 3 luni devin incidente prevederile art. 521 din Legea

nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

Face referire la art. 521 din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind

activitatea băncilor prevede procedura de anulare, emitere, vânzare, răscumpărare și

convertire a cotelor de participare deținute cu nerespectarea cerințelor privind

calitatea acționariatului: „(2) în cazul în care acțiunile nu au fost înstrăinate în termen

de 3 luni sau în termenul de prelungire prevăzut la art. 52 alin. (6), organul executiv

al băncii, în termen de cel mult 15 zile de la data expirării termenului acordat

deținătorilor de acțiuni pentru vânzarea acestora, emite și depune la Comisia

Națională a Pieței Financiare decizia privind anularea acestor acțiuni și emiterea de

noi acțiuni în același număr și de aceeași clasă.

Astfel, drept urmare a adoptării hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr. 13

din 11 ianuarie 2019 va avea loc exproprierea reclamantei „Panfermag Energy” SA

de acțiunile emise de BC „Energbank” SA, dobândite și deținute în mod legal.

Contrar voinței sale reclamanta este forțată să cedeze proprietatea sa, să înstrăineze

acțiunile în nume propriu altor persoane de drept privat, agreate de Banca Națională

a Moldovei, în caz contrar bunurile vor dispare din patrimoniul reclamantei,

acțiunile vor fi anulate, în lipsa unei cauze de utilitate publică, fără o dreaptă și

prealabilă despăgubire.

Subsecvent, menționează că Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din

11 ianuarie 2019 are efect de expropriere justificată printr-un pretins interes public

general. Măsurile de sancționare aplicate de drept în raport cu compania reclamantă

sunt vădit disproporționate, nu sunt justificate, sunt în contradicție cu Articolul 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale. Or, Convenția Europeană prevede că intervenția statului

24

în exercitarea dreptului de proprietate al reclamantei „Panfermag Energy” SA

urmează să fie justificată printr-un scop legitim de utilitate publică sau un interes

general, trebuie să fie proporțională scopului legitim urmărit pentru a asigura un just

echilibru între protecția dreptului de proprietate și interesul public. Măsurile de

sancționare aplicate prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 în raport cu reclamanta nu au temei legal în

sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană, sunt în mod vădit

arbitrare și exagerate față de caracterul și gravitatea pretinselor încălcări constatate

și scopul urmărit, încălcând obligațiunile asumate de Republica Moldova conform

acordurilor internaționale privind garantarea și protejarea investițiilor străine. În

particular, se referă la Acordul între Republica Moldova și Confederația Elvețiană

privind promovarea și protecția reciprocă a investițiilor din 30 noiembrie 1995.

Reclamantul, a mai indicat că actul administrativ contestat încalcă așteptările

legitime ale reclamantei care a contat pe protejarea bunurilor sale prin cadrul

legislativ adecvat, garanții constituționale și convenții internaționale. Potrivit

jurisprudenței europene, reclamanta dispune de un „bun”, deci statul are obligația

pozitivă să protejeze proprietatea reclamantei. Instanța de contencios administrativ

are dreptul și obligația de a aplica direct Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și jurisprudenței CEDO pentru a

întemeia anularea unui act administrativ afectat de vicii fundamentale, anularea

căruia este dictată de necesitatea eliminării unei atentări inadmisibile la dreptul de

proprietate al reclamantei. În acest sens invocă Hotărârea Curții Constituționale a

RM nr. 12 din 7 iunie 2011 pentru controlul constituționalității prevederii art. 22

alin.(1) lit. p) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 „Cu privire la statutul

judecătorului” în redacția Legii nr. 152 din 8 iulie 2010 „Pentru modificarea și

completarea unor acte legislative”, care a statuat: ,,Conform art. 1 din Convenție,

statele sânt obligate să asigure drepturile și libertățile prevăzute în Convenție fiecărei

persoane aflate sub jurisdicția lor. Această obligație presupune organizarea unui

sistem juridic pertinent. Aceste prevederi pun în valoare nu numai esența drepturilor

protejate prin Convenție, dar și responsabilitatea care revine propriilor instituții ale

statului în asigurarea exercitării drepturilor.

Consideră reclamantul, că Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11

ianuarie 2019 este tardivă și arbitrară. Hotărârea contestată nu conține motivarea

aplicării restricțiilor legale și a sancțiunilor de expropriere în raport cu evenimentele

care au avut loc înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202 din 6 octombrie 2017

privind activitatea băncilor (1 ianuarie 2018). Pârâta Banca Națională a Moldovei

nu a justificat aplicarea legislației actuale pentru calificarea unor activități pretins

concertate ale reclamantei „Panfermag Energy” SA din anii 2006-2017. Actul

contestat doar menționează că prevederi similare au fost stabilite anterior în

articolele 3, 15, 151, 153, 155 din Legea instituțiilor financiare 550 din 21 iulie 1995

(pag.1, ultimul alineat).

A solicitat anularea Hotărârii Comitetului executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2018 „Cu privire la acțiunea concertată a acționarilor

BC „Energbank” SA – „Enteh”, SA „Evident Electro”, ÎCS „Dima-Holdong” SRL,

„Electroreparație Grup” SRL, „Hostex Establishment”, „Panfermag Energy” SA,

ÎCS „Dunav” SA, Melnic Vladimir, Macovevețkaia Elena, Semionova Elena,

Prodan Oleg”, în partea ce ține de „Panfermag Energy” SA, cu revocarea tuturor

măsurilor sancționatoare aplicate reclamantului, anularea Hotărârii Comitetului

25

Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 68 din 13 martie 2019 cu privire la

respingerea cererii prealabile a reclamantului „Panfermag Energy” SA.

La 10 aprilie 2019, ÎCS „Dunav” SA (actualmente SRL „Dunav”) a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la

anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că este acționar al BC „Energbank” SA având o

deținere calificată de 6,07% în capitalul social al băncii.

Menționează, că la data de 16 ianuarie 2019, ÎCS „Dunav” SA a recepționat de

la Banca Națională Moldovei Hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 prin care Banca Națională a Moldovei inter

alia: a constatat că ÎCS „Dunav” SA în calitate de acționar al băncii acționează

concertat în raport cu banca cu următorii acționari ai băncii: „Enteh” SA, „Evident-

Electro” SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grup” SRL, „Panfermag

Energy” SA, „WGD INT” SRO, „Hostex Establishment”, Melnic Vladimir,

Macovețkaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg; a suspendat exercițiul

drepturilor aferente acțiunilor deținute de către ÎCS „Dunav” SA în capitalul social

al băncii; și a obligat ÎCS „Dunav” SA să vândă acțiunile deținute în capitalul social

al băncii în termen de 3 luni de la data hotărârii contestate.

Indică, că potrivit art. 11 alin. (51) din Legea cu privire la Banca Națională a

Moldovei nr. 548 din 21 iulie 1995, „actele Băncii Naționale pot fi contestate la

Comitetul executiv al Băncii Naționale prin depunerea unei cereri prealabile in

termen de 30 de zile de la data comunicării actului. Termenul de 30 de zile nu se

extinde asupra actelor cu caracter normativ”. În temeiul prevederilor legale de mai

sus, la data de 11 februarie 2019, ÎCS „Dunav” SA a depus în adresa Băncii

Naționale a Moldovei cererea prealabilă privind contestarea hotărârii contestate în

partea ce se referă la acesta, prin care a solicitat de la Banca Națională a Moldovei:

suspendarea efectelor hotărârii contestate în partea ce se referă la ÎCS „Dunav” SA,

până la soluționarea cererii prealabile; și anularea Hotărârii contestate în partea ce

se referă la ÎCS „Dunav” SA

Reține, că în cererea prealabilă ÎCS „Dunav” SA a indicat asupra ilegalității

Hotărârii contestate, menționând că acesta nu acționează concertat cu acționarii

băncii, astfel încât hotărârea contestată îi încalcă dreptul de proprietate asupra

deținerii sale de 6,07% în capitalul social al băncii. La 10 aprilie 2019, ÎCS „Dunav”

SA a recepționat de la Banca Națională a Moldovei Hotărârea Comitetului Executiv

al BNM nr. 69 din 13 martie 2019, prin care Banca Națională a Moldovei inter alia

a respins cererea prealabilă și a menținut Hotărârea contestată.

Indică că, ÎCS „Dunav” SA consideră hotărârea contestată, în partea ce se referă

la acesta, ca fiind ilegală, ce încalcă drepturile sale și respectiv, pasibilă de a fi

anulată.

Așa fiind, Banca Națională a Moldovei pretinde că urmare a acțiunii concertate,

contrar normelor legale menționate mai sus, ÎCS „Dunav” SA și acționarii băncii

dețin o deținere calificată (52,77%) în capitalul social al băncii fără a avea aprobarea

(permisiunea) prealabilă scrisă a Băncii Naționale a Moldovei pentru dobândirea

deținerii calificate.

Învederează că, cele pretinse de către Banca Națională a Moldoovei în

hotărârea contestată nu corespund realității, sunt lipsite de substrat factologic și

încalcă în mod flagrant drepturile și interesele legitime ale ÎCS „Dunav” SA, or

acesta nu acționează concertat cu acționarii băncii.

26

Accentuează că, concluziile Băncii Naționale a Moldovei formulate în

hotărârea contestată cu privire la ÎCS „Dunav” SA sunt absolut neîntemeiate și

eronate, din următoarele considerente: a) Banca Națională a Moldovei în mod

neîntemeiat pretinde că ÎCS „Dunav” SA împreună cu o parte din acționarii băncii

(„Electroreparatie Grup” SRL, „Enteh” SA, „Evident-Electro” SA și ÎCS „Dima-

Holding” SRL) sunt persoane care în derularea unor operațiuni economice utilizează

resurse financiare având aceeași sursă, provenind de la entități diferite care sunt

persoane implicate (pct. 3 din hotărârea contestată).

Potrivit art. 3 din Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie

2017, „persoane care acționează concertat - persoanele aflate în situația în care

fiecare dintre ele decide să-și exercite drepturile legate de o deținere dobândită sau

pe care urmează să o dobândească în conformitate cu un acord implicit sau explicit

încheiat între acestea. Până la proba contrară, următoarele persoane se prezumă că

acționează concertat: f) persoanele care, în derularea unor operațiuni economice,

utilizează resurse financiare având aceeași sursă sau provenind de la entități diferite

care sunt persoane implicate.

Afirmă, Banca Națională a Moldovei pretinde că ÎCS „Dunav” SA a participat

la emisiunea a X-a de acțiuni a băncii, utilizând resurse financiare provenite de la

„Nord Energo” SRL (pretinsă a fi persoană implicată în raport cu acționarii „Enteh”

SA și Macovețkaia Elena, anterior persoană implicată în raport cu acționarii

„Evident-Electro” SA și Melnic Vladimir) și a creditorilor de la bancă.

Face trimitere la art. 3 din Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din

6 octombrie 2017, persoane care acționează concertat sunt persoanele aflate in

situația în care fiecare dintre ele decide să-și exercite drepturile lezate de o deținere

dobândită sau pe care urmează să o dobândească în conformitate cu un acord implicit

sau explicit încheiat între acestea. Până la proba contrară, următoarele persoane se

prezumă că acționează concertat: b) persoanele implicate: persoanele care

controlează sau sânt controlate de către altă persoană sau care se găsesc sub un

control comun; persoanele care sânt parte directă sau indirectă la acorduri în vederea

obținerii sau exercitării în comun a drepturilor de vot, dacă acțiunile, care sânt obiect

al acordului, pot conferi o poziție de control; persoanele fizice din cadrul persoanei

juridice, care au atribuții de conducere sau control; persoanele care pot numi

majoritatea membrilor organelor de conducere în cadrul unei persoane; orice

persoană care, conform legislației civile, este legată de persoana fizică, menționată

mai sus, printr-un raport de rudenie de gradul întâi și doi, soții persoanei și rudelor

persoanei, afinii persoanei și soții afinelor, precum și societățile aflate sub controlul

acestora.

A opinat că din analiza normei juridice de mai sus rezultă clar că raportul/relația

„persoane implicate” poate exista doar între doi (sau mai mulți) acționari ai unei

bănci, sau două (sau mai multe) persoane care intenționează să dobândească o

deținere în capitalul unei bănci. Or, definiția se referă la persoanele aflate în situația

în care fiecare dintre ele decide să-și exercite drepturile legate de o deținere

dobândită sau pe care urmează să o dobândească, adică legate de acțiunile deținute

în bancă, de către fiecare dintre aceste persoane, și, respectiv doar aceste persoane

(acționari sau persoane care intenționează să dobândească deținere în capitalul

băncii) pot fi examinate prin prisma raportului „persoane implicate”, ex. dacă ambii

soți dețin acțiuni ai aceleiași bănci, atunci sunt persoane implicate.

27

Așadar, în momentul în care legea instituie prezumția potrivit căreia persoanele

implicate se prezumă că sunt persoane care acționează concertat, urmează a se lua

în considerare faptul că aceste persoane trebuie în același timp: să întrunească

condițiile legale pentru a fi calificate ca persoane care acționează concertat (i.e.

aceste 2 sau mai multe persoane să fie acționari ai băncii/să aibă intenția să

dobândească o deținere în capitalul băncii si între ei să existe acel acord implicit sau

explicit cu privire la drepturile aferente deținerilor); și să întrunească condițiile

legale pentru a fi calificate ca persoane implicate (i.e. persoane sub control comun;

rude; etc.).

Astfel, consideră că Banca Națională a Moldovei în mod greșit a calificat mai

multe persoane fizice și juridice ca fiind persoane implicate care acționează

concertat, asta deși aceste persoane nu sunt acționari ai băncii, nu intenționează să

dobândească o deținere în capitalul băncii. Prin urmare, circumstanțele de fapt din

Hotărârea contestată, aferente persoanelor implicate care nu sunt acționari ai băncii

nu urmau a fi luate în considerare la determinarea acțiunii concertate.

Atenționează, că în speță, „Nord Energo” SRL nu este acționar al băncii și nici

nu intenționează să dobândească o deținere în capitalul băncii. Prin urmare, Banca

Națională a Moldovei în mod greșit a calificat „Nord Energo” SRL ca fiind persoană

implicată, iar utilizarea resurselor financiare de la „Nord Energo” SRL nu urma a fi

luată în considerare la determinarea acțiunii concertate, or în speță nu este aplicabilă

prezumția enunțată mai sus (lit. f)).

Totodată, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde că ÎCS

„Dunav” SA împreună cu „Enteh” SA, „Evident-Electro” SA, ÎCS „Dima-Holding”

SRL, „Electroreparație Grup” SRL, „Panfermag Energy” SA, „WGD INT” SRO și

Hostex Establishment au adoptat o politică investițională similară, prin înstrăinarea

de instrumente financiare emise de același emitent.

Potrivit art. 3 din Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie

2017, până la proba contrară, următoarele persoane se prezumă că acționează

concertat: persoanele care au adoptat sau adoptă o politică investițională similară,

prin achiziția de instrumente financiare emise de același emitent sau de persoane

implicate cu același emitent și/sau prin înstrăinarea de instrumente financiare emise

de același emitent sau de persoane implicate cu același emitent.

În temeiul prevederilor legale sus-numite, Banca Națională a Moldovei urma

să constate, în bază de probe, existența unei politici investiționale similare.

Respectiv, Banca Națională a Moldovei urma să constate că ÎCS „Dunav” SA,

împreună cu ceilalți acționari menționați mai sus, au efectuat mai multe înstrăinări

de instrumente financiare emise de același emitent, și în acest sens exista o tactică,

un comportament comun, fapt care ar atesta existența unei politici investiționale

similare.

Astfel, este de părere că Banca Națională a Moldovei a determinat abuziv și

neîntemeiat existența unei politici investiționale comune doar în baza unui singur

episod de vânzare a instrumentelor financiare emise de către bancă, adică în

condițiile lipsei unor acțiuni comune și repetate din partea ÎCS „Dunav” SA și

acționarii menționați mai sus. Notează că, un singur caz în mod evident nu poate

permite constatarea existentei unei politici investiționale similare.

În plus, existența aceluiași motiv de înstrăinare a instrumentelor financiare de

către ÎCS „Dunav” SA și acționarii menționați mai sus (în speță, modificarea

legislației) nu poate fi considerată ca temei pentru a concluziona că înstrăinarea a

28

avut loc în condiții similare, or este evident că modificarea legislației ar putea servi

drept motiv de înstrăinare a instrumentelor financiare pentru mai mulți participanți

la piață bancară iar aceștia nu sunt obligați să o facă succesiv sau prin recurgere la

simulații doar pentru a nu fi acuzați de acțiune concertată.

Tocmai din considerentul existenței aceluiași motiv a și fost invocat un termen

unic de înstrăinare, or modificările legislației la fel ar putea avea consecințe pentru

acționari, deci aceștia nu pot aștepta vânzarea pe rând a instrumentelor (suportând

în toată această perioadă prejudicii materiale considerabile) doar pentru a nu fi

acuzați de acțiune concertată.

Mai mult, atrage atenția că în perioada anului 2017 conducerea Băncii

Naționale a Moldovei în mod insistent a recomandat băncii să efectueze măsurile

necesare în vederea identificării unui investitor strategic. Totodată, Banca Națională

a Moldovei a blocat mai multe hotărâri ale adunării generale a acționarilor băncii cu

privire la repartizarea dividendelor. În atare circumstanțe este explicabil că mai mulți

acționari, inclusiv ÎCS „Dunav” SA și acționarii menționați mai sus, au decis să-și

vândă acțiunile deținute în bancă.

În acest sens, notează că Banca Națională a Moldovei aplică în privința

acționarilor băncii o politică bancară confuză și lipsită de previzibilitate or, pe de o

parte, aceasta contribuie la crearea circumstanțelor care impun acționarii să-și vândă

participațiile deținute în bancă, iar pe de altă parte, folosește această situație

împotriva acestora, contrar normelor legale, acuzându-i pe nedrept că aceștia

acționează concertat.

A stipulat că, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde că ÎCS

„Dunav” SA împreună cu acționarii băncii sunt persoane care au deținut sau dețin in

același timp dețineri (cote de participare) la una sau mai multe persoane juridice,

exercitând controlul asupra acestora și desfășurând o politică comună (pct. 6 din

Hotărârea contestată).

Potrivit art. 3 din Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie

2017, persoane care acționează concertat sunt persoanele aflate in situația in care

fiecare dintre ele decide să-și exercite drepturile legate de o deținere dobândită sau

pe care urmează să o dobândească în conformitate cu un acord implicit sau explicit

încheiat între acestea. Până la proba contrară, următoarele persoane se prezumă că

acționează concertat: m) persoanele care au deținut sau dețin în același timp dețineri

la una sau la mai multe persoane juridice, exercitând controlul asupra acestora și

desfășurând o politică comună.

În temeiul prevederilor legale citate supra, constată că pentru operarea

prezumției de mai sus urmează a fi întrunite în mod cumulativ următoarele condiții:

a) existența a minim 2 acționari ai băncii pretins acționând concertat; b) acești

acționari să aibă (să fi avut) în același timp dețineri la aceeași persoană juridică; c)

acești acționari să dețină (să fi deținut) controlul la această persoană juridică; d)

acești acționari să desfășoare (să fi desfășurat) o politică comună în privința acestei

persoane juridice.

Reține, că în speță, în hotărârea contestată Banca Națională a Moldovei indică

faptul că beneficiarul efectiv al ÎCS „Dunav” SA și beneficiarul efectiv al „WGD

INT” SRO au deținut 100% în capitalul social al „WGD INT” SRO

Astfel, consideră că Banca Națională a Moldovei în mod eronat a aplicat

prezumția legală indicată mai sus, or beneficiarii efectivi ai ÎCS „Dunav” SA și

29

„WGD INT” SRO nu sunt acționari ai băncii, deci norma citată mai sus nu este

aplicabilă.

A mai expus că Banca Națională a Moldovei nu a invocat niciun argument și

nu a făcut referire la nici o probă care ar demonstra că beneficiarul efectiv al ÎCS

„Dunav” SA și beneficiarul efectiv al „WGD INT” SRO au desfășurat o politică

comună în privința „WGD INT” SRO.

Totodată, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde că ÎCS

„Dunav” SA împreună cu acționarii băncii sunt persoane ale căror exercițiu identic

al drepturilor conferite de valorile mobiliare emise de către bancă denotă o politică

comună de durată cu referire la bancă (pct. 7 din Hotărârea contestată).

Potrivit art. 3 din Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie

2017, persoane care acționează concertat sunt persoanele aflate în situația în care

fiecare dintre ele decide să-și exercite drepturile legate de o deținere dobândită sau

pe care urmează să o dobândească în conformitate cu un acord implicit sau explicit

încheiat între acestea. Până la proba contrară, următoarele persoane se prezumă că

acționează concertat: j) persoanele al căror exercițiu identic al drepturilor conferite

de valorile mobiliare emise de bancă denotă o politică comună de durată cu referire

la această bancă.

A specificat că Banca Națională a Moldovei pretinde aplicabilitatea prezumției

sus-numite indicând asupra faptului că: - în 2011 a înaintat doi candidați pentru a fi

aleși drept membri ai Comisiei de cenzori ai Băncii (Gurdiș Ecaterina și Sizova

Taisia) și unul din acești candidați a fost votat (Sizova Taisia); - în 2015 a înaintat

doi candidați pentru a fi aleși drept membri ai Comisiei de cenzori ai Băncii (Bezdîga

Natalia și Sizova Taisia) și unul din acești candidați a fost votat (SizovaTaisia).

În contextul aspectelor menționate la lit. b) din prezenta acțiune, reiterează

faptul că pentru a constata existenta unei politici comune si mai ales de durată, Banca

Națională a Moldovei urma să constate existenta a mai multe episoade care se denote

o tactică comună în acest sens.

În speță, în baza doar a două episoade la o distanță de 4 ani de propunere a unor

candidați la funcția de membri ai Comisiei de cenzori a băncii (care nici măcar nu

erau întocmai aceeași și nici nu au fost votați în totalitate) în mod cert nu poate fi

constatată existența unei politici comune, și mai ales de durată, cu referire la

exercițiu identic al drepturilor conferite de acțiunile deținute în capitalul băncii.

Mai mult, aspectele aferente episoadelor descrise mai sus nu pot fi considerate

ca temei pentru a concluziona că exercițiul drepturilor a avut loc în mod identic, or

de la înființarea băncii structura acționariatului acesteia practic nu s-a schimbat, iar

prin urmare și membrii organelor de conducere în mod constant au rămas practic

aceeași (având în vedere că aceștia au demonstrat că dispun de capacitatea necesară

pentru a gestiona banca, fapt confirmat prin volumul profiturilor obținute de către

bancă dea lungul anilor). Astfel, nu contravine normelor legale ca mai mulți acționari

din cei cere dețin acțiuni la bancă de mai mulți ani să dorească propunerea acelorași

persoane care deja au demonstrat că dispun de abilitățile necesare pentru a face

banca cât mai profitabilă.

În contextul dat a atenționat că Banca Națională a Moldovei a indicat în

răspunsul la cererea prealabilă că, „La identificarea cazurilor de prezență a unei

înțelegeri între acționari cu privire la exercitarea identică a drepturilor acordate de

deținerile în capitalul social al băncii, în particular în chestiunile legate de numirea

membrilor consiliului și/sau comisiei de cenzori, Banca Națională a Moldovei a ținut

30

cont de astfel de factori precum: natura relațiilor dintre candidații la funcția de

membru al Consiliului și sau a comisiei de cenzori și persoanele care le înaintează

(propun); numărul candidaților propuși la funcția de membru al Consiliului și/sau al

comisiei de cenzori care au fost supuse votului; dacă persoanele au cooperat în

chestiunea numirii membrilor Consiliului și/sau ai comisiei de cenzori în mai multe

cazuri; dacă numirea membrului (membrilor) propus(și) ai Consiliului și/sau ai

comisiei de cenzori a influențat puterea de decizie în Consiliul și/sau în comisia de

cenzori (prin deținerea majorității). [...] Asemenea relații dintre persoanele

(acționarii), unele dintre care având sediul în jurisdicții străine, obiectivele, acțiunile

lor sau rezultatul acțiunilor arată că cooperarea între ele nu reprezintă doar expresia

unei abordări comune într-o anumită chestiune, dar un element al unui acord

(implicit sau explicit) mai amplu intre aceștia, ce depășește pretinsa coincidență la

înregistrarea buletinelor de vot sau solicitărilor cu privire la candidații la funcțiile de

conducere a băncii” (pag. 6-7 din Răspunsul la Cererea prealabilă).

Prin urmare, deși pretinde că a luat în considerare mai mulți factori la

determinarea acțiunii concertate în chestiunea legată de numirea membrilor comisiei

de cenzori a băncii, Banca Națională a Moldovei a indicat asupra acțiunii concertate

a ÎCS „Dunav” SA cu acționarii băncii în baza doar a două episoade care în mod cert

nu denotă un element al unui acord (implicit sau explicit) mai amplu între aceștia.

Totodată, cu referire la voturile identice pe parcursul mai multor adunări ale

acționarilor băncii, atrage atenția că la nici o adunare a acționarilor băncii nu a avut

loc procesul de votare nominal când se cunoaște cine și ce voturi și-a dat. În același

timp, având în vedere totalul voturilor pro și contra, acestea obiectiv nu permit

constatarea existenței acțiunii concertate a ÎCS „Dunav” SA cu acționarii băncii, iar

luarea mai multor decizii în urma votului ÎCS „Dunav” SA, a acționarilor băncii dar

și a altor acționari a băncii, denotă faptul că aceste decizii erau în interesul băncii și

a acționarilor săi (fapt confirmat prin dinamica dezvoltării băncii), dar nu și faptul

că între ÎCS „Dunav” SA și acționarii băncii există o acțiune concertată.

Este de părere că o astfel de abordare a Băncii Naționale a Moldovei este una

contradictorie deoarece, deși Banca Națională a Moldovei a confirmat că pe lângă

ÎCS „Dunav” SA și acționarii băncii, alți acționari ai băncii la fel au votat identic în

cadrul mai multor adunări generale ale acționarilor băncii, iar prezumția de la art. 3

lit. j) din Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017 permite

constatarea acțiunii concertate a acționarilor (nefiind necesară cumularea mai multor

prezumții); totuși, Banca Națională a Moldovei nu a constatat (în baza acestei

prezumții) că ceilalți acționari ai băncii (care au votat identic) acționează concertat

cu ÎCS „Dunav” SA și acționarii băncii.

Prin urmare, Banca Națională a Moldovei în mod eronat, prin tratare ambiguă

și arbitrară a datelor faptice, dar și prin interpretare extensivă și greșită a normelor

legale, a constatat acțiunea concertată a ÎCS „Dunav” SA cu acționarii băncii în

temeiul prezumției legale sus-numite, în condițiile în care prezenta speță nici nu se

încadrează în parametrii legali ai acestei prezumții.

Indică că, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde că

ÎCS „Dunav” SA împreună cu acționarii băncii au derulat sau derulează operațiuni

economice împreună (pct. 8 din Hotărârea contestată).

Potrivit art. 3 din Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie

2017, persoane care acționează concertat sunt persoanele aflate în situația în care

fiecare dintre ele decide să-și exercite drepturile legate de o deținere dobândită sau

31

pe care urmează să o dobândească în conformitate cu un acord implicit sau explicit

încheiat între acestea. Până la proba contrară, următoarele persoane se prezumă că

acționează concertat: n) persoanele care au derulat sau derulează operațiuni

economice împreună.

În temeiul prevederilor legale citate supra, constată că pentru operarea

prezumției de mai sus urmează a fi întrunite în mod cumulativ următoarele condiții:

a) existența a minim 2 acționari ai băncii pretins acționând concertat; b) acești

acționari să deruleze în trecut sau în prezent operațiuni economice împreună.

Contrar celor menționate mai sus, Banca Națională a Moldovei nu a argumentat

și nu a probat existența mai multor operațiuni economice derulate în timp între ÎCS

„Dunav” SA și ceilalți acționari ai băncii. De fapt, operațiunile economice la care se

referă Banca Națională a Moldovei au avut caracter unic și, respectiv, nu pot fi

considerate ca o derulare în timp a operațiunilor economice.

Mai mult, deși pretinde existența acțiunii concertate între ÎCS „Dunav” SA și

acționarii băncii, Banca Națională a Moldovei a indicat că ÎCS „Dunav” SA a derulat

operațiuni economice și cu Semionova Elena, „Energoimpex” SA „Nord Energo”

SRL și „Moldelectromontaj” SA însă ultimii nu sunt acționari ai băncii. Prin urmare,

nu se întrunește condiția legală de la lit. a) de mai sus pentru operarea prezumției

legale corespunzătoare.

Adaugă reclamantul, că în acest sens, este neîntemeiată poziția Băncii

Naționale a Moldovei din răspunsul la cererea prealabilă, precum că, potrivit

noțiunilor „persoană”, „persoane care acționează concertat” din Legea nr. 202 din

6 octombrie 2017, pentru a determina persoanele care au derulat sau derulează

operațiuni economice împreună, nu este o cerință obligatorie ca persoanele să fie

acționari ai Băncii.

În speță, Banca Națională a Moldovei nu a invocat conform căror criterii legale

a stabilit prezumția acțiunii concertate în baza aspectelor de la pct. 9 din hotărârea

contestată și nici nu a demonstrat că aceste aspecte denotă existența unui acord

implicit sau explicit între ÎCS „Dunav” SA și acționarii băncii în legătură cu

drepturile legate de deținerea din capitalul social al băncii.

De fapt, aspectele constatate la pct. 9 din hotărârea contestată nu reprezintă

temeiuri de a constata o pretinsă acțiune concertată a ÎCS „Dunav” SA cu acționarii

băncii și nici nu se încadrează în nici prezumție legală aferentă acțiunii concertate.

În lumina aspectelor menționate mai sus, reiterează că ÎCS „Dunav” SA nu

acționează concertat cu ceilalți acționarii băncii, iar Banca Națională a Moldovei în

mod neîntemeiat a constatat acest fapt, fără a intra în esența circumstanțelor de fapt

invocate în hotărârea contestată.

În speță, contrar prevederilor legale, Banca Națională a Moldovei nu s-a condus

de criteriile legale corespunzătoare. Hotărârea contestată bazându-se pe o serie de

circumstanțe eronate și neexaminate în profunzime în vederea intrării în esența

acestora, or în eventualitatea în care Banca Națională a Moldovei examina în mod

corespunzătoare toate circumstanțele cauzei, aceasta urma să de o altă soluție în

speță.

A precizat că hotărârea contestată a fost emisă la data de 11 ianuarie 2019, însă

pretinsele încălcări în baza cărora Banca Națională a Moldovei a emis Hotărârea

contestată au avut loc cu mai mult de 3 ani în urmă (2011, 2015). Astfel, constată că

sancțiunile prevăzute în hotărârea contestată au fost aplicate cu încălcarea

prescripției legale de 6 luni și 3 ani, or deși încălcările au fost constatate în anul 2011

32

și 2015, sancțiunile au fost aplicate la 11 ianuarie 2019, adică peste mai mult de 3

ani de la constatare.

În temeiul celor menționate mai sus, constată că prin aplicarea sancțiunilor

indicate în hotărârea contestată, Banca Națională a Moldovei a încălcat dreptul de

proprietate a ÎCS „Dunav” SA asupra acțiunilor deținute în bancă, or de facto Banca

Națională a Moldovei a realizat o expropriere a ÎCS „Dunav” SA de acțiunile sale

prin obligarea de vânzare a acestora. Asta deoarece nu a fost respectat principiul

proporționalității și, respectiv, echilibrul între dreptul de proprietate și interesul

public, având în vedere că nu sunt întemeiate argumentele Băncii Naționale a

Moldovei care au stat a baza emiterii hotărârii contestate în partea ce se referă la ÎCS

„Dunav” SA, iar acesta în mod cert, conform circumstanțelor de fapt și de drept

menționate mai sus, nu acționează concertat cu acționarii băncii.

Astfel, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde în răspunsul

la cererea prealabilă că ingerința admisă de către aceasta este una proporțională și

legală, în condițiile în care se constată în mod cert că ÎCS „Dunav” SA nu acționează

concertat cu acționarii băncii.

Toate situațiile descrise de Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6

octombrie 2017, care au fost invocate în speță de către Banca Națională a Moldovei,

constituie doar niște prezumții ale activităților concertate.

După cum se indică chiar în conținutul normei citate, aceste prezumții operează

până la proba contrară, adică Banca Națională a Moldovei avea obligația legală să

permită ÎCS „Dunav” SA în privința căruia formulează alegații privind activitatea

concertată, cu referire la una sau alta dintre situațiile indicate în lege, să prezinte

probe contrare care ar răsturna prezumția legală.

Notează, că Banca Națională a Moldovei însă a privat ÎCS „Dunav” SA de

dreptul la apărare și fără a-i permite să prezinte probe în apărare, a procedat direct

la sancționarea ÎCS „Dunav” SA, în baza unor prezumții care sunt răsturnate prin

explicațiile ce urmează și, deci, sunt inoperante.

În context, Banca Națională a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde în

răspunsul la cererea prealabilă că exercitarea dreptului de a contesta hotărârea

contestată deja reprezintă o posibilitate de a prezenta contra probe.

De fapt, Banca Națională a Moldovei confundă dreptul de a răsturna

prezumțiile legale cu dreptul la apărare, or dreptul de a răsturna prezumțiile legale

urma a fi acordat până la sancționarea ÎCS „Dunav” SA, deoarece după sancționare

un astfel de drept este ineficient în condițiile în care ÎCS „Dunav” SA deja urmează

să se apere împotriva sancțiunilor aplicate.

În speță, la exercitarea dreptului său discreționar, Banca Națională a Moldovei

nu a luat în considerare toate faptele relevante și nu a respectat limitele legale ale

dreptului discreționar de a sancționa acționarul unei bănci pentru constatarea acțiunii

concertate, exercitând acest drept contrar scopului acordat prin lege (fiind sancționat

un acționar care nu acționează concertat cu alți acționari ai băncii).

A solicitat reclamantul ÎCS „Dunav” SA anularea hotărârii Comitetului

Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019, în partea ce se

referă la ÎCS „Dunav” SA, anularea hotărârii Comitetului Executiv al Băncii

Naționale a Moldovei nr. 69 în partea ce se referă la ÎCS „Dunav” SA.

La 11 aprilie 2019, ÎCS ,,Dima-Holding” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei, persoană terță BC ,,Energbank”

SA cu privire la anularea actului administrativ.

33

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea Comitetului Executiv al Băncii

Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 a fost comunicată reclamantei ÎCS

„Dima-Holding” SRL prin scrisoarea nr. 09-01210/8/100 din 14 ianuarie 2019.

Potrivit art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000

și art. 11 alin. (51) din Legea 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a

Moldovei, reclamanta a contestat actul administrativ prin cererea prealabilă din

11.02.2019. Pârâta Banca Națională a Moldovei a respins cererea prealabilă prin

hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 69 din 13 martie

2019, care a fost comunicată reclamantei prin scrisoarea nr. 09-01210/30/818 din

14 martie 2019.

Hotărârile Comitetului Executiv ale Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din

11 anuarie 2019 și nr. 69 din 13 martie 2019 sunt ilegale și neîntemeiate în privința

reclamantei ÎCS „Dima-Holding” SRL, care deține legal pachetul de 8,62 % de

acțiuni dobândit legal în capitalul social al BC „Energbank” SA.

Menționează că, potrivit hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din

11 ianuarie 2019, drept urmare al unor pretinse acorduri implicite, sau explicite,

compania reclamantă „Dima-Holding” care deține 8,62 % din capitalul social al BC

„Energbank” SA ar fi acționat concertat în raport cu banca împreună cu acționarii

„Enteh” SA (8,09 % din capitalul social), „Evident Electro” SA (7,33 % din capitalul

social), „Electroreparație Grup” SRL (3,10 % din capitalul social), „Hostex

Establishment” (9,62 % din capitalul social), „Panfermag Energy” SA (4,75 % din

capitalul social), „WGD INT” SRO (3,95% din capitalul social), ÎCS „Dunav” SA

(6,07 % din capitalul social), Melnic Vladimir (0,03 % din capitalul social),

Macovevețkaia Elena (0,85 % din capitalul social), Semionova Elena (0,14 % din

capitalul social), Prodan Oleg (0,22 % din capitalul social).

Potrivit textului actului administrativ contestat, pârâta Banca Națională a

Moldovei își întemeiază constatările pe cumulul unor circumstanțe și prezumții care

au determinat concluzia Băncii Naționale a Moldovei că acționarii nominalizați în

hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 ar deține o

deținere calificată de 52,77% în capitalul social al BC „Energbank” SA fără a avea

aprobarea (permisiunea) scrisă a Băncii Naționale a Moldovei pentru dobândirea

deținerii calificate. În motivarea hotărârii Comitetul Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei face referință la art. 3 din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind

activitatea băncilor (care este în vigoare din 1 ianuarie 2018), unde este explicată

noțiunea de „persoane care acționează concertat”, și constată acțiunile pretins

concertate ale reclamantei ÎCS „Dima-Holding” SRL efectuate în comun cu alți

acționari ai BC „Energbank” SA.

La pct. 3 subpct. 2), 5) și 7) din motivarea hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019

se face referință la art. 3 lit. f) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 pentru a

constata activitatea concertată a reclamantei ÎCS „Dima-Holding” SRL care, în anul

2010 a furnizat resurse financiare pentru „Evident Electro” SA utilizate pentru

procurarea acțiunilor BC „Energbank” SA din emisiunea a X-a, a participat la

emisiunea a X-a de acțiuni ale BC „Energbank” SA, precum și a utilizat împrumuturi

din aceeași sursă („Panfermag Energy” SA), de rând cu acționarii „Enteh” SA,

„Electroreparație Grup” SRL și persoane implicate cu acționarii „Panfermag

Energy” SA, „Enteh” SA, „Electroreparație Grup” SRL și „Evident Electro” SA,

Banca Națională a Moldovei nu a justificat calificarea constatată în raport cu

normele în vigoare aplicabile faptelor/acțiunilor descrise.

34

La pct. 5 din motivarea hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 se face referință la

art. 3 lit. i) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea concertată a

persoanelor care au adoptat sau adoptă o politică investițională similară, prin

achiziția de instrumente financiare emise de același emitent sau de persoane

implicate cu același emitent și/sau prin înstrăinarea de instrumente financiare emise

de același emitent sau de persoane implicate cu același emitent. În acest context se

invocă faptul că în perioada 1 februarie 2018-14 februarie 2018 reclamanta „Dima-

Holding” SRL și acționarii „Enteh” SA, „Evident Electro” SA, „WGD INT” SRO,

„Electroreparație Grup” SRL, „Hostex Establishment”, „Panfermag Energy” SA,

ÎCS „Dunav” SA, au notificat BNM privind intenția de înstrăinare integrală a

pachetelor de acțiuni deținute în BC „Energbank” SA însă, notificarea vizată nu

constituie realizarea unei achiziții sau înstrăinări în sensul normei invocate. Or, din

textul Legii nu rezultă că noțiunea de „emitent” se referă și la BC „Energbank” SA

pentru care în Lege este utilizată noțiunea de „bancă”, inclusiv în scopul calificării

acțiunilor concertate (art. 3 lit. j). Aceste notificări au fost o reacție firească a

acționarilor la avalanșa de modificări a legislației bancare, complexe și neclare, și la

politicile restrictive aplicate de Banca Națională a Moldovei fată de BC „Energbank”

SA în ultimii 3 ani, inclusiv privind neplata dividendelor. Mai mult, notificările au

fost făcute întru executarea prevederilor legale privind majorarea

deținerilor/achizițiilor.

Pct. 6 din motivarea hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 este bazat pe art. 3 lit.

m) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea concertată a

persoanelor care au deținut sau dețin în același timp dețineri la una sau la mai multe

persoane juridice, exercitând controlul asupra acestora și desfășurând o politică

comună. La subpunctele 2) și 4) norma citată a fost aplicată în raport cu reclamanta

ÎCS „Dima-Holding” SRL deoarece „Panfermag Energy” SA deține cota de 4% în

capitalul reclamantei ÎCS „Dima-Holding” SRL, iar ultima a deținut împreună cu

Gordeev Serghei cota de 100 în capitalul „Zeto Energie” SRL, Banca Națională a

Moldovei nu a justificat calificarea constatată în raport cu normele în vigoare

aplicabile faptelor/acțiunilor descrise.

La pct. 7 din motivarea hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 sunt invocate

circumstanțe care ar confirma politică comună de durată a acționarilor în raport cu

emitentul BC „Energbank” SA, fiind invocat art. 3 lit. j) din Legea nr. 202 din 6

octombrie 2017 referitor la activitatea concertată a persoanelor al căror exercițiu

identic al drepturilor conferite de valorile mobiliare emise de bancă denotă o politică

comună de durată cu referire la această bancă. Norma citată a fost aplicată

reclamantei ÎCS „Dima-Holding” SRL pentru exercitarea drepturilor de vor la

adunările acționarilor din anii 2006-2018 și desemnarea membrilor organelor de

conducere a BC „Energbank” SA în aprilie 2014, martie-aprilie 2018. Banca

Națională a Moldovei nu a justificat calificarea constatată în raport cu normele în

vigoare aplicabile faptelor/acțiunilor invocate.

La pct. 8 din motivarea hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 se face referire la

art. 3 lit. n) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea concertată a

persoanelor care au derulat sau derulează operațiuni economice împreună. În

contextul normei citate, la subpunctele 1), 3) - 6), al pct. 8 din hotărâre este indicat

că reclamanta ÎCS „Dima-Holding” SRL a derulat în 2004-2018 operațiuni

economice cu alți acționari sau persoane implicate cu acționarii „Electroreparație

Grup” SRL, „Evident Electro” SA, „Panfermag Energy” SA, „Enteh” SA, însă

35

Banca Națională a Moldovei nu a justificat calificarea constatată în raport cu

normele în vigoare aplicabile faptelor/acțiunilor descrise.

La pct. 9 din motivarea hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 sunt descrise

circumstanțe adiționale, lipsite de relevanță, care ar consolida concluziile Băncii

Naționale a Moldovei privind caracterul pretins concertat al unor acțiuni întreprinse

de reclamanta ÎCS „Dima-Holding” SRL și alți acționarii vizați în actul contestat: la

subpunctul 4) lit. f), lit. h) este invocată intenția de procurare a pachetului de acțiuni

al reclamantei ÎCS „Dima-Holding” SRL de către Valerii Usatîi și Covanji Natalia

(17 noiembrie 2016 și 27 decembrie 2016).

A explicat că aceste acțiuni au constituit o reacție firească a acționarilor la

avalanșa de modificări a legislației bancare, complexe și neclare, au fost întreprinse

întru executarea prevederilor legale privind majorarea deținerilor/achizițiilor. Banca

Națională a Moldovei nu a justificat calificarea constatată în raport cu normele în

vigoare aplicabile faptelor/acțiunilor descrise; la subpunctul 5) lit. d) este invocat

faptul că Gordeev Serghei, persoană implicată în raport cu „Enteh” SA și Elena

Macovețkaia, a deținut funcția de administrator al companiei reclamante ÎCS „Dima-

Holding” SRL, iar la subpunctul 5) lit. h), lit. k) și lit. m) este invocat faptul că

Pîslaru Vera, Culajencova Aurelia și Macarov Andrei au deținut funcții în cadrul

companiei reclamante ÎCS „Dima-Holding” SRL și în cadrul altor companii

controlate de compania ÎCS „Dima-Holding” SRL. Banca Națională a Moldovei nu

a justificat calificarea constatată în raport cu normele în vigoare aplicabile

faptelor/acțiunilor descrise; la subpunctul 6) lit. d) este invocat faptul că Djarapova

Dina și Andreou Katia, beneficiari efectivi ai companiilor „Evident Electro” SA, și

ÎCS „Dima-Holding” SRL dețin funcții în cadrul aceleași companii din Cipru

„Midland Consult (Cyprus) Limited”;lLa subpunctul 7) lit. a) este invocat faptul

aflării companiilor ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grup” SRL, ÎCS

„Dunav SA și a unor companii implicate pe aceeași adresă (mun. Chișinău, str.

Vasile Alecsandri, 78G); la subpunctul 9) lit. a) este invocat faptul că pentru

adunarea generală a acționarilor din 27 decembrie 2016 reclamanta ÎCS „Dima-

Holding” SRL, „Enteh” SA, „Electroreparație Grup” SRL și „Hostex

Establishment” au înregistrat buletinele de vot în aceeași zi la 16 decembrie 2016.

Banca Națională a Moldovei nu a justificat calificarea situației descrise în raport cu

normele în vigoare aplicabile la data respectivă; la subpunctul 10) este invocat faptul

că ÎCS „Dima-Holding” SRL persoane anterior implicate cu alți acționari au utilizat

aceeași adresă IP (Internet Protocol). Banca Națională a Moldovei nu a justificat

calificarea situației descrise în raport cu normele în vigoare aplicabile.

Respinge constatările Băncii Naționale a Moldovei precum că ÎCS „Dima-

Holding” SRL ar deține în capitalul social al BC „Energbank” SA o deținere

calificată de 52,77%.

A opinat că aceste constatări sunt lipsite de temei probatoriu, sunt ilegale și sunt

prescrise, iar Banca Națională a Moldovei a manifestat subiectivism în calificarea

raporturilor economice legale dintre unii acționari ai BC „Energbank” SA drept

activitate concertată. Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a constatat

acțiunile pretins concertate ale reclamantei în baza unor fapte care nu sunt

confirmate prin probe, prin aprecierea superficială și arbitrară a documentelor și

informațiilor analizate de personalul Băncii Naționale a Moldovei, fără a ține cont

de circumstanțele obiective de constituire a acționariatului BC „Energbank” SA

36

până la instituirea restricțiilor legale invocate de Banca Națională a Moldovei, ceea

ce a condus la tragerea unor concluzii pripite, subiective și eronate în fond.

În hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 este

invocată analiza unor informații dobândite de Banca Națională a Moldovei care ar

permite de a constata că acționarii vizați acționează în mod concertat în legătură cu

Banca, adică se află în situația în care fiecare acționar a decis să exercite drepturile

lor în conformitate cu un acord implicit sau explicit (pag. 2, primul alineat). În acest

context se face referință la art. 51 alin. (5) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017

(pag. 1 primul alineat) potrivit căruia Banca Națională a Moldovei trebuie să fie

informată despre orice acord, indiferent de forma în care a fost încheiat, care are

drept obiect sau efect: exercitarea concertată a dreptului de vot în cadrul adunărilor

generale ale acționarilor băncii sau în cadrul adunărilor generale ale persoanelor care

exercită controlul asupra băncii; activitatea concertată în cadrul administrării băncii

sau a persoanelor care exercită controlul asupra acesteia; ori exercitarea dreptului de

a desemna majoritatea membrilor organului de conducere al băncii sau al

persoanelor care exercită controlul asupra acesteia. Această obligație revine

participanților la acord și organului de conducere al băncii sau al persoanelor la care

acest acord se referă, urmând a fi executată în termen de 5 zile lucrătoare de la

semnarea acordului sau, dacă acordul nu este încheiat în formă scrisă, din data la

care devin cunoscute circumstanțele care relevă existența acestuia. Din norma citată

rezultă cert obligația de informare a Băncii Naționale a Moldovei despre exercitarea

concertată a unor drepturi în raport cu banca, nu și obținerea prealabilă a permisiunii

pentru astfel de acțiuni. Mai mult, cu certitudine, Legea citată nu prevede careva

proceduri aparte privind obținerea permisiunii prealabile pentru executarea

concertată a drepturilor conferite de acțiuni și, cu certitudine, nu prevede

sancționarea pentru neprezentarea informațiilor date prin expropriere, similar cu

sancțiunea de expropriere care se aplică pentru achiziția deținerii calificate fără

permisiunea Băncii Naționale a Moldovei.

Deși se referă la acțiuni concertate prevăzute de art. 51 alin. (5) din Legea nr.

202 din 6 octombrie 2017, pentru care Legea nu prevede permisiune prealabilă,

înainte de a dispune măsurile sancționatorii, Banca Națională a Moldovei conchide

eronat că, în urma acțiunii concertate, acționarii vizați dețin deținere calificată

(52,77%) în capitalul social al băncii fără a avea aprobarea (permisiunea) prealabilă

scrisă a Băncii Naționale a Moldovei pentru dobândirea deținerii calificate (pag. 13,

primul alineat). Actul administrativ contestat nu este motivat din punct de vedere

legal referitor la calificarea acțiunilor concertate imputate reclamantei ÎCS „Dima-

Holding” SRL drept achiziție concertată potrivit art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea

nr. 202 din 6 octombrie 2017 care ar fi avut loc fără permisiunea prealabilă scrisă a

BNM.

Indică că, este lipsită de suport legal și concluzia Băncii Naționale a Moldovei

din actul contestat (pag. 12, ultimul alineat) precum că acționarii vizați, inclusiv ÎCS

„Dima-Holding” SRL, urmau să se declare ca atare (concertați) și să solicite

aprobarea (permisiunea) prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei conform

prevederilor pct. 3 din Hotărârea Consiliului de administrare a Băncii Naționale a

Moldovei nr. 127 din 27 iunie 2013 și art. V. alin. (6) din Legea nr. 110 din 15 iunie

încălcare pe care nu a admis-o prevăzută de art. 45 alin. (1) din Legea nr. 202 din

6 octombrie 2017.

37

A remarcat că în actul contestat Banca Națională a Moldovei invocă fapte și

acțiuni care au avut loc într-o perioadă de cel puțin 12 ani, 2006-2018, dar nu

specifică când anume ar fi avut loc acordul explicit/implicit al acționarilor vizați și

pretinsa achiziție a deținerii calificate, când urmau acționarii vizați, inclusiv ÎCS

„Dima-Holding” SRL, să solicite permisiunea Băncii Naționale a Moldovei. Or,

chiar din argumentarea actului contestat rezultă cu certitudine că acționarii vizați nu

au dobândit acțiuni concomitent.

Astfel, acțiunile și evenimentele descrise în actul administrativ contestat nu

justifică constatările făcute privind pretinsa achiziție concertată a unei dețineri

calificate în sensul art. 45 alin. (1) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 și nu

există temei legal pentru sancționare cu exproprierea reclamantei ÎCS „Dima-

Holding” SRL.

A obiectat că aprecierile și constatările din hotărârea Băncii Naționale a

Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 sunt arbitrare și interpretative, contravin

Constituției, legislației naționale și acordurilor internaționale.

A explicat că a depus toată diligența pentru a respecta prevederile normative

referitor la activitatea bancară și rolul Băncii Naționale a Moldovei în supravegherea

instituțiilor care activează pe piața financiară, nu a neglijat careva prescripții ale

Băncii Naționale a Moldovei referitor la exercitarea drepturilor sale de acționar,

având certitudinea că BC „Energbank” SA respectă toate rigorile legale privind

transparența acționariatului și dezvăluirea informațiilor.

A indicat că, Banca Națională a Moldovei a emis actul contestat, invocând

conformitatea cu prevederile art. 45 alin. (1), (2), (4), (5) din Legea nr. 202 din 6

octombrie 2017 privind activitatea băncilor și art. 11 alin. (1), (3), art. 27 alin. (1)

lit. h) din Legea nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei.

Dispozitivul hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019

constată în p. 1: „1. Se constată că acționarii BC „Energbank” SA – „Enteh” SA,

„Evident - Electro” SA, ÎCS, „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grup” SRL,

„Hostex Establishment”, „Panfermag Energy” SA, „WGD INT” SRO, ÎCS „Dunav”

SA, Melnic Vladimir, Macovefkaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg –

acționează concertat în raport cu această bancă și dețin în capitalul social al acestea

deținere (52,77%) fără a dispune de aprobarea (permisiunea) prealabilă a Băncii

Naționale a Moldovei conform cerințelor Legii nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind

activitatea băncilor”.

Prin pct. 2 din dispozitivul hotărârii contestate Banca Națională a Moldovei a

informat persoanele vizate, inclusiv ÎCS „Dima-Holding” SRL, despre incidența

prevederilor legale vizând suspendarea de drept a exercițiului dreptului de vot, al

dreptului de convocare și desfășurare a adunării generale a acționarilor, al dreptului

de a introduce chestiuni la ordinea de zi, al dreptului de a propune candidați pentru

membrii organului de conducere, al dreptului de a primi dividende din data

constatării acțiunii concertate a persoanelor, adică din data adoptării respectivei

hotărâri.

Prin pct. 3 din dispozitivul hotărârii contestate Banca Națională a Moldovei a

obligat acționarii vizați, inclusiv ÎCS „Dima-Holding” SRL, să înstrăineze acțiunile

deținute în capitalul social al BC „Energbank” SA în termen de 3 luni. Actul

contestat specifică că la expirarea termenului de 3 luni devin incidente prevederile

art. 521 din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

38

Astfel, drept urmare a adoptării hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr. 13

din 11 ianuarie 2019 va avea loc exproprierea a ÎCS „Dima-Holding” SRL de

acțiunile emise de BC „Energbank” SA, dobândite și deținute în mod legal. Contrar

voinței sale ÎCS „Dima-Holding” SRL este forțată să cedeze proprietatea sa, să

înstrăineze acțiunile în nume propriu altor persoane de drept privat, agreate de Banca

Națională a Moldovei, în caz contrar bunurile vor dispare din patrimoniul

reclamantei, acțiunile vor fi anulate, în lipsa unei cauze de utilitate publică, fără o

dreaptă și prealabilă despăgubire.

A obiectat că hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019

are efect de expropriere, camuflată sub un pretins interes public general. Măsurile

de sancționare aplicate de drept în raport cu compania reclamantă sunt vădit

disproporționate, nu sunt justificate, sunt în contradicție cu Articolul 1 din Protocolul

nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale. Or, Convenția Europeană prevede că intervenția statului în

exercitarea dreptului de proprietate al reclamantei ÎCS „Dima-Holding” SRL

urmează să fie justificată printr-un scop legitim de utilitate publică sau un interes

general, trebuie să fie proporțională scopului legitim urmărit pentru a asigura un just

echilibru între protecția dreptului de proprietate și interesul public. Măsurile de

sancționare aplicate prin hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 în raport cu reclamanta ÎCS „Dima-Holding”

SRL nu au temei legal în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția

Europeană, sunt în mod vădit arbitrare și exagerate față de caracterul și gravitatea

pretinselor încălcări constatate și scopul urmărit, încălcând obligațiunile asumate de

Republica Moldova conform Convenției, acordurilor internaționale privind

garantarea și protejarea investițiilor străine.

Notează că, hotărârea contestată nu conține motivarea aplicării restricțiilor

legale și a sancțiunilor de expropriere în raport cu evenimentele care au avut loc

înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea

băncilor (1 ianuarie 2018).

A opinat că Manca Națională a Moldovei nu a justificat aplicarea legislației

actuale pentru calificarea unor activități pretins concertate ale reclamantei ÎCS

„Dima-Holding” SRL din anii 2006-2017. Actul contestat doar menționează că

prevederi similare au fost stabilite anterior în art. 3, 15, 151, 153, 155 din Legea

instituțiilor financiare nr. 550 din 21 iulie 1995.

De asemenea indică că, în ipoteza că ar fi existat careva temeiuri pentru

sancționarea reclamantei, hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr 13 din 11

ianuarie 2019 este una tardivă. Or, potrivit art. 142 alin. (3) din Legea nr. 202 din

6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor, aplicarea sancțiunilor se prescrie în

termen de 6 luni de la data constatării faptei, dar nu mai târziu de 3 ani de la data

comiterii ei.

Este de părere că hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr 13 din 11 ianuarie

2019 face referință la pretinse încălcări/acțiuni admise de compania reclamantă ÎCS

„Dima-Holding” SRL care au o vechime mai mare de 6 luni sau 3 ani.

Astfel, hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 nu

face referință la careva încălcări constatate anterior în privința companiei reclamante

ÎCS „Dima-Holding” SRL, prin urmare pretinsa încălcare invocată în hotărârea

contestată nu are caracter repetat.

39

A accentuat că în perioada de referință Banca Națională a Moldovei a verificat

sau a fost în drept să verifice activitatea BC „Energbank” SA, să obțină orice

informații privind deținerea acțiunilor de către reclamanta ÎCS „Dima-Holding”

SRL și să dispună în timp util referitor la acțiunile reclamantei în vederea respectării

legislației.

Or, Banca Națională a Moldovei nu a invocat faptul că reclamanta ÎCS „Dima-

Holding” SRL s-ar fi opus sau s-ar fi eschivat de prezentarea informațiilor sau

executarea unor prescripții ale Băncii Naționale a Moldovei, în ipoteze că

reclamanta ar fi admis pe parcursul a peste 12 ani încălcări atât de grave care să

justifice exproprierea, Banca Națională a Moldovei urma să reacționeze imediat,

pentru a proteja interesul public invocat în hotărârea nr. 69 din 13 martie 2019

privind respingerea cererii prealabile.

A remarcat că în actul contestat nu sunt aduse argumente pentru a justifica că

anume în 2019 ar fi intervenit un pericol pentru interesul public invocat de Banca

Națională a Moldovei, careva circumstanțe care denotă o influenta prejudiciabilă a

reclamantei asupra administrării băncii drept urmare a faptului că Banca Națională

a Moldovei nu a evaluat calitatea acționarilor vizați și a reclamantei ÎCS „Dima-

Holding” SRL, nu a indicat și nu a justificat caracterul ilegal, prejudiciabil sau

periculos al unor schimbări care ar fi intervenit în privința reclamantei ÎCS „Dima-

Holding” SRL.

Iar, pretinsele încălcări/acțiuni admise de compania reclamantă ÎCS „Dima-

Holding” SRL în februarie 2018 când ÎCS „Dima-Holding” SRL ar fi adoptat o

politică investițională similară cu alți acționari prin înstrăinarea acțiunilor emise de

același emitent - BC „Energbank” SA au avut loc transparent, cu informarea Băncii

Naționale a Moldovei, care nu le-a calificat drept acțiuni concertate și nu le-a

sancționat în limita termenului de prescripție de 6 luni stabilit prin art. 142 alin. (3)

din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

A mai expus că lipsa justificării aplicării unor sancțiuni de expropriere pentru

fapte/acțiuni prescrise denotă caracterul arbitrar al constatărilor si sancțiunilor

aplicate, iar argumentele la acest subiect sunt de o importanta incontestabilă, având

în vedere caracterul extrem de instabil al legislației aplicabile care în ultimii 5-6 ani

a fost supusă unor modificări extrem de dure care au rigidizat la maxim regimul

deținerii acțiunilor în bănci.

Or, aplicarea retroactivă a unor norme legale este contrară principiilor

fundamentale privind acțiunea legilor în timp stabilite prin art. 46 din Legea nr. 780

din 27 decembrie 2001 privind actele legislative (abrogată): actul legislativ produce

efecte numai în timpul cât este în vigoare și nu poate fi retroactiv sau ultraactiv; au

efect retroactiv doar actele legislative prin care se stabilesc sancțiuni mai blânde;

actele legislative pot ultraactiva în mod excepțional.

În acest sens, a menționat că prevederi similare se conțin în art. 73 din Legea

nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative: actul normativ produce

efecte doar cît este în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv; au

efect retroactiv doar actele normative prin care se stabilesc sancțiuni mai blînde;

actele normative pot ultraactiva, în mod excepțional, dacă acest lucru este prevăzut

expres de noul act normativ.

A solicitat ÎCS ,,Dima-Holding” SRL anularea hotărârii Comitetului Executiv

al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 „Cu privire la acțiunea

concertată a acționarilor BC „Energbank” SA – SA „Enteh”, SA „Evident-Electro”

40

SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL, SRL „Electroreparație Grup”, „Hostex

Establishment”, SA „Panfermag Energy”, ÎCS „Dunav” SA, „WGD INT” SRO,

Melnic Vladimir, Macovețkaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg”, în partea ce

se referă la ÎCS „Dima-Holding” SRL, cu revocarea tuturor măsurilor sancționatoare

aplicate reclamantului și anularea hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale

a Moldovei nr. 69 din 13 martie 2019 privind respingerea cererii prealabile a

reclamantului ÎCS „Dima-Holding” SRL.

La 11 aprilie 2019, SRO ,,WGD INT” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Băncii Naționale a Moldovei, persoană terță BC ,,Energbank” cu privire

la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că hotărârea Comitetului executiv al Băncii

Naționale nr. 13 din 11 ianuarie 2019 a fost comunicată reclamantei „WGD INT”

SRO prin scrisoarea nr. 09-01210/8/100 din 14 ianuarie 2019.

A menționat că potrivit art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000 și art. 11 alin. (51) din Legea nr. 548 din 21 iulie 1995 cu

privire la Banca Națională a Moldovei a contestat actul administrativ prin cererea

prealabilă din 11 februarie 2019.

Astfel, a relatat că Banca Națională a Moldovei a respins cererea prealabilă prin

hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 69 din 13 martie

2019, care a fost comunicată prin scrisoarea nr. 09-01210/30/818 din 14 martie 2019.

A opinat că hotărârile Comitetului executiv ale Băncii Naționale a Moldovei

nr. 13 din 11 ianuarie 2019 și nr. 69 din 13 martie 2019 sunt ilegale și neîntemeiate

în privința „WGD INT” SRO, rezident al Republicii Cehe, care timp de peste 12 ani

deține legal pachetul de 3,95% de acțiuni dobândit legal în capitalul social al BC

„Energbank” SA.

Menționează că, potrivit hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr 13 din

11 ianuarie 2019, drept urmare al unor pretinse acorduri implicite, sau explicite,

compania reclamantă „WGD INT” SRO care deține 3,95% din capitalul social al BC

„Energbank” SA ar fi acționat concertat în raport cu banca împreună cu acționarii

„Enteh” SA (8,09 % din capitalul social), „Evident Electro” SA (7,33 % din capitalul

social), ÎCS „Dima-Holdong” SRL (8,62 % din capitalul social), 95% din capitalul

social), „Electroreparație Grup” SRL (3,10 % din capitalul social), „Hostex

Establishment” (9,62 % din capitalul social), „Panfermag Energy” SA (4,75 % din

capitalul social), ÎCS „Dunav” SA (6,07 % din capitalul social), Melnic Vladimir

(0,03 % din capitalul social), Macovevețkaia Elena (0,85 % din capitalul social),

Semionova Elena (0,14 % din capitalul social), Prodan Oleg (0,22 % din capitalul

social).

A explicat că potrivit textului actului administrativ contestat, Banca Națională

a Moldovei își întemeiază constatările pe cumulul unor circumstanțe și prezumții

care au determinat concluzia Băncii Naționale a Moldovei că acționarii nominalizați

în hotărârea nr. 13 din 11 ianuarie 2019 ar deține o deținere calificată de 52,77% în

capitalul social al BC „Energbank” SA fără a avea aprobarea (permisiunea) scrisă a

Băncii Naționale a Moldovei pentru dobândirea deținerii calificate.

A relatat că în motivarea hotărârii Comitetul executiv al Băncii Naționale a

Moldovei se face referință la art. 3 din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind

activitatea băncilor (care este în vigoare din 1 ianuarie 2018), unde este explicată

noțiunea de „persoane care acționează concertat”, și constată acțiunile pretins

41

concertate ale reclamantei „WGD INT” SRO efectuate în comun cu alți acționari ai

BC „Energbank” SA.

În pct. 1 din motivarea hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 Comitetul executiv

al Băncii Naționale a Moldovei invocă art. 3 lit. a) din Legea nr. 202din 6 octombrie

2017 privind acțiunile concertate ale persoanelor care au achiziționat acțiuni ale

băncii în circumstanțe care denotă achiziția coordonată sau intenția comună a acestor

persoane de a achiziționa acțiunile băncii. Banca Națională a Moldovei constată că

„WGD INT” SRO și „Panfermag Energy” SA ar fi acționat concertat deoarece în

aceeași zi la data de 24 noiembrie 2006, au procurat pachetele de 3,07 % și,

respectiv, 3,80 %, din capitalul social al BC „Energbank” SA de la aceeași persoană

- „Energoimpex” SA, ceea ce denotă achiziție coordonată.

În acest context menționează că Banca Națională a Moldovei nu a justificat

calificarea situației descrise în raport cu normele în vigoare aplicabile la data

achiziției efective.

La pct. 5 din motivarea hotărârii nr.13 din 11 ianuarie 2019 se face referință la

art. 3 lit. i) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea concertată a

persoanelor care au adoptat sau adoptă o politică investițională similară, prin

achiziția de instrumente financiare emise de același emitent sau de persoane

implicate cu același emitent și/sau prin înstrăinarea de instrumente financiare emise

de același emitent sau de persoane implicate cu același emitent. În sensul dat, se

invocă faptul că în perioada 1 februarie 2018-14 februarie 2018, „WGD INT” SRO

și acționarii „Enteh” SA, „Evident Electro” SA, ÎCS „Dima-Holdong” SRL,

„Electroreparație Grup” SRL, „Hostex Establishment”, „Panfermag Energy” SA,

ÎCS „Dunav” SA, au notificat Banca Națională a Moldovei privind intenția de

înstrăinare integrală a pachetelor de acțiuni deținute în BC „Energbank” SA însă,

notificarea vizată nu constituie realizarea unei achiziții sau înstrăinări în sensul

normei invocate. Or, din textul Legii nu rezultă că noțiunea de „emitent” se referă și

la BC „Energbank” SA pentru care în Lege este utilizată noțiunea de „bancă”,

inclusiv în scopul calificării acțiunilor concertate (art. 3 lit. j). Aceste notificări au

fost o reacție firească a acționarilor la politicile restrictive aplicate de Banca

Națională a Moldovei fată de BC „Energbank” SA în ultimii 3 ani, inclusiv privind

(ne) plata dividendelor. Mai mult, notificările au fost făcute întru executarea

prevederilor legale.

Pct. 6 din motivarea hotărârii nr.13 din 11 ianuarie 2019 este bazat pe art. 3 lit.

m) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea concertată a

persoanelor care au deținut sau dețin în același timp dețineri la una sau la mai multe

persoane juridice, exercitând controlul asupra acestora și desfășurând o politică

comună. La subpunctul 11) norma citată a fost aplicată în raport cu Bezugla Iryna,

beneficiarul efectiv al ÎCS „Dunav” SA, și Skirski Ruslan, beneficiarul efectiv al

reclamantei „WGD INT” SRO, care împreună au deținut cota de 100% în capitalul

reclamantei „WGD INT” SRO, însă Banca Națională a Moldovei nu a justificat

calificarea situației descrise în raport cu normele în vigoare aplicabile la data

respectivă.

Totodată, la pct. 7 din motivarea hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 sunt

invocate circumstanțe care ar confirma politică comună de durată a acționarilor în

raport cu emitentul BC „Energbank” SA, fiind invocat art. 3 lit. j) din Legea nr. 202

din 6 octombrie 2017 referitor la activitatea concertată a persoanelor al căror

exercițiu identic al drepturilor conferite de valorile mobiliare emise de bancă denotă

42

o politică comună de durată cu referire la această bancă, dar niciunul din

argumentele formulate la subpunctele 1)-11) de la pct. 7 nu indică concret vreo

acțiune concertată atribuită „WGD INT” SRO.

La pct. 8 din motivarea hotărârii nr.13 din 11 ianuarie 2019 se face referire la

art. 3 lit. n) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea concertată a

persoanelor care au derulat sau derulează operațiuni economice împreună.

A indicat că în contextual normei citate, la subpunctul 10) al pct. 8 din hotărâre

este indicat că Bezugla Iryna, beneficiar efectiv al ÎCS „Dunav” SA a înstrăinat cota

de 20% către Ruslan Skirski, beneficiarul efectiv al „WGD INT” SRO, însă această

tranzacție nu este operațiune economică în sensul normei invocate, iar Banca

Națională a Moldovei nu a justificat calificarea situației descrise în raport cu normele

în vigoare aplicabile la data respectivă.

La pct. 9 din motivarea hotărârii nr.13 din 11 ianuarie 2019 sunt descrise

circumstanțe adiționale care ar consolida concluziile Băncii Naționale a Moldovei

privind caracterul pretins concertat al unor acțiuni întreprinse de acționarii vizați în

actul contestat, inclusiv faptul descris la subpunctul 9 lit. b) că pentru adunarea

generală a acționarilor din 27 decembrie 2016, „WGD INT” SRO și „Evident

Electro” SA au înregistrat buletinele de vot în aceeași zi la 20 decembrie 2016. Acest

pretins „fapt” nu este altceva decât o simpla coincidentă, prin urmare este de părere

că Banca Națională a Moldovei nu a justificat calificarea situației descrise în raport

cu normele în vigoare aplicabile la data respectivă.

A învederat că sunt eronate concluziile Băncii Naționale a Moldovei precum

că „WGD INT” SRO ar avea în capitalul social al BC „Energbank” SA o deținere

calificată de 52,77%, or aceste constatări sunt lipsite de temei probatoriu, sunt ilegale

și sunt prescrise, fiind manifestat subiectivism în calificarea raporturilor economice

legale dintre unii acționari ai BC „Energbank” SA drept activitate concertată.

A susținut că comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a constatat

acțiunile pretins concertate ale „WGD INT” SRO în baza unor fapte care nu sunt

confirmate prin probe, prin aprecierea superficială și arbitrară a documentelor și

informațiilor analizate de personalul Băncii Naționale a Moldovei, fără a ține cont

de circumstanțele obiective de constituire a acționariatului BC „Energbank” SA

până la instituirea restricțiilor legale invocate de Banca Națională a Moldovei, ceea

ce a condus la tragerea unor concluzii pripite, subiective și eronate în fond.

A punctat că în hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie

2019, este invocată analiza unor informații dobândite de Banca Națională a

Moldovei care ar permite de a constata că acționarii vizați acționează în mod

concertat în legătură cu banca, adică se află în situația în care fiecare acționar a decis

să exercite drepturile lor în conformitate cu un acord implicit sau explicit, făcându-

se referință la art. 51 alin. (5) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 potrivit căruia

Banca Națională a Moldovei trebuie să fie informată despre orice acord, indiferent

de forma în care a fost încheiat, care are drept obiect sau efect: exercitarea concertată

a dreptului de vot în cadrul adunărilor generale ale acționarilor băncii sau în cadrul

adunărilor generale ale persoanelor care exercită controlul asupra băncii; activitatea

concertată în cadrul administrării băncii sau a persoanelor care exercită controlul

asupra acesteia; ori exercitarea dreptului de a desemna majoritatea membrilor

organului de conducere al băncii sau al persoanelor care exercită controlul asupra

acesteia. Această obligație revine participanților la acord și organului de conducere

al băncii sau al persoanelor la care acest acord se referă, urmând a fi executată în

43

termen de 5 zile lucrătoare de la semnarea acordului sau, dacă acordul nu este

încheiat în formă scrisă, din data la care devin cunoscute circumstanțele care relevă

existența acestuia.

Cu referire la norma sus enunțată, a evidențiat că obligația de informare a

Băncii Naționale a Moldovei despre exercitarea concertată a unor drepturi în raport

cu banca, nu și obținerea prealabilă a permisiunii pentru astfel de acțiuni.

Mai mult, cu certitudine, Legea citată nu prevede careva proceduri aparte

privind obținerea permisiunii prealabile pentru executarea concertată a drepturilor

conferite de acțiuni și, cu certitudine, nu prevede sancționarea pentru neprezentarea

informațiilor date prin expropriere, similar cu sancțiunea de expropriere care se

aplică pentru achiziția deținerii calificate fără permisiunea Băncii Naționale a

Moldovei.

A opinat că deși se referă la acțiuni concertate prevăzute de art. 51 alin. (5) din

Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017, pentru care Legea nu prevede permisiune

prealabilă, înainte de a dispune măsurile sancționatorii, Banca Națională a Moldovei

conchide eronat că, în urma acțiunii concertate, acționarii vizați dețin deținere

calificată (52,77%) în capitalul social al băncii fără a avea aprobarea (permisiunea)

prealabilă scrisă a Băncii Naționale a Moldovei pentru dobândirea deținerii

calificate.

Insistă că actul administrativ contestat nu este motivat din punct de vedere legal

referitor la calificarea acțiunilor concertate imputate reclamantei „WGDINT” SRO

drept achiziție concertată potrivit art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 202 6 octombrie

2017 care ar fi avut loc fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM.

A indicat că este lipsită de suport legal și concluzia Băncii Naționale a

Moldovei din actul contestat precum că acționarii vizați, inclusiv „WGD INT” SRO,

urmau să se declare ca atare (concertați) și să solicite aprobarea (permisiunea)

prealabilă a Băncii Naționale conform prevederilor pct. 3 din Hotărârea Consiliului

de administrare a Băncii Naționale a Moldovei nr. 127 din 27 iunie 2013 și art. V.

alin. (6) din Legea nr.110 din 15 iunie 2018. Astfel, Banca Națională a Moldovei

propune ca „WGD INT” SRO să recunoască o încălcare pe care nu a admis-o

prevăzută de art. 45 alin. (1) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017.

A punctat că în actul contestat Banca Națională a Moldovei invocă fapte și

acțiuni care au avut loc într-o perioadă de cel puțin 12 ani, 2006-2018, dar nu

specifică când anume ar fi avut loc acordul explicit/implicit al acționarilor vizați și

pretinsa achiziție a deținerii calificate, când urmau acționarii vizați, inclusiv „WGD

INT” SRO, să solicite permisiunea Băncii Naționale a Moildovei. Or, chiar din

argumentarea actului contestat rezultă cu certitudine că acționarii vizați nu au

dobândit acțiuni concomitent.

Astfel, acțiunile și evenimentele descrise în actul administrativ contestat nu

justifică constatările făcute privind pretinsa achiziție concertată a unei dețineri

calificate în sensul art. 45 alin. (1) din Legea 202/06.10.2017 și nu există temei legal

pentru sancționare cu exproprierea reclamantei „WGD INT” SRO.

Aprecierile și constatările din hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din

11 ianuarie 2019 sunt arbitrare și interpretative, contravin Constituției, legislației

naționale și acordurilor internaționale.

În acest context, precizează că „WGD INT” SRO a depus toată diligența pentru

a respecta prevederile normative referitor la activitatea bancară și rolul Băncii

Naționale a Moldovei în supravegherea instituțiilor care activează pe piața

44

financiară, nu a neglijat careva prescripții referitor la exercitarea drepturilor sale de

acționar, având certitudinea că BC „Energbank” SA respectă toate rigorile legale

privind transparența acționariatului și dezvăluirea informațiilor.

Prin pct. 2 din dispozitivul hotărârii contestate Banca Națională a Moldovei a

informat persoanele vizate, inclusiv „WGD INT” SRO, despre incidența

prevederilor legale vizând suspendarea de drept a exercițiului dreptului de vot, al

dreptului de convocare și desfășurare a adunării generale a acționarilor, al dreptului

de a introduce chestiuni la ordinea de zi, al dreptului de a propune candidați pentru

membrii organului de conducere, al dreptului de a primi dividende din data

constatării acțiunii concertate a persoanelor, adică din data adoptării respectivei

hotărâri.

Prin p. 3 din dispozitivul hotărârii contestate Banca Națională a Moldovei a

obligat acționarii vizați, inclusiv „WGD INT” SRO, să înstrăineze acțiunile deținute

în capitalul social al BC „Energbank” SA în termen de 3 luni. Actul contestat

specifică că la expirarea termenului de 3 luni devin incidente prevederile art. 521

din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

Astfel, drept urmare a adoptării hotărârii Băncii Naționale a nr. 13 din 11

ianuarie 2019 va avea loc exproprierea reclamantei „WGD INT” SRO de acțiunile

emise de BC „Energbank” SA, dobândite și deținute în mod legal.

A subliniat că contrar voinței sale „WGD INT” SRO, este forțată să cedeze

proprietatea sa, să înstrăineze acțiunile în nume propriu altor persoane de drept

privat, agreate de Banca Națională a Moldovei, în caz contrar bunurile vor dispare

din patrimoniul reclamantei, acțiunile vor fi anulate, în lipsa unei cauze de utilitate

publică, fără o dreaptă și prealabilă despăgubire.

A concretizat că hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie

2019 are efect de expropriere, camuflată sub un pretins interes public general.

Astfel, măsurile de sancționare aplicate drept în raport cu compania reclamantă

sunt vădit disproporționate, nu sunt justificate, sunt în contradicție cu Articolul 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Or, Convenția Europeană prevede că intervenția statului în exercitarea

dreptului de proprietate al reclamantei „WGD INT” SRO urmează să fie justificată

printr-un scop legitim de utilitate publică sau un interes general, trebuie să fie

proporțională scopului legitim urmărit pentru a asigura un just echilibru între

protecția dreptului de proprietate și interesul public.

Rezumă că măsurile de sancționare aplicate prin hotărârea Comitetului

executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.13 din 11 ianuarie 2019 în raport cu

reclamanta „WGD INT” SRO nu au temei legal în sensul articolului 1 din Protocolul

nr. 1 la Convenția Europeană, sunt în mod vădit arbitrare și exagerate față de

caracterul și gravitatea pretinselor încălcări constatate și scopul urmărit, încălcând

obligațiunile asumate de Republica Moldova conform Convenției, acordurilor

internaționale privind garantarea și protejarea investițiilor străine.

A mai expus că hotărârea contestată nu conține motivarea aplicării restricțiilor

legale și a sancțiunilor de expropriere în raport cu evenimentele care au avut loc

înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea

băncilor (1 ianuarie 2018).

A argumentat că Banca Națională a Moldovei nu a justificat aplicarea legislației

actuale pentru calificarea unor activități pretins concertate ale „WGD INT” SRO din

45

anii 2006-2017, iar actul contestat doar menționează că prevederi similare au fost

stabilite anterior în articolele 3, 15, 151, 153, 155 din Legea instituțiilor financiare

nr. 550 din 21 iulie 1995.

Iar, în ipoteza că ar fi existat careva temeiuri pentru sancționarea „WGD INT”

SRO, hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 este una

tardivă.

Or, potrivit art. 142 alin. (3) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind

activitatea băncilor, aplicarea sancțiunilor se prescrie în termen de 6 luni de la data

constatării faptei, dar nu mai târziu de 3 ani de la data comiterii ei.

Este cert că hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019

face referință la pretinse încălcări/acțiuni admise de compania reclamantă „WGD

INT” SRO care au o vechime mai mare de 6 luni sau 3 ani.

A punctat că hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019

nu face referință la careva încălcări constatate anterior în privința companiei

reclamante „WGD INT” SRO, deci pretinsa încălcare invocată în hotărârea

contestată nu are caracter repetat.

A obiectat că în perioada de referință Banca Națională a Moldovei a verificat

sau a fost în drept să verifice activitatea BC „Energbank” SA, să obțină orice

informații privind deținerea acțiunilor de către reclamanta „WGD INT” SRO și să

dispună în timp util referitor la acțiunile reclamantei în vederea respectării

legislației.

Or, Banca Națională a Moldovei nu a invocat faptul că reclamanta „WGD INT”

SRO s-ar fi opus sau s-ar fi eschivat de prezentarea informațiilor sau executarea unor

prescripții ale Băncii Naționale a Moldovei.

Iar, în ipoteza în care „WGD INT” SRO ar fi admis pe parcursul a peste 12 ani

încălcări atât de grave care să justifice exproprierea, Banca Națională a Moldovei

urma să reacționeze imediat, pentru a proteja interesul public invocat în hotărârea

nr. 69 din 13 martie 2019 privind respingerea cererii prealabile.

A insistat că în actul contestat nu sunt aduse argumente pentru a justifica că

anume în 2019 ar fi intervenit un pericol pentru interesul public invocat de Banca

Națională a Moldovei, careva circumstanțe care denotă o influență prejudiciabilă a

reclamantei asupra administrării băncii drept urmare a faptului că Banca Națională

a Moldovei nu a evaluat calitatea acționarilor vizați și a reclamantei „WGD INT”

SRO care deține acțiunile BC „Energbank” SA din 2006.

Totodată, Banca Națională a Moldovei nu indică și nu justifică caracterul

prejudiciabil sau periculos al unor schimbări care ar fi intervenit în privința

reclamantei „WGD INT” SRO.

În acest context, precizează că pretinsele încălcări/acțiuni admise de compania

„WGD INT” SRO în februarie 2018, când ar fi adoptat o politică investițională

similară cu alți acționari prin înstrăinarea acțiunilor emise de același emitent - BC

„Energbank” SA au avut loc transparent, cu informarea Băncii Naționale a

Moldovei, care nu le-a calificat drept acțiuni concertate și nu le-a sancționat în limita

termenului de prescripție de 6 luni stabilit prin art. 142 alin. (3) din Legea nr. 202

din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

A susținut că lipsa justificării aplicării unor sancțiuni de expropriere pentru

fapte/acțiuni prescrise denotă caracterul arbitrar al constatărilor și sancțiunilor

aplicate, reieșind din faptul că argumentele la acest subiect sunt de o importanta

incontestabilă, având în vedere caracterul extrem de instabil al legislației aplicabile

46

care în ultimii 5-6 ani care a fost supusă unor modificări extrem de dure care au

rigidizat la maxim regimul deținerii acțiunilor în bănci.

Or, aplicarea retroactivă a unor norme legale este contrară principiilor

fundamentale privind acțiunea legilor în timp stabilite prin art. 46 din Legea nr. 780

din 27 decembrie 2001 privind actele legislative (abrogată): actul legislativ produce

efecte numai în timpul cât este în vigoare și nu poate fi retroactiv sau ultraactiv; au

efect retroactiv doar actele legislative prin care se stabilesc sancțiuni mai blânde;

actele legislative pot ultraactiva în mod excepțional. Prevederi similare se conțin în

art. 73 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative: actul

normativ produce efecte doar cît este în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv

sau ultraactiv; au efect retroactiv doar actele normative prin care se stabilesc

sancțiuni mai blînde; actele normative pot ultraactiva, în mod excepțional, dacă acest

lucru este prevăzut expres de noul act normativ.

A solicitat reclamantul SRO ,,WGD INT” anularea hotărârii Comitetului

Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 ,,Cu privire la

acțiunea concertată a acționarilor BC „Energbank” SA – „Enteh” SA, „Evident-

Electro” SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grup” SRL, „Hostex

Establishment”, „Panfermag Energy” SA, ÎCS „Dunav” SA, „WGD INT” SRO,

Melnic Vladimir, Macovețkaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg”, în partea ce

se referă la „WGD INT” SRO, cu revocarea tuturor măsurilor sancționatoare aplicate

reclamantului și anularea hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 69 din 13 martie 2019 privind respingerea cererii prealabile a

reclamantului „WGD INT” SRO.

La 11 aprilie 2019, Macovețkaia Elena a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea Comitetului Executiv a Băncii

Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 se pretinde că Makovețkaia Elena

acționează concertat cu următorii acționarii ai BC „Energbank” SA: „Enteh” SA,

„Evident-Electro” SA, ÎCS „Dunav” SA, „Electroreparație Grup” SRL, „Panfermag

Energy” SA, „WGD INT” SRO, Hostex Establishment, Melnic Vladimir,

Macovețkaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg, tot prin hotărârea dată a fost

suspendat exercițiul drepturilor aferente acțiunilor deținute de către acționar în

capitalul social al băncii, la fel l-a obligat pe acționar să vândă acțiunile deținute în

capitalul social al băncii în termen de 3 luni de la data hotărârii contestate.

Reclamanta Makovețkaia Elena a manifestat dezacordul său față de hotărârea

Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.13 din 11 ianuarie 2019 prin

cerere prealabilă care a fost depusă la Băncii Naționale a Moldovei la data de 11

februarie 2019.

Astfel, prin hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 69 din 13 martie 2019

au fost respinse cererile prealabile depuse de către „Electroreparație Grup” SRL,

„Panfermag Energy” SA, ÎCS „Dima Holding” SRL, „WGD INT” SRO , „Hostex

Establishment”, ÎCS „Dunav” SA, Makovețkaia Elena, Melnic Vladimir cu

consecința menținerii Hotărârii BNM nr. 69 din 13.03.2019.

A notat că în condițiile în care hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13

din 11 ianuarie 2019 a rămas în vigoare, unica cale de apărare a drepturilor sale este

cea de a depune cerere în instanța de judecată.

Este de părere că toate situațiile descrise de prevederile legale ale art. 3 din

Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017, invocate de către

47

Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei, sunt doar prezumții ale

activităților concertate.

După cum se indică chiar în conținutul art. 3 din Legea privind activitatea

băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017 aceste prezumții operează până la proba

contrară, adică Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei are obligația

legală să permită acționarului în privința căruia formulează alegații privind

activitatea concertată, cu referire la una sau alta dintre situațiile indicate în lege, să

prezinte probe contrare care ar răsturna prezumția legală.

Prin urmare, Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei avea obligația

legală să ofere acționarului posibilitatea de a prezenta probe contrare care să

răstoarne prezumțiile legale, înainte de a concluziona despre existența și întinerea

pretinsei activități concertate.

Însă, Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei însă a privat acționarul

de dreptul la apărare și, fără a-i permite să prezinte probe în apărare, a procedat direct

la sancționarea acționarului, în baza unor prezumții care sunt răsturnate prin

explicațiile ce urmează și, deci, sunt inoperante.

A argumentat că Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei în mod

neîntemeiat pretinde că acționarul împreună cu „Electroreparație Grup” SRL,

„Enteh” SA, „Evident-Electro” SA și ÎCS „Dima-Holding” SRL sunt persoane care

în derularea unor operațiuni economice utilizează resurse financiare având aceeași

sursă, provenind de la entități diferite care sunt persoane implicate.

Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei interpretează în mod eronat

noțiunea de persoană implicată sub aspectul acțiunii concertate și califică în mod

greșit ca fiind persoane implicate care acționează concertat persoanele care de fapt

nu se încadrează în această categorie, pentru că nu sunt acționari ai băncii.

Obiectează că Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei în mod greșit

a calificat „Energoimpex” SA ca fiind persoană implicată care acționează concertat,

asta deși aceasta nu este acționar al băncii.

Pe cale de consecință utilizarea resurselor financiare de la „Energoimpex” SRL

nu urma a fi luată în considerare la determinarea acțiunii concertate, or în speță nu

este aplicabilă prezumția enunțată.

La fel a precizat că Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei în mod

neîntemeiat pretinde că acționarul - Makovețkaia Elena împreună cu „Enteh” SA,

„Evident-Electro” SA, ÎCS „Dunav” SA, „Electroreparație Grup” SRL, „Panfermag

Energy” SA, „WGD INT” SRO și „Hostex Establishment” au adoptat o politică

investițională similară, prin înstrăinarea de instrumente financiare emise de același

emitent.

În acest sens, a afirmat că Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei

urma să constate că acționarul Makovețkaia Elena, împreună cu ceilalți acționari

menționați mai sus au efectuat mai multe înstrăinări, de instrumente financiare emise

de același emitent, și în acest sens exista o tactică, un comportament comun, fapt

care ar atesta existența unei politici investiționale similare.

Totodată, comunică că Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei a

determinat abuziv și neîntemeiat existența unei politici investiționale comune doar

în baza unui singur episod și nu în urma acțiunilor repetate de vânzare a

instrumentelor financiare emise de către bancă, iar un singur caz în mod evident nu

poate permite constatarea existenței unei politici investiționale similare.

48

În plus, aspectele aferente celor descrise mai sus nu pot fi considerate ca temei

pentru a concluziona că înstrăinarea a avut loc în condiții similare, or este evident că

modificarea legislației ar putea servi drept motiv de a înstrăina instrumentele

financiare pentru mai mulți participanți la această piață iar aceștia nu sunt obligați

să o facă pe rând doar pentru a nu fi acuzați de acțiune concertată.

A explicat că în perioada anului 2017, conducerea Băncii Naționale a Moldovei

în mod insistent a recomandat băncii să efectueze măsurile necesare în vederea

identificării unui investitor strategic.

Totodată, Banca Națională a Moldovei a blocat mai multe hotărâri ale adunării

generale a acționarilor băncii cu privire la repartizarea dividendelor, drept urmare în

atare circumstanțe este explicabil că mai mulți acționari au decis să-și vândă

acțiunile deținute în bancă.

Prin urmare, Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei în mod

neîntemeiat pretinde că acționarul Makovețkaia Elena împreună cu acționarii băncii

sunt persoane care au deținut sau dețin în același timp dețineri (cote de participare)

la una sau mai multe persoane juridice, exercitând controlul asupra acestora și

desfășurând o politică comună.

A opinat că Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei a calificat că

acționarul acționează concertat cu acționarii băncii în temeiul prezumției legale sus

- numite, aceasta a făcut referire la exemple care nu se încadrează în respectiva

prezumție.

Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei în mod neîntemeiat pretinde

că acționarul Makovețkaia Elena împreună cu acționarii băncii sunt persoane ale

căror exercițiu identic al drepturilor conferite de valorile mobiliare emise de către

bancă denotă o politică comună de durată cu referire la bancă.

În același timp, Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei pretinde

existența acțiunii concertate a acționarului cu acționarii băncii din motivul exercitării

identice a drepturilor de vot în cadrul mai multor adunări ale acționarilor băncii,

menționând că la nicio adunare a acționarilor băncii nu a avut loc procesul de votare

nominal când se cunoaște cine și ce voturi și-a dat.

În același timp, având în vedere totalul voturilor pro și contra, acestea nu permit

constatarea existenței acțiunii concertate a acționarului cu acționarii băncii, iar

luarea mai multor decizii în urma votului acționarului, acționarilor băncii dar și a

altor acționari a băncii, denotă faptul că aceste decizii erau în interesul băncii și a

acționarilor săi (fapt confirmat prin dinamica dezvoltării băncii), dar nu și faptul că

între acționar și acționarii băncii există o acțiune concertată.

Mai mult, numirea membrilor Consiliului Băncii nu pot fi considerate ca temei

pentru a concluziona că exercițiul drepturilor a avut loc în mod identic, or de la

înființarea băncii structura acționariatului acesteia practic nu s-a schimbat, iar prin

urmare și membrii Consiliului în mod constant au rămas practic aceiași, având în

vedere că aceștia au demonstrat că dispun de capacitatea necesară pentru a gestiona

Banca, fapt confirmat prin volumul profiturilor obținute de către bancă dea lungul

anilor.

Reieșind din cele expuse mai sus evident este faptul că Comitetul Executiv a

Băncii Naționale a Moldovei în mod eronat a constatat acțiunea concertată a

acționarului cu acționarii băncii în temeiul prezumției legale sus-numite, or aceasta

nu este aplicabilă.

49

Subsecvent, notează că Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei în

mod neîntemeiat pretinde că acționarul împreună cu acționarii băncii au derulat sau

derulează operațiuni economice împreună deoarece potrivit art. 3 din Legea privind

activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017, potrivit căruia persoane care

acționează concertat - persoanele aflate în situația în care fiecare dintre ele decide

să-și exercite drepturile legate de o deținere dobândită sau pe care urmează să o

dobândească în conformitate cu un acord implicit sau explicit încheiat între acestea.

Până la proba contrară, următoarele persoane se prezumă că acționează concertat: n)

persoanele care au derulat sau derulează operațiuni economice împreună.

Având în vedere prevederile enunțate, a remarcat că operarea prezumției de

mai sus, urmează a fi întrunite în mod cumulativ următoarele condiții: existența a

minim doi acționari ai Băncii pretins acționând concertat; acești acționari să deruleze

în trecut sau în prezent, operațiuni economice împreună.

Însă Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nu a argumentat și nu

a probat existența mai multor operațiuni derulate în timp între acționar și ceilalți

acționari ai băncii, care de fapt au avut caracter unic și, respectiv, nu pot fi

considerate ca o derulare a operațiunilor economice.

Mai mult, deși pretinde existența acțiunii concertate între acționar și acționarii

băncii, Banca Națională a Moldovei a indicat că acționarul a derulat operațiuni

economice și cu „Energoimpex” SA, „Nord Energo” SRL, „Moldelectromontaj” SA

ș.a., aceștia nu sunt acționari ai băncii, nefiind întrunită condiția legală pentru

operarea prezumției legale corespunzătoare.

A specificat că Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei în mod

neîntemeiat pretinde că există circumstanțe care denotă că acționarul acționează în

mod concertat cu acționarii băncii deoarece conform art. 3 din Legea privind

activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017, „persoane care acționează

concertat - persoanele aflate în situația în care fiecare dintre ele decide să-și exercite

drepturile legate de o deținere dobândită sau pe care urmează să o dobândească în

conformitate cu în acord implicit sau explicit încheiat între acestea. Până la proba

contrară, următoarele persoane se prezumă că acționează concertat: o) alte persoane

determinate de Banca Națională a Moldovei, conform criteriilor stabilite în actele

normative”.

La caz, Comitetul Executiv a Băncii Naționale a Moldovei nu a invocat

conform căror criterii egale a stabilit prezumția acțiunii concertate în baza aspectelor

de la pct. 9 din hotărârea contestată și nici nu a demonstrat că aceste aspecte denotă

existența unui acord implicit sau explicit între acționar și acționarii băncii în legătură

cu drepturile legate de deținerea din bancă.

De fapt, aspectele constatate la pct. 9 din hotărârea contestată nu reprezintă

temeiuri de a constata acțiunea concertată a acționarului cu acționarii băncii și nici

nu se încadrează în nici o prezumție legală aferentă acțiunii concertate.

Astfel, este de părere că în temeiul celor menționate mai sus, acționarul nu

acționează concertat cu ceilalți acționari ai băncii, iar Banca Națională a Moldovei

în mod neîntemeiat a constatat acest fapt, fără a intra în esența circumstanțelor de

fapt invocate în hotărârea contestată.

Cu referire la condiția cumulativă prevăzută la lit. a) alin.(3) art. 111 din Legea

nr. 548 din 21 iulie 1995, a menționat că aceea că toate motivele invocate de

Makovețkaia Elena sunt potrivite obiectului litigiului și sunt bine întemeiate

deoarece dovedesc faptul că Banca Națională a Moldovei a dat dovadă de o abordare

50

subiectivă pe marginea problemei create, motive care dovedesc aceea că Banca

Națională a Moldovei nu a examinat problema sub toate aspectele și a interpretat

eronat prevederile egale, consecința fiind manifestată prin emiterea hotărârilor

ilegale care sunt contestate de Makovețkaia Elena în acest litigiu.

Cu referire la a doua condiție cumulativă prevăzută la lit. b) alin. (3) art. 111

din Legea nr. 548 din 21 iulie 1995, menționează aceea că hotărârea contestată nr.

13 din 11 ianuarie 2019 stabilește la pct. 3 expres pentru cei vizați inclusiv

Makovețkaia Elena obligația de a vinde în termen de 3 luni acțiunile deținute în

capitalul social al BC ,,Energbank” SA, corespunzător după expirarea termenului

sus menționat în cazul în care nu a reușit să vândă acțiunile Makovețkaia Elena va

fi în imposibilitate de a mai face ceva cu aceste acțiuni deoarece conform revederilor

legale acțiunile urmează a fi anulate.

Cu referire la a treia condiție cumulativă prevăzută la lit. b) alin. (3) art. 111 din

Legea nr. 548 din 21 iulie 1995, specifică că în speța dată în general în textul

hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 nu este abordat

aspectul legat de interesul public urmărit prin emiterea de către Banca Națională a

Moldovei a hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019, pe când prejudiciul care ar putea fi

cauzat Makovețkaia Elena este evident deoarece este enorm și este consecința

directă a hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019.

A solicitat reclamanta Macovețkaia Elena anularea hotărârii Comitetului

Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 în partea ce se

referă la Makovețkaia Elena ca neîntemeiată și ilegală cu revocarea tuturor măsurilor

aplicate față de Makovețkaia Elena, anularea Hotărârii Comitetului Executiv al

Băncii Naționale a Moldovei nr. 69 din 13 martie 2019 cu privire la cererea

prealabilă depusă de Makovețkaia Elena în partea ce se referă la Makovețkaia Elena.

La 11 aprilie 2019, SA ,,Evident-Electro” (actualmente SRL ,,Evident-

Electro”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Băncii Naționale a

Moldovei, persoană terță BC ,,Energbank” SA cu privire la anularea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea Comitetului executiv al Băncii

Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 a fost comunicată reclamantei SA

,,Evident-Electro” prin scrisoarea nr. 09-01210/8/100 din 14 ianuarie2019.

A menționat că potrivit art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000 și art. 11 alin. (51) din Legea nr. 548 din 21 iulie 1995 cu

privire la Banca Națională a Moldovei a contestat actul administrativ prin cererea

prealabilă din 11 februarie 2019, care a fost respinsă prin hotărârea Comitetului

executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 69 din 13 martie 2019, care a fost

comunicată prin scrisoarea nr. 09-01210/30/818 din 14 martie 2019.

Este de părere că hotărârile Comitetului executiv ale Băncii Naționale a

Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 și nr. 69 din 13 martie 2019 sunt ilegale și

neîntemeiate în privința SA ,,Evident-Electro”, care deține legal pachetul de 7,33 %

de acțiuni dobândit legal în capitalul social al BC „Energbank” SA.

Menționează că, potrivit hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11

ianuarie 2019, drept urmare al unor pretinse acorduri implicite, sau explicite,

compania reclamantă SA ,,Evident-Electro” care deține 7,33 % din capitalul social

al BC „Energbank” SA ar fi acționat concertat în raport cu banca împreună cu

acționarii „Enteh” SA (8,09 % din capitalul social), ÎCS „Dima - Holding” SRL

(8,62 % din capitalul social) „Electroreparație Grup” SRL (3,10 % din capitalul

51

social), „Hostex Establishment” (9,62 % din capitalul social), „Panfermag Energy”

SA (4,75 % din capitalul social), „WGD INT” SRO (3,95% din capitalul social),

ÎCS „Dunav” SA (6,07 % din capitalul social), Melnic Vladimir (0,03 % din

capitalul social), Macovevețkaia Elena (0,85 % din capitalul social), Semionova

Elena (0,14 % din capitalul social), Prodan Oleg (0,22 % din capitalul social).

A explicat că potrivit textului actului administrativ contestat, Banca Națională

a Moldovei își întemeiază constatările pe cumulul unor circumstanțe și prezumții

care au determinat concluzia Băncii naționale a Moldovei că acționarii nominalizați

în hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 ar deține o

deținere calificată de 52,77% în capitalul social al BC „Energbank” SA fără a avea

aprobarea (permisiunea) scrisă a Băncii Naționale a Moldovei pentru dobândirea

deținerii calificate.

În motivarea hotărârii Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei se

face referință la art. 3 din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea

băncilor (care este în vigoare din 1 ianuarie 2018), unde este explicată noțiunea de

„persoane care acționează concertat”, și constată acțiunile pretins concertate ale SA

,,Evident-Electro” efectuate în comun cu alți acționari ai BC „Energbank” SA.

La pct. 3 subpunctele 1), 2), 3), 6) și 7) din motivarea hotărârii nr. 13 din 11

ianuarie 2019 se face referință la art. 3 lit. f) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017

pentru a constata activitatea concertată a SA ,,Evident-Electro” care, în anul 2010 a

furnizat resurse financiare pentru „Electroreparație Grup” SRL utilizate pentru

procurarea acțiunilor BC „Energbank” SA din emisiunea a X-a, a participat la

emisiunea a X-a de acțiuni ale BC „Energbank” SA, precum și a utilizat împrumuturi

din aceeași sursă („Hostex Establishment”), de rând cu acționarul „Enteh” SA și

persoane implicate cu acționarii „Enteh” SA, „Panfermag Energy” SA, „Enteh” SA,

„Electroreparație Grup” SRL și „Evident Electro” SA, însă susține că Banca

Națională a Moldovei nu a justificat calificarea constatată în raport cu normele în

vigoare aplicabile faptelor/acțiunilor descrise.

La pct. 5 din motivarea hotărârii nr.13 din 11 ianuarie 2019 se face referință la

art. 3 lit. i) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea concertată a

persoanelor care au adoptat sau adoptă o politică investițională similară, prin

achiziția de instrumente financiare emise de același emitent sau de persoane

implicate cu același emitent și/sau prin înstrăinarea de instrumente financiare emise

de același emitent sau de persoane implicate cu același emitent. În acest context se

invocă faptul că în perioada 1 februarie 2018-14 februarie 2018, SA ,,Evident-

Electro” și acționarii „Enteh” SA, „Evident Electro” SA, „WGD INT” SRO,

„Electroreparație Grup” SRL, „Hostex Establishment”, „Panfermag Energy” SA,

ÎCS „Dunav” SA, au notificat Banca Națională a Moldovei privind intenția de

înstrăinare integrală a pachetelor de acțiuni deținute în BC „Energbank” SA însă,

notificarea vizată nu constituie realizarea unei achiziții sau înstrăinări în sensul

normei invocate.

Or, din textul Legii nu rezultă că noțiunea de „emitent” se referă și la BC

„Energbank” SA pentru care în Lege este utilizată noțiunea de „bancă”, inclusiv în

scopul calificării acțiunilor concertate (art. 3 lit. j). Aceste notificări au fost o reacție

firească a acționarilor la avalanșa de modificări a legislației bancare, complexe și

neclare, și la politicile restrictive aplicate de Banca Națională a Moldovei fată de BC

„Energbank” SA în ultimii 3 ani, inclusiv privind neplata dividendelor. Mai mult,

52

notificările au fost făcute întru executarea prevederilor legale privind majorarea

deținerilor/achizițiilor.

Pct. 6 din motivarea hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 este bazat pe art.3 lit.

m) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea concertată a

persoanelor care au deținut sau dețin în același timp dețineri la una sau la mai multe

persoane juridice, exercitând controlul asupra acestora și desfășurând o politică

comună. La subpunctele 1), 5), 6), 10) norma citată a fost aplicată în raport cu SA

,,Evident-Electro” deoarece „Enteh” SA și persoane implicate cu acest acționar au

deținut 100 % din capitalul reclamantei SA ,,Evident-Electro”; acționarii și persoane

anterior implicate cu SA ,,Evident-Electro” și alți acționari au deținut sau dețin 100%

din capitalul companiilor ,,Inter Invest Capital” SRL, ,,Nord Energo” SRL, ,,Produse

Cerealiere” SA, însă Banca Națională a Moldovei nu a justificat calificarea

constatată în raport cu normele în vigoare aplicabile faptelor/acțiunilor descrise.

La pct. 7 din motivarea hotărârii nr.13 din 11 ianuarie 2019 sunt invocate

circumstanțe care ar confirma politică comună de durată a acționarilor în raport cu

emitentul BC „Energbank” SA, fiind invocat art. 3 lit. j) din Legea nr. 202 din 6

octombrie 2017 referitor la activitatea concertată a persoanelor al căror exercițiu

identic al drepturilor conferite de valorile mobiliare emise de bancă denotă o politică

comună de durată cu referire la această bancă.

A indicat că norma citată a fost aplicată SA ,,Evident-Electro” pentru

exercitarea drepturilor de vor la adunările acționarilor din anii 2006-2018 și

desemnarea membrilor organelor de conducere a BC „Energbank” SA în aprilie

2010, aprilie 2012, aprilie 2014, aprilie 2016, martie-aprilie 2018, însă la fel Banca

Națională a Moldovei nu a justificat calificarea constatată în raport cu normele în

vigoare aplicabile faptelor/acțiunilor invocate.

La pct. 8 din motivarea hotărârii nr.13 din 11 ianuarie 2019 se face referire la

art. 3 lit. n) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea concertată a

persoanelor care au derulat sau derulează operațiuni economice împreună. În

contextul normei citate, la subpunctele 1), 3) - 5) din pct. 8 din hotărâre este indicat

că reclamanta SA ,,Evident-Electro” a derulat în 2004-2018 operațiuni economice

cu alți acționari sau persoane implicate cu acționarii vizați în actul contestat. Banca

Națională a Moldovei nu a justificat calificarea constatată în raport cu normele în

vigoare aplicabile faptelor/acțiunilor descrise.

La pct. 9 din motivarea hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 sunt descrise

circumstanțe adiționale, lipsite de relevanță, care ar consolida concluziile Băncii

Naționale a Moldovei privind caracterul pretins concertat al unor acțiuni întreprinse

de reclamanta Evident Electro ” SA și alți acționarii vizați în actul contestat:

- la subpunctul 4) lit. f), lit. h) este invocată intenția de procurare a pachetului

de acțiuni al reclamantei Evident Electro” SA de către dl Valerii Usatîi și dna

Covanji Natalia (17 noiembrie 2016 și 27 decembrie 2016). Aceste acțiuni au

constituit o reacție firească a acționarilor la avalanșa de modificări a legislației

bancare, complexe și neclare, au fost întreprinse întru executarea prevederilor legale

privind majorarea deținerilor/achizițiilor. Manca Națională a Moldovei nu a

justificat calificarea constatată în raport cu normele în vigoare aplicabile

faptelor/acțiunilor descrise;

- la subpunctul 5) lit. a) este invocat faptul că administratorul reclamantei,

acționarul Melnic Vladimir, anterior a deținut diferite funcții la companii comerciale

implicate cu unii acționari vizați în actul contestat. La lit. g) este menționat că Metta

53

Alexandru a deținut funcția de administrator al companiilor vizate în actul contestat.

Banca Națională a Moldovei nu a justificat calificarea constatată în raport cu

normele în vigoare aplicabile faptelor/acțiunilor descrise;

- la subpunctul 6) lit. d) este invocat faptul că Djarapova Dina și Andreou Katia,

beneficiari efectivi ai companiilor „Evident Electro ” SA, și ÎCS ”Dima-Holding”

SRL dețin funcții în cadrul aceleași companii din Cipru ,,Midland Consult (Cyprus)

Limited”;

- la subpunctul 7) lit. b) este invocat faptul că ,,Enteh” SA și unele companii

implicate ,,Electroreparație Grup” SRL, ÎCS ,,Dunav” SA și a unor companii

implicate au adresa juridică identică cu cea de corespondență a companiei

reclamante ,,Evident Electro ” SA (mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân 4/4);

- la subpunctul 9) lit. b) este invocat faptul că pentru adunarea generală a

acționarilor din 27 decembrie 2016 reclamanta ,,Evident Electro” SA și ,,WGD INT”

SRO au înregistrat buletinele de vot în aceeași zi la 20 decembrie 2016. Acest pretins

fapt nu este altceva decât o simpla coincidentă, iar Banca Națională a Moldovei nu

a justificat calificarea situației descrise în raport cu normele în vigoare aplicabile la

data respectivă.

- la subpunctul 11) este invocat faptul că ,,Evident Electro ” SA și persoane

implicate cu alți acționari au utilizat aceeași adresă IP (Internet Protocol).

Respinge constatările Băncii Naționale a Moldovei precum că SA ,,Evident-

Electro” ar deține în capitalul social al BC „Energbank” SA o deținere calificată de

52,77%. Aceste constatări sunt lipsite de temei probatoriu, sunt ilegale și sunt

prescrise.

Astfel, a opinat că Banca Națională a Moldovei a manifestat subiectivism în

calificarea raporturilor economice legale dintre unii acționari ai BC „Energbank” SA

drept activitate concertată. Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a

constatat acțiunile pretins concertate ale reclamantei în baza unor fapte care nu sunt

confirmate prin probe, prin aprecierea superficială și arbitrară a documentelor și

informațiilor analizate de personalul Băncii Naționale a Moldovei, fără a ține cont

de circumstanțele obiective de constituire a acționariatului BC „Energbank” SA

până la instituirea restricțiilor legale invocate, ceea ce a condus la tragerea unor

concluzii pripite, subiective și eronate în fond.

În hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr.13 din 11 ianuarie 2019 este

invocată analiza unor informații dobândite de Banca Națională a Moldovei care ar

permite de a constata că acționarii vizați acționează în mod concertat în legătură cu

Banca, adică se află în situația în care fiecare acționar a decis să exercite drepturile

lor în conformitate cu un acord implicit sau explicit. În acest context se face referință

la art. 51 alin. (5) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017, potrivit căruia Banca

Națională a Moldovei trebuie să fie informată despre orice acord, indiferent de forma

în care a fost încheiat, care are drept obiect sau efect; exercitarea concertată a

dreptului de vot în cadrul adunărilor generale ale acționarilor băncii sau în cadrul

adunărilor generale ale persoanelor care exercită controlul asupra băncii; activitatea

concertată în cadrul administrării băncii sau a persoanelor care exercită controlul

asupra acesteia; ori exercitarea dreptului de a desemna majoritatea membrilor

organului de conducere al băncii sau al persoanelor care exercită controlul asupra

acesteia. Această obligație revine participanților la acord și organului de conducere

al băncii sau al persoanelor la care acest acord se referă, urmând a fi executată în

termen de 5 zile lucrătoare de la semnarea acordului sau, dacă acordul nu este

54

încheiat în formă scrisă, din data la care devin cunoscute circumstanțele care relevă

existența acestuia.

A accentuat că din norma citată rezultă cert obligația de informare a Băncii

Naționale a Moldovei despre exercitarea concertată a unor drepturi în raport cu

banca, nu și obținerea prealabilă a permisiunii pentru astfel de acțiuni. Mai mult, cu

certitudine, Legea enunțată nu prevede careva proceduri aparte privind obținerea

permisiunii prealabile pentru executarea concertată a drepturilor conferite de acțiuni

și, cu certitudine, nu prevede sancționarea pentru neprezentarea informațiilor date

prin expropriere, similar cu sancțiunea de expropriere care se aplică pentru achiziția

deținerii calificate fără permisiunea Băncii Naționale a Moldovei.

Deși se referă la acțiuni concertate prevăzute de art. 51 alin. (5) din Legea

nr. 202 din 6 octombrie 2017, pentru care Legea nu prevede permisiune prealabilă,

înainte de a dispune măsurile sancționatorii, Banca Națională a Moldovei conchide

eronat că, în urma acțiunii concertate, acționarii vizați dețin deținere calificată

(52,77%) în capitalul social al băncii fără a avea aprobarea (permisiunea) prealabilă

scrisă a acesteia pentru dobândirea deținerii calificate.

A obiectat că actul administrativ contestat nu este motivat din punct de vedere

legal referitor la calificarea acțiunilor concertate imputate reclamantei SA ,,Evident-

Electro” drept achiziție concertată potrivit art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 202

din 6 octombrie 2017, care ar fi avut loc fără permisiunea prealabilă scrisă a Băncii

Naționale a Moldovei.

Indică că, este lipsită de suport legal și concluzia Băncii naționale a Moldovei

din actul contestat precum că acționarii vizați, inclusiv reclamantei SA ,,Evident-

Electro”, urmau să se declare ca atare (concertați) și să solicite aprobarea

(permisiunea) prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei conform prevederilor pct. 3

din hotărârea Consiliului de administrare a Băncii Naționale a Moldovei nr. 127 din

27 iunie 2013 și art. V. alin. (6) din Legea nr. 110 din 15 iunie 2018. Astfel, Banca

Națională a Moldovei propune ca SA ,,Evident-Electro” să recunoască o încălcare

pe care nu a admis-o prevăzută de art. 45 alin. (1) din Legea nr. 202 din 6 octombrie

2017.

A argumentat că în actul contestat Banca Națională a Moldovei invocă fapte și

acțiuni care au avut loc într-o perioadă de cel puțin 12 ani, 2006-2018, dar nu

specifică când anume ar fi avut loc acordul explicit/implicit al acționarilor vizați și

pretinsa achiziție a deținerii calificate, când urmau acționarii vizați, inclusiv SA

,,Evident-Electro”, să solicite permisiunea Băncii Naționale a Moldovei. Or, chiar

din argumentarea actului contestat rezultă cu certitudine că acționarii vizați nu au

dobândit acțiuni concomitent.

Astfel, acțiunile și evenimentele descrise în actul administrativ contestat nu

justifică constatările făcute privind pretinsa achiziție concertată a unei dețineri

calificate în sensul art. 45 alin. (1) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 și nu

există temei legal pentru sancționare cu exproprierea reclamantei SA ,,Evident-

Electro”.

A opinat că aprecierile și constatările din hotărârea Băncii naționale a Moldovei

nr. 13 din 11 ianuarie 2019 sunt arbitrare și interpretative, contravin Constituției,

legislației naționale și acordurilor internaționale.

A remarcat că SA ,,Evident-Electro” a depus toată diligența pentru a respecta

prevederile normative referitor la activitatea bancară și rolul Băncii Naționale a

Moldovei în supravegherea instituțiilor care activează pe piața financiară, nu a

55

neglijat careva prescripții ale ecesteia referitor la exercitarea drepturilor sale de

acționar, având certitudinea că BC „Energbank” SA respectă toate rigorile legale

privind transparența acționariatului și dezvăluirea informațiilor.

A mai explicat că, Banca Națională a Moldovei a emis actul contestat, invocând

conformitatea cu prevederile art. 45 alin. (1), (2), (4), (5) din Legea nr. 202 din 6

octombrie 2017 privind activitatea băncilor și art. 11 alin. (1), (3), art. 27 alin. (1)

lit. h) din Legea nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei.

Dispozitivul hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019

constată în p. 1: „1. Se constată că acționarii BC „Energbank” SA – „Enteh” SA,

„Evident - Electro” SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grup” SRL,

„Hostex Establishment”, „Panfermag Energy” SA, „WGD INT” SRO, ÎCS „Dunav”

SA, Melnic Vladimir, Macovefkaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg –

acționează concertat în raport cu această bancă și dețin în capitalul social al acestea

deținere (52,77%) fără a dispune de aprobarea (permisiunea) prealabilă a Băncii

Naționale a Moldovei conform cerințelor Legii nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind

activitatea băncilor”.

Prin pct. 2 din dispozitivul hotărârii contestate, Banca Națională a Moldovei a

informat persoanele vizate, inclusiv „Evident-Electro” SA, despre incidența

prevederilor legale vizând suspendarea de drept a exercițiului dreptului de vot, al

dreptului de convocare și desfășurare a adunării generale a acționarilor, al dreptului

de a introduce chestiuni la ordinea de zi, al dreptului de a propune candidați pentru

membrii organului de conducere, al dreptului de a primi dividende din data

constatării acțiunii concertate a persoanelor, adică din data adoptării respectivei

hotărâri.

Prin pct. 3 din dispozitivul hotărârii contestate Banca Națională a Moldovei a

obligat acționarii vizați, inclusiv „Evident-Electro” SA să înstrăineze acțiunile

deținute în capitalul social al BC „Energbank” SA în termen de 3 luni. Actul

contestat specifică - la expirarea termenului de 3 luni devin incidente prevederile art.

521 din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

Astfel, drept urmare a adoptării hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr. 13

din 11 ianuarie 2019 va avea loc exproprierea SA ,,Evident-Electro” de acțiunile

emise de BC „Energbank” SA, dobândite și deținute în mod legal. Contrar voinței

sale SA ,,Evident-Electro” este forțată să cedeze proprietatea sa, să înstrăineze

acțiunile în nume propriu altor persoane de drept privat, agreate de Banca Națională

a Moldovei, în caz contrar bunurile vor dispare din patrimoniul reclamantei,

acțiunile vor fi anulate, în lipsa unei cauze de utilitate publică, fără o dreaptă și

prealabilă despăgubire.

În contextul dat, a opinat că hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din

11 ianuarie 2019 are efect de expropriere, camuflată sub un pretins interes public

general.

Or, măsurile de sancționare aplicate de drept în raport cu compania reclamantă

sunt vădit disproporționate, nu sunt justificate, sunt în contradicție cu Articolul 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, care prevede că intervenția statului în exercitarea

dreptului de proprietate urmează să fie justificată printr-un scop legitim de utilitate

publică sau un interes general, trebuie să fie proporțională scopului legitim urmărit

pentru a asigura un just echilibru între protecția dreptului de proprietate și interesul

public.

56

Prin urmare, a rezumat că măsurile de sancționare aplicate prin hotărârea

Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 în

raport cu reclamanta SA ,,Evident-Electro” nu au temei legal în sensul articolului 1

din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană, sunt în mod vădit arbitrare și exagerate

față de caracterul și gravitatea pretinselor încălcări constatate și scopul urmărit,

încălcând obligațiunile asumate de Republica Moldova conform Convenției,

acordurilor internaționale privind garantarea și protejarea investițiilor străine.

Notează că, hotărârea contestată nu conține motivarea aplicării restricțiilor

legale și a sancțiunilor de expropriere în raport cu evenimentele care au avut loc

înainte de intrarea în vigoare a Legii privind activitatea băncilor nr. 202 din 6

octombrie 2017.

A mai expus că Banca Națională a Moldovei nu a justificat aplicarea legislației

actuale pentru calificarea unor activități pretins concertate ale SA ,,Evident-Electro”

din anii 2006-2017, iar actul contestat doar menționează că prevederi similare au

fost stabilite anterior în art. 3, 15, 151, 153, 155 din Legea instituțiilor financiare

550 din 21 iulie 1995.

De asemenea indică că, în ipoteza că ar fi existat careva temeiuri pentru

sancționarea reclamantei, hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr 13 din 11

ianuarie 2019 este una tardivă. Or, potrivit art. 142 alin. (3) din Legea nr. 202 din 6

octombrie 2017 privind activitatea băncilor, aplicarea sancțiunilor se prescrie în

termen de 6 luni de la data constatării faptei, dar nu mai târziu de 3 ani de la data

comiterii ei.

Opinează că, este cert că hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr 13 din 11

ianuarie 2019 face referință la pretinse încălcări/acțiuni admise de compania

reclamantă SA ,,Evident-Electro” care au o vechime mai mare de 6 luni sau 3 ani.

Astfel, hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 nu

face referință la careva încălcări constatate anterior în privința companiei reclamante

SA ,,Evident-Electro” deci pretinsa încălcare invocată în hotărârea contestată nu are

caracter repetat.

În perioada de referință Banca Națională a Moldovei a verificat sau a fost în

drept să verifice activitatea BC „Energbank” SA, să obțină orice informații privind

deținerea acțiunilor de către reclamanta SA ,,Evident-Electro” și să dispună în timp

util referitor la acțiunile reclamantei în vederea respectării legislației. Or, Banca

Națională a Moldovei nu a invocat faptul că SA ,,Evident-Electro” s-ar fi opus sau

s-ar fi eschivat de prezentarea informațiilor sau executarea unor prescripții ale Băncii

Naționale a Moldovei, în ipoteze că reclamanta ar fi admis pe parcursul a peste 12

ani încălcări atât de grave care să justifice exproprierea, Banca Națională a Moldovei

urmând să reacționeze imediat, pentru a proteja interesul public invocat în hotărârea

nr. 69 din 13 martie 2019 privind respingerea cererii prealabile.

A susținut că în actul contestat nu sunt aduse argumente pentru a justifica că

anume în 2019 ar fi intervenit un pericol pentru interesul public invocat de Banca

Națională a Moldovei, careva circumstanțe care denotă o influenta prejudiciabilă a

reclamantei asupra administrării băncii drept urmare a faptului că Banca Națională

a Moldovei nu a evaluat calitatea acționarilor vizați și a reclamantei SA ,,Evident-

Electro”, Banca Națională a Moldovei nu indică și nu justifică caracterul ilegal,

prejudiciabil sau periculos al unor schimbări care ar fi intervenit în privința

reclamantei SA ,,Evident-Electro”.

57

A concretizat că pretinsele încălcări/acțiuni admise de compania reclamantă SA

,,Evident-Electro” în februarie 2018 când ultima ar fi adoptat o politică investițională

similară cu alți acționari prin înstrăinarea acțiunilor emise de același emitent - BC

„Energbank” SA au avut loc transparent, cu informarea Băncii Naționale a

Moldovei, care nu le-a calificat drept acțiuni concertate și nu le-a sancționat în limita

termenului de prescripție de 6 luni stabilit prin art. 142 alin. (3) din Legea privind

activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017.

A mai indicat că lipsa justificării aplicării unor sancțiuni de expropriere pentru

fapte/acțiuni prescrise denotă caracterul arbitrar al constatărilor si sancțiunilor

aplicate, iar argumentele la acest subiect sunt de o importanta incontestabilă, având

în vedere caracterul extrem de instabil al legislației aplicabile care în ultimii 5-6 ani

a fost supusă unor modificări extrem de dure care au rigidizat la maxim regimul

deținerii acțiunilor în bănci.

Or, aplicarea retroactivă a unor norme legale este contrară principiilor

fundamentale privind acțiunea legilor în timp stabilite prin art. 46 din Legea nr. 780

din 27 decembrie 2001 privind actele legislative (abrogată): actul legislativ produce

efecte numai în timpul cât este în vigoare și nu poate fi retroactiv sau ultraactiv; au

efect retroactiv doar actele legislative prin care se stabilesc sancțiuni mai blânde;

actele legislative pot ultraactiva în mod excepțional. Prevederi similare se conțin în

art. 73 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative: actul

normativ produce efecte doar cât este în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv

sau ultraactiv; au efect retroactiv doar actele normative prin care se stabilesc

sancțiuni mai blînde; actele normative pot ultraactiva, în mod excepțional, dacă acest

lucru este prevăzut expres de noul act normativ.

A solicitat SA ,,Evident-Electro” anularea hotărârii Comitetului Executiv al

Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 ,,Cu privire la acțiunea

concertată a acționarilor BC „Energbank” SA – „Enteh” SA, „Evident-Electro” SA,

ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grup” SRL, „Hostex Establishment”,

„Panfermag Energy” SA, ÎCS „Dunav” SA, „WGD INT” SRO, Melnic Vladimir,

Macovețkaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg”, în partea ce se referă la SA

,,Evident-Electro”, cu revocarea tuturor măsurilor sancționatoare aplicate

reclamantului și anularea hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 69 din 13 martie 2019 privind respingerea cererii prealabile a

reclamantului SA ,,Evident-Electro”.

Prin încheierile din 15 mai 2019, 16 mai 2019 și 12 iulie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, s-a dispus conexarea acțiunilor depuse de „Enteh” SA,

„Evident - Electro” SA, ÎCS „Dima – Holding” SRL, „Electroreparație Grup” SRL,

„Hostex Establishment”, „Panfermag Energy” SA, ÎCS „Dunav SA ” SA, „WGD

INT” SRO, și Macovețcaia Elena, sub număr unic 3-1146/2019.

Prin hotărârea din 3 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SA „Enteh”,

Macovețkaia Elena, SRL „Electroreparație Grup”, Hostex Establishment, SA

„Evident – Electro”, ÎCS „Dima – Holding” SRL, SRO „WGD INT”, SA

„Panfermag Energy” și ÎCS „Dunav” SA împotriva Băncii Naționale a Moldovei,

terț BC „Energbank” SA cu privire la anularea hotărârilor Comitetului Executativ al

BNM nr. 13 din 11 ianuarie 2019, nr. 68 din 7 martie 2019 și nr. 69 din 13 martie

2019, în partea ce se referă la SA „Enteh”, Macovețkaia Elena, SRL

58

„Electroreparație Grup”, Hostex Establishment, SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima

– Holding” SRL, SRO „WGD INT”, SA „Panfermag Energy” și ÎCS „Dunav” SA.

La 9 martie 2020, SA „Enteh”, SRL „Electroreparație Grup”, Macovețkaia

Elena, la 11 martie 2020 Hostex Establishment, ÎCS „Dunav”, la 13 martie 2020 SA

„Evident – Electro”, ÎCS „Dima – Holding” SRL, SRO „WGD INT”, SA

„Panfermag Energy” au depus apel împotriva hotărârii din 3 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 25 mai 2020, SA „Evident-Electro”, ÎCS „Dima – Holding” SRL, SRO

„WGD INT”, SA „Panfermag Energy” au prezentat motivările apelurilor.

La 4 iunie 2020, ÎCS „Dunav” SA, Hostex Establishment au prezentat

motivările apelurilor.

La 8 iunie 2020, SA „Enteh”, Macovețkaia Elena, SRL „Electroreparație

Grup”, au prezentat motivările apelurilor.

Prin încheierea din 9 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost dispusă

atragerea în calitate de terț a lui Ustaîi Valerii.

Prin decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile depuse de SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima – Holding” SRL, SRO

„WGD INT”, SA „Panfermag Energy”, ÎCS „Dunav” SA, Hostex Establishment,

SA „Enteh”, Macovețkaia Elena, SRL „Electroreparație Grup”.

A fost casată integral hotărârea din 3 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie prin care a fost admisă acțiunea în contencios

administrativ depusă de SA „Enteh”, Macovețkaia Elena, SRL „Electroreparație

Grup”, Hostex Establishment, SA „Evident – Electro”, ÎS „Dima – Holding” SRL,

SRO „WGD INT”, SA „Panfermag Energy” și ÎCS „Dunav” SA împotriva Băncii

Naționale a Moldovei, terți BC „Energbank” SA și Usatîi Valerii cu privire la

contestarea actelor administrative.

A fost anulată Hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei

nr. 13 din 11 ianuarie 2019 „Cu privire la acțiunea concertată a acționarilor BC

„Energbank” SA - SA „Enteh”, SA „Evident-Electro”, ÎCS „Dima-Holding” SRL,

SRL „Electroreparație Grup”, Hostex Establishment, SA „Panfermag Energy”, SRO

„WGD INT”, ÎCS „Dunav” SA, Melnic Vladimir, Macovețkaia Elena, Semionova

Elena, Prodan Oleg”, în partea ce se referă la „Enteh” SA, Macovețkaia Elena, SRL

„Electroreparație Grup”, Hostex Establishment, SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima

– Holding” SRL, SRO „WGD INT”, SA „Panfermag Energy”, ÎCS „Dunav” SA, cu

revocarea tuturor măsurilor aplicate față de „Enteh” SA, Macovețkaia Elena, SRL

„Electroreparație Grup”, SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima – Holding” SRL, SRO

„WGD INT”, SA „Panfermag Energy”, Hostex Establishment și ÎCS „Dunav” SA.

A fost anulată Hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei

nr. 68 din 7 martie 2019 ,,Cu privire la cererea prealabilă depusă de către „Enteh”

SA”.

A fost anulată Hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei

nr. 69 din 13 martie 2019 ,,Cu privire la cererile prealabile depuse de către

„Electroreparație Grup” SRL, „Panfermag Energy” SA, ÎCS „Dima Holding” SRL,

„WGD INT” SRO, „Hostex Establishment”, ÎCS „Dunav” SA, Makovețkaia Elena,

Melnic Vladimir, în partea ce se referă la Macovețkaia Elena, SRL „Electroreparație

Grup”, Hostex Establishment, SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima -Holding” SRL,

SRO „WGD INT”, SA „Panfermag Energy”, ÎCS „Dunav” SA.

59

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima-

Holding” SRL, SRO „WGD INT”, SA „Panfermag Energy” cu privire la

compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

La 5 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Banca Națională a

Moldovei a depus recurs împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, iar la data de 17 martie 2022 a prezentat motivarea recursului, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată prin faptul că decizia a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept material.

Cu referire la prevederile art. 3, 45, 47 din Legea privind activitatea băncilor

nr. 202 din 6 octombrie 2017, a remarcat că orice persoană sau persoane care vor

dobândi sau majora o deținere calificată în capitalul social al unei bănci, indiferent

de modalitatea dobândirii sau majorării ori deținerii ei - individual sau ca grup de

persoane acționând concertat, direct sau indirect (prin controlul asupra persoanei

care are sau va avea o deținere respectivă) - urmează să solicite aprobarea Băncii

Naționale până la dobândirea/majorarea deținerii (sau controlului menționat).

Ori, în speță prin Hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 s-a constatat că intimații și alți acționari ai BC

„Energbank” SA acționează concertat, adică au decis să-și exercite drepturile legate

de deținerea (cota de participare) dobândită în capitalul social al acestei bănci în

conformitate cu un acord (implicit sau explicit) și, ca efect, dețin în capitalul social

al băncii deținerea calificată în mărimea totală de peste 52% fără a avea aprobarea

Băncii Naționale a Moldovei conform Legii privind activitatea băncilor nr. 202 din

6 octombrie 2017.

A opinat că în mod greșit instanța de apel a indicat că Banca Națională a

Moldovei și-a fundamentat concluzia despre existența acțiunii concertate a

acționarilor doar în baza operațiunilor economice derulate de intimați, indicele care

este prevăzut de art. 3 lit. n) din Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6

octombrie 2017.

Astfel, a explicat că concluzia Băncii Naționale a Moldovei despre acțiunea

concertată a acționarilor a avut la bază cumulul indicilor (prezumțiilor) prevăzute în

definiția noțiunii „persoane care acționează concertat” la art. 3 lit. a), b), f), i), j), m)

și n) din Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017.

A afirmat că acționarii băncilor care acționează concertat urmau să informeze

Banca Națională a Moldovei despre achiziția realizată în termen de 15 zile și să

solicite aprobarea Băncii Naționale a Moldovei în termen de 60 de zile, astfel cum

prevedea art. 151 din Legea instituțiilor financiare (începând cu 1 ianuarie 2018 -

devenit art. 46 din Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017).

Astfel, faptul că pct. 3 din Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 127 din

27 iunie 2013 utilizează sintagma „activitate concertată” nu poate servi drept motiv

plauzibil pentru a declara că „activitatea concertată” este reglementată prin lege doar

începând cu 5 aprilie 2013.

Prin urmare, a susținut că prevederi legale privind deținerile și restricțiile în

capitalul băncilor, obligația obținerii permisiunii Băncii Naționale a Moldovei

pentru deținerea cotei substanțiale în capitalul băncilor, inclusiv de către persoanele

care acționează concertat, măsura de suspendare a unor drepturi de acționar și

60

obligarea la înstrăinarea acțiunilor băncii în cazul în care nu s-a obținut permisiunea

Băncii Naționale a Moldovei au existat în Legea instituțiilor financiare și până la

adoptarea Legii nr. 31 din 7 martie 2013 (în vigoare din 5 aprilie 2013) de modificare

a acesteia, doar că legea folosea altă terminologie (de exemplu, „cotă substanțială”,

„persoane care acționează în comun”).

A subliniat că noțiunea de „achiziție” a acțiunilor băncilor nu se rezumă la

simpla consemnare formală a dreptului de proprietate asupra acțiunilor prin

înregistrare.

În contextul dat a opinat că instanța de apel nu a dat o apreciere justă

semnificației termenului legal de „achiziție propusă” și pornește în mod eronat de la

prezumția că aprobarea prealabilă este necesară doar pentru achiziția directă sau

indirectă, prin relații de control, a acțiunilor băncilor, prin tranzacții de transfer și cu

obținerea dreptului de proprietate asupra unor cote determinate în mod matematic.

Cu referire la prevederile art. 3 din Legea privind activitatea băncilor nr. 202

din 6 octombrie 2017, a evidențiat că chiar dacă mai multe persoane au dobândit

prin tranzacții individuale dreptul de proprietate asupra unui număr de acțiuni ale

unei bănci, în caz de acțiune concertată în legătură cu bancă, legea consideră aceste

persoane ca o „persoană” care dobândește o singură deținere în capitalul băncii și

pentru aceasta legea cere obținerea aprobării prealabile a Băncii Naționale a

Moldovei.

A relevat că, noțiunea de „achiziționare”/,,dobândire” a acțiunilor unei bănci

cuprinde nu numai actele juridice de cumpărare a acestora de către o persoana sau

persoane ce acționează concertat, dar și actele/acțiunile întreprinse de către

persoanele care deja sânt deținători de acțiuni și, acționând concertat, obțin ca grup

deținerea calificată sau o vor majora la un anumit nivel pentru care legea cere

aprobarea Băncii Naționale a Moldovei.

A precizat că pe lângă principiul neretroactivități legii, raporturile juridice se

guvernează și de principiul aplicării imediate a legii, prin urmare nu se sancționează

faptele produse/actele realizate înaintea intrării în vigoare a Legii nr. 31 din 7 martie

2013 sau a Legii nr. 202 din 6 octombrie 2017, ci fapta de neexecutare a obligației

valabile la data adoptării hotărârii - de a solicita aprobarea Băncii Naționale a

Moldovei pentru dobândirea de către grupul de acționari acționând concertat a

deținerii calificate în capitalul BC „Energbank” SA.

A invocat că art. 51 alin. (5) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 nu este

aplicabil și pertinent pentru motivarea pretinsei ilegalități a Hotărârii Comitetului

Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019, întrucât nu a

constituit temei de drept al acesteia. Or, încălcarea constatată prin hotărârea în cauză

și măsurile survenite au ca temei de drept prevederile art. 45 alin. (1), (2) și (4)

în timp ce art. 51 reglementează informările subsecvente obținerii aprobării Băncii

Naționale a Moldovei, iar omisiunile sînt sancționabile conform alin. (6) al acestui

articol.

Această obligație de informare a Băncii Naționale a Moldovei nu înlătură

regimul dobândirii concertate de dețineri calificate, doar cu aprobarea prealabilă a

Băncii Naționale a Moldovei, dacă deținătorii acțiunilor băncii decid să-și exercite

în mod concertat drepturile legate de acțiunile deja dobândite.

A menționat că nicio lege nu prevedea obligația Băncii Naționale a Moldovei

de informare despre concluzia sa privind acțiunea concertată a persoanelor sau

comunicarea elementelor pe care ea se întemeiază înainte de emiterea actului

61

propriu-zis de constatare a acțiunii concertate și a dobândirii deținerii calificate în

capitalul băncii fără aprobarea Băncii Naționale a Moldovei.

A argumentat că termenul de 3 luni pentru înstrăinarea acțiunilor aferente

deținerii calificate în bănci fără aprobarea Băncii Naționale a Moldovei nu a fost

impus de către acesta, ci de către legiuitor prin norme imperative a art. 45 alin. (4)

al Legii nr. 202 din 6 octombrie 2017 (anterior art. 15 din Legea instituțiilor

financiare).

A accentuat că restrângerile aduse dreptului acționarilor băncilor asupra

acțiunilor sânt admise și conforme cu Constituția, art. 1 al Protocolului adițional

nr. 1 al CEDO și nu afectează dreptul de proprietate în substanța sa.

Or, aceste măsuri sânt prevăzute de lege, urmăresc scop legitim (ocrotirea

intereselor publice menționate sus), nu sânt disproporționate, inclusiv luând în

considerare garanțiile instituite de lege de protejare a intereselor acționarului

(acordarea termenului pentru înstrăinarea benevolă, posibilitatea prelungirii lui,

reglementarea procedurii de anulare a acțiunilor, emitere și vânzare a acțiunilor noi

și, în final, compensarea acțiunilor anulate prin transmiterea mijloacelor bănești

obținute de la vânzarea/răscumpărarea acțiunilor nou-emise) și măsurile nu sunt

discriminatorii în raport cu alte persoane care se află în aceeași situație.

Recurentul a solicitat, admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din

21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii.

La 18 aprilie 2022, în adresa intimaților SA ,,Enteh”, Macovețkaia Elena, SRL

,,Electroreparație Grup”, Hostex Establishment, SA ,,Evident-Electro”, ÎCS ,,Dima-

Holding” SRL, SRO ,,WGD INT”, SA ,,Panfermag Energy”, ÎCS ,,Dunav” SA, BC

,,Energbank” SA și lui Usatîi Valerii, a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la data de 29 aprilie 2022, BC ,,Energbank” SA a solicitat

de a adopta în prezenta cauză o decizie obiectivă, legală și întemeiată.

Prin referința depusă la data de 6 iunie 2022, Hostex Establishment și ÎCS

,,Dunav” SA, reprezentați de avocatul Cernei Valerii a solicitat respingerea

recursului și menținerea deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin referința depusă la data de 8 iunie 2022, SA ,,Panfermag Energy”, SRO

,,WGD INT”, SA ,,Evident-Electro” și ÎCS ,,Dima-Holding” SRL, reprezentați de

avocatul Păduraru Ion a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei din 21

decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin referință depusă la data de 10 iunie 2022, Macovețkaia Elena, reprezentată

de avocatul Brumă Sorin a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei din

21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin referință depusă la data de 10 iunie 2022, SRL ,,Electroreparație Grup”,

reprezentată de avocatul Brumă Sorin a solicitat respingerea recursului și menținerea

deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin referința depusă la data de 10 iunie 2022, SRL ,,Enteh”, reprezentată de

avocatul Brumă Sorin a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei din 21

decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

62

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 decembrie 2021,

decizia motivată fiind notificat recurentului la data de 25 februarie 2022, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 142, vol. XXI). Astfel, recursul

depus la 5 ianuarie 2021 și motivarea recursului prezentată la data de 17 martie 2022,

sunt în termen.

Prin încheierea din 20 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

cererea depusă de Banca Națională a Moldovei cu privire la suspendarea deciziei din

21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fiind suspendată executarea acesteia.

Prin încheierea din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

Banca Națională a Moldovei fost numit pentru examinare în complet din

5 judecători.

Prin încheierea din 3 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

cererea avocatului Păduraru Ion în interesele SA ,,Panfermag Energy”, SRO ,,WGD

INT”, SA ,,Evident-Electro” și ÎCS ,,Dima-Holding” SRL cu privire la succesiunea

în drepturile procedurale, fiind înlocuită SA ,,Evident-Electro” cu succesorul în

drepturi SRL ,,Evident-Electro”.

Prin încheierea din 27 martie 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

cererea avocatului Cernei Valeriu în interesele ÎCS ,,Dunav” SA cu privire la

succesiunea în drepturile procedurale, fiind înlocuită ÎCS ,,Dunav” SA cu succesorul

în drepturi SRL ,, Dunav”.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

audiind opinia reprezentantului recurentului Banca Națională a Moldovei, Velicev

Andrei, reprezentantului intimaților Hostex Establishment și SRL ,,Dunav”,

avocatului Cernei Valerii, reprezentantului intimaților SA ,,Panfermag Energy”,

SRO ,,WGD INT”, SRL ,,Evident-Electro” și ÎCS ,,Dima-Holding” SRL, avocatului

Păduraru Ion, reprezentantului intimaților SRL ,,Enteh”, Macovețkaia Elena, SRL

,,Electroreparație Grup”, avocatului Brumă Sorin și reprezentantului persoanei terțe

BC ,,Energbank” SA, Selevestru Petru, în cadrul ședinței de judecată publice din

27 martie 2023, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins

cu menținerea deciziei instanței de apel.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge

recursul.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, rezultă că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător

prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

63

în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din același cod, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțele

de judecată ierarhic inferioare și confirmată de părți, precum că prin Hotărârea

Comitetului Executiv al Bănci Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 s-

a constat că acționarii BC „Energbank” SA - „Enteh” SA, „Evident-Electro” SA,

ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grup” SRL, „Hostex Establishment”,

„Panfennag Energy” SA, „WGD INT” SRO, ÎCS „Dunav” SA, Melnic Vladimir,

Macovețkaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg” acționează concertat în raport

cu această bancă și dețin în capitalul social al acesteia deținere calificată (52,77%)

fără a dispune de aprobarea (permisiunea) prealabilă scrisă a Băncii Naționale a

Moldovei conform cerințelor Legii nr. 202 privind activitatea băncilor din 6

octombrie 2017.

S-au informat persoanele nominalizate la pct. 1 și BC „Energbank” SA despre

incidența prevederilor legale vizând suspendarea de drept a exercițiului dreptului de

vot, al dreptului de convocare și desfășurare a adunării generale a acționarilor, al

dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, al dreptului de a propune candidați

pentru membrii organului de conducere, al dreptului de a primi dividende din data

constatării acțiunii concertate a persoanelor, care se consideră data adoptăm

prezentei hotărâri.

De asemenea s-a dispus că, persoanele nominalizate la pct. 1 vor înstrăina

acțiunile deținute în capitalul social al BC „Energbank” SA în termen de 3 luni din

data prezentei hotărâri. La expirarea termenului menționat devin incidente

prevederile art. 521 din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea

băncilor” (f. d. 11-17 vol. I).

Prin hotărârea nr. 65 din 28 februarie 2019, Comitetul Executiv al Băncii

Naționale a Moldovei a dispus de a modifica Hotărârea Comitetului Executiv al

Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019, după cum urmează: b)

textul „(52,77%)” se substituie cu textul „(52,55%)”.

Este cert și faptul că împotriva hotărârii Comitetul Executiv al Băncii Naționale

a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019, la 8 februarie 2019 - SA „Enteh” (f. d. 18-

20 vol. I), la 11 februarie 2019 - Macovețkaia Elena (f. d 26-31 vol. II), la 11

februarie 2019-SRL „Electroreparație Grup” (f. d. 28-34 vol. III), la 11 februarie

2019-Hostex Establishment (f. d. 31-40 vol. IV), la 11 ianuarie 2019-SA „Evident –

Electro” (f. d. 22-25 vol. V), ÎCS „Dima – Holding” SRL, SRO „WGD INT”, la 11

februarie 2019-SA „Pangermag Energy” (f. d. 31, vol. III) și ÎCS „Dunav” SA au

formulat contestații, prin care au solicitat anularea actului administrativ contestat în

partea ce îi privește.

Prin Hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 68 din

7 martie 2019 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea prealabilă depusă de SA

„Enteh” (f. d. 25-27 vol. I).

64

Prin Hotărârea Comitetului Executiv al BNM nr. 69 din 13 martie 2019 au fost

respinse cererile prealabile depuse de către „Electroreparație Grup” SRL,

„Panfermag Energy” SA, ÎCS „Dima Holding” SRL, „WGD INT” SRO, „Hostex

Establishment”, ÎCS „Dunav” SA, Makovețkaia Elena, Melnic Vladimir, în partea

ce se referă la Macovețkaia Elena, SRL „Electroreparație Grup”, Hostex

Establishment, SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima – Holding” SRL, SRO „WGD

INT”, SA „Pangermag Energy”, ÎCS „Dunav” SA.

„Enteh” SA” înaintând acțiunea în judecată împotriva Băncii Naționale a

Moldovei a solicitat anularea Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 68 din 7 martie 2019 cu privire la cererea prealabilă depusă de SA

„Enteh”, anularea Hotărârii Comitetului Executiv al BNM nr. 13 din 11 ianuarie

2019 în partea ce se referă la SA „Enteh” ca neîntemeiată și ilegală cu revocarea

tuturor măsurilor aplicate față de SA „Enteh”.

SRL „Electroreparație Grup” înaintând acțiunea în judecată împotriva

Băncii Naționale a Moldovei a solicitat anularea Hotărârii Comitetului Executiv al

BNM nr. 13 din 11 ianuarie 2019 în partea ce se referă la „Electroreparație Grup”

SRL ca neîntemeiată și ilegală cu revocarea tuturor măsurilor aplicate față de

„Electroreparație Grup” SRL și anularea Hotărârii Comitetului Executiv al BNM nr.

69 din 13 martie 2019 cu privire la cererea prealabilă depusă de „Electroreparație

Grup” SRL în partea ce se referă la „Electroreparație Grup” SRL.

Hostex Establishment înaintând acțiunea în judecată împotriva Băncii

Naționale a Moldovei a solicitat anularea hotărârii Comitetului Executiv al Băncii

Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019, în partea ce se referă la Hostex

Establishment, anularea hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 69 din 13 martie 2019, în partea ce se referă la Hostex Establishment.

„Panfermag Energy” SA înaintând acțiunea în judecată împotriva Băncii

Naționale a Moldovei a solicitat anularea Hotărârii Comitetului executiv al Băncii

Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2018 „Cu privire la acțiunea concertată

a acționarilor BC „Energbank” SA – „Enteh”, SA „Evident Electro”, ÎCS „Dima-

Holdong” SRL, „Electroreparație Grup” SRL, „Hostex Establishment”, „Panfermag

Energy” SA, ÎCS „Dunav” SA, Melnic Vladimir, Macovevețkaia Elena, Semionova

Elena, Prodan Oleg”, în partea ce ține de „Panfermag Energy” SA, cu revocarea

tuturor măsurilor sancționatoare aplicate reclamantului, anularea Hotărârii

Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 68 din 13 martie 2019 cu

privire la respingerea cererii prealabile a reclamantului „Panfermag Energy” SA.

ÎCS „Dunav” SA (în prezent SRL ,,Dunav”) înaintând acțiunea în judecată

împotriva Băncii Naționale a Moldovei a solicitat anularea Hotărârii Comitetului

Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019, în partea ce se

referă la ÎCS „Dunav” SA, anularea Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii

Naționale a Moldovei nr. 69 din 13 martie 2019 în partea ce se referă la ÎCS „Dunav”

SA.

ÎCS ,,Dima-Holding” SRL înaintând acțiunea în judecată împotriva Băncii

Naționale a Moldovei a solicitat anularea Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii

Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 „Cu privire la acțiunea concertată

a acționarilor BC „Energbank” SA – SA „Enteh”, SA „Evident-Electro” SA, ÎCS

„Dima-Holding” SRL, SRL „Electroreparație Grup”, „Hostex Establishment”, SA

„Panfermag Energy”, ÎCS „Dunav” SA, „WGD INT” SRO, Melnic Vladimir,

Macovețkaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg”, în partea ce se referă la ÎCS

65

„Dima-Holding” SRL, cu revocarea tuturor măsurilor sancționatoare aplicate

reclamantului și anularea Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 69 din 13 martie 2019 privind respingerea cererii prealabile a

reclamantului ÎCS „Dima-Holding” SRL.

SRO ,,WGD INT” înaintând acțiunea în judecată împotriva Băncii Naționale

a Moldovei a solicitat anularea Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale

a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019 ,,Cu privire la acțiunea concertată a

acționarilor BC „Energbank” SA – „Enteh” SA, „Evident-Electro” SA, ÎCS „Dima-

Holding” SRL, „Electroreparație Grup” SRL, „Hostex Establishment”, „Panfermag

Energy” SA, ÎCS „Dunav” SA, „WGD INT” SRO, Melnic Vladimir, Macovețkaia

Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg”, în partea ce se referă la „WGD INT” SRO,

cu revocarea tuturor măsurilor sancționatoare aplicate reclamantului și anularea

Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 69 din 13 martie

2019 privind respingerea cererii prealabile a reclamantului „WGD INT” SRO.

Makovețkaia Elena înaintând acțiunea în judecată împotriva Băncii Naționale

a Moldovei a solicitat anularea Hotărârii Comitetului Executiv al BNM nr. 13 din

11 ianuarie 2019 în partea ce se referă la Makovețkaia Elena ca neîntemeiată și

ilegală cu revocarea tuturor măsurilor aplicate față de Makovețkaia Elena, anularea

Hotărârii Comitetului Executiv al BNM nr. 69 din 13 martie 2019 cu privire la

cererea prealabilă depusă de Makovețkaia Elena în partea ce se referă la

Makovețkaia Elena.

SA ,,Evident-Electro” (în prezent SRL ,,Evident-Electro”) înaintând acțiunea

în judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei a solicitat anularea Hotărârii

Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019

,,Cu privire la acțiunea concertată a acționarilor BC „Energbank” SA – „Enteh” SA,

„Evident-Electro” SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grup” SRL,

„Hostex Establishment”, „Panfermag Energy” SA, ÎCS „Dunav” SA, „WGD INT”

SRO, Melnic Vladimir, Macovețkaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg”, în

partea ce se referă la SA ,,Evident-Electro”, cu revocarea tuturor măsurilor

sancționatoare aplicate reclamantului și anularea Hotărârii Comitetului Executiv al

Băncii Naționale a Moldovei nr. 69 din 13 martie 2019 privind respingerea cererii

prealabile a reclamantului SA ,,Evident-Electro”.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a respins ca neîntemeiată

acțiunea depusă de SA „Enteh”, Macovețkaia Elena, SRL „Electroreparație Grup”,

Hostex Establishment, SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima – Holding” SRL, SRO

„WGD INT”, SA „Panfermag Energy” și ÎCS „Dunav” SA împotriva Băncii

Naționale a Moldovei, terț BC „Energbank” SA cu privire la anularea hotărârilor

Comitetului Executativ al Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din 11 ianuarie 2019,

nr. 68 din 7 martie 2019 și nr. 69 din 13 martie 2019, în partea ce se referă la SA

„Enteh”, Macovețkaia Elena, SRL „Electroreparație Grup”, Hostex Establishment,

SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima – Holding” SRL, SRO „WGD INT”, SA

„Panfermag Energy” și ÎCS „Dunav” SA.

În susținerea poziției sale, prima instanță a reținut că, activitatea concertată a

reclamanților SA „Enteh”, Macovețkaia Elena, SRL „Electroreparație Grup”,

Hostex Establishment, SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima – Holding” SRL, SRO

„WGD INT”, SA „Pangermag Energy” și ÎCS „Dunav” SA și a altor persoane

nominalizate în hotărârea nr. 13 din 11 ianuarie 2019, a fost stabilită de organul

emitent în baza informațiilor obținute de la Departamentul supraveghere bancară în

66

privința informațiilor dobândite în exercitarea atribuțiilor legale de BNM și a celor

prezentate de B.C. „ENERGBANK” S.A., de Comisia Națională a Pieței Financiare,

de Camera înregistrării de Stat (Agenția Servicii Publice), de alte autorități ale

statului de acționarii băncii și celor disponibile public.

Astfel, fondul a constatat că capitalul social al BC „Energbank” SA în proporție

de peste 50% este deținut de către: a) acționarii care acționează concertat și nu dispun

de permisiunea (aprobarea) prealabilă a BNM, impusă de Legea nr.202/2017, pentru

achiziționarea, prin acțiunea concertată, a deținerii calificate în capitalul social al

băncii; b) acționarii care nu corespund cerințelor de calitate a acționariatului bancar

prevăzută de legea menționată. Aceste situații sunt elucidate prin Hotărârile

Comitetului executiv al BNM nr.13 din 11.01.2019 „Cu privire la acțiunea

concertată a acționarilor B.C.„ENERGBANK” - S.A. „Enteh” S.A., „Evident-

Electro” S.A., Î.C.S. „Dima-Holding” S.R.L., „Electroreparație Grup” S.R.L.,

„Hostex Establishment”, „Panfermag Energy” S.A., „WGD INT”, Î.C.S. „Dunav”

S.A., Melnici Vladimir, Macovețkaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg.

În continuare, în motivarea soluției sale de respingere a acțiunii reclamanților,

prima instanță a redat conținutul Hotărârii Comitetului Executiv al BNM nr.13 din

11 ianuarie 2019 „Cu privire la acțiunea concertată a acționarilor B.C. „Energbank”

S.A.- S.A. „Enteh”, S.A. „Evident – Electro”, Î.C.S. „Dima – Holding” S.R.L.,

S.R.L. „Electroreparație Grup”, Hostex Establishment, S.A. „Pangermag Energy”,

S.R.O. „WGD INT”, Î.C.S. „Dunav” S.A., Melnic Vladimir, Macovețkaia Elena,

Semionova Elena, Prodan Oleg”, în partea ce se referă la „Enteh” S.A., Macovețkaia

Elena, S.R.L. „Electroreparație Grup”, Hostex Establishment, S.A. „Evident –

Electro”, Î.C.S. „Dima – Holding” S.R.L., S.R.O. „WGD INT”, S.A. „Pangermag

Energy”, Î.C.S. „Dunav” S.A.

Judecând apelul depus de SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima – Holding” SRL,

SRO „WGD INT”, SA „Panfermag Energy”, ÎCS „Dunav” SA, Hostex

Establishment, SA „Enteh”, Macovețkaia Elena, SRL „Electroreparație Grup”,

instanța de apel a casat integral hotărârea din 3 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani și a emis o nouă decizie prin care acțiunea a fost admisă.

A fost anulată Hotărârea Comitetului Executiv al BNM nr. 13 din 11 ianuarie

2019 „Cu privire la acțiunea concertată a acționarilor BC „Energbank” SA - SA

„Enteh”, SA „Evident-Electro”, ÎCS „Dima-Holding” SRL, SRL „Electroreparație

Grup”, Hostex Establishment, SA „Panfermag Energy”, SRO „WGD INT”, ÎCS

„Dunav” SA, Melnic Vladimir, Macovețkaia Elena, Semionova Elena, Prodan

Oleg”, în partea ce se referă la „Enteh” SA, Macovețkaia Elena, SRL

„Electroreparație Grup”, Hostex Establishment, SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima

– Holding” SRL, SRO „WGD INT”, SA „Panfermag Energy”, ÎCS „Dunav” SA, cu

revocarea tuturor măsurilor aplicate față de „Enteh” SA, Macovețkaia Elena, SRL

„Electroreparație Grup”, SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima – Holding” SRL, SRO

„WGD INT”, SA „Panfermag Energy”, Hostex Establishment și ÎCS „Dunav” SA.

A fost anulată Hotărârea Comitetului Executiv al BNM nr. 68 din 7 martie 2019

,,Cu privire la cererea prealabilă depusă de către „Enteh” SA”.

A fost anulată Hotărârea Comitetului Executiv al BNM nr. 69 din 13 martie

2019 ,,Cu privire la cererile prealabile depuse de către „Electroreparație Grup” SRL,

„Panfermag Energy” SA, ÎCS „Dima Holding” SRL, „WGD INT” SRO, „Hostex

Establishment”, ÎCS „Dunav” SA, Makovețkaia Elena, Melnic Vladimir, în partea

ce se referă la Macovețkaia Elena, SRL „Electroreparație Grup”, Hostex

67

Establishment, SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima -Holding” SRL, SRO „WGD

INT”, SA „Panfermag Energy”, ÎCS „Dunav” SA.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima-

Holding” SRL, SRO „WGD INT”, SA „Panfermag Energy” cu privire la

compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

La adoptarea unei asemenea soluții, instanța de apel a concluzionat că art. 155

alin. (5) din Legea nr. 550 din 21 iulie 1995 și art. 51 alin. (5) din Legea nr. 202 din

6 octombrie 2017 nu prevăd aprobarea prealabilă, ci doar informarea Băncii

Naționale a Moldovei despre activitatea concertată în raporturi ce țin de

administrarea băncii.

A reținut instanța de apel că nici Legea nr. 550 din 21 iulie 1995, nici Legea nr.

202 din 6 octombrie 2017 și nici actele Băncii Naționale a Moldovei nu prevăd

procedura de informare a Băncii Naționale a Moldovei despre activitatea concertată

în raport cu banca, la fel nu prevăd sancțiunile pentru neinformare.

Totodată, instanța de apel a menționat că reieșind din prevederile legale clare

și exprese privind scopurile utilizării noțiuni de ,,persoane care acționează

concertat”, Banca Națională a Moldovei și prima instanță nu au motivat de ce în

cazul din speță este aplicabil art. 45 alin. (1) lit. a) dar nu art. 51 alin. (5) din Legea

nr. 202 din 6 octombrie 2017.

Or, motivarea și dispozitivul hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr. 13 din

11 ianuarie 2019, și probatoriul administrat de Banca Națională în proces, cât și

aprecierile primei instanțe corespund doar criteriilor de calificare a acțiunilor

reclamanților în temeiul art. 51 alin. (5) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 ca

exercitare concertată a dreptului de vot în raport cu banca – în cadrul adunărilor

generale ale acționarilor băncii, activitate concertată în cadrul administrării băncii,

ori exercitarea dreptului de a desemna majoritatea membrilor organului de

conducere al băncii.

A conchis instanța de apel că aplicarea eronată a legii la emiterea actului

administrativ contestat depășește limitele legale ale dreptului discreționar al Băncii

Naționale a Moldovei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră concluzia instanței de apel despre necesitatea admiterii acțiunii

justă, ea având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor

judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită. Or, Curtea de Apel

Chișinău a stabilit corect situația de fapt și de drept în prezenta speță, a dat o

apreciere obiectivă probelor administrate și a emis o decizie întemeiată și legală care

corespunde legislației în vigoare, pe când instanța de fond a interpretat greșit legea

și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar.

Colegiul reține că prin Hotărârea Comitetului Executiv al BNM nr.13 din 11

ianuarie 2019, BNM a constatat că activitatea concertată a reclamanților - SA

„Enteh”, Macovețkaia Elena, SRL „Electroreparație Grup”, Hostex Establishment,

SA „Evident – Electro”, ÎCS „Dima – Holding” SRL, SRO „WGD INT”, SA

„Pangermag Energy” și ÎCS „Dunav” SA, a fost stabilită în baza următorilor indici:

au achiziționat acțiuni ale băncii în circumstanțe care denotă achiziție coordonată

(conform informațieifurnizate de Comisia Națională a Pieței Financiare), în sensul

definiției din art. 3 al Legii (noțiunea „persoane care acționează concertat”, lit. a)):

68

Astfel, „Panfermag Energy” SA (cu sediul în Elveția) și „WGD INT” SRO (cu

sediul în Republica Cehă) au dobândit cote de participare (acțiuni) în capitalul social

al Băncii în mărime de 3,80% și 3,07%, în aceeași zi (24 noiembrie 2006), prin

aceeași modalitate „vânzare - cumpărare extrabursieră” și de la aceiași persoană -

„Energoimpex” SA (persoană implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA și

Macovețkaia Elena conform pct. 2, subpct. 2) infra).

Dobândirea acestor cote (acțiuni) a avut loc după ce Banca Națională a

Moldovei în anul 2006 a constatat activitatea în comun a unor acționari ai băncii

care dețineau o cotă substanțială (deținere calificată) în capitalul social al Băncii fară

permisiunea prealabilă a BNM: „Energoimpex” SA, „Enteh” SA, „Evident- Electro”

SA, Prodan O., Musienco A„ Popov L., Popov M. Makovețkaia E., Melnic V., Metta

A., Gross A., Gross E., Prepelița A., „Sfmx Impex” SA și „Bălcolcom” SA

sunt „persoane implicate” în sensul definiției din art. 3 al Legii (noțiunea „persoane

care acționează concertat”, lit. b)), având în vedere că:

1) Covanji Natalia este beneficiarul efectiv și persoana care exercită atribuții

de control al „Enteh” SA (acționar cu cotă de control de 99,8% în capitalul acestei

societăți), iar Usatîi Valerii, Macovețkaia Elena, Gordeeva Irina, Macovețkii Vadim,

Gordeev Serghei și Covanji Vadim sunt legate printr-un raport de rudenie de gradul

întâi și doi, corespunzător, afinii și soții afinelor dnei Covanji Natalia;

2) „Enteh” SA, „Energoimpex” SA, „Comexfin” SRL, „Produse - Grup”

SRL, ÎM „Nord Energo” SRL și „Dupleton - Grup” SRL, „Almeria Prim” SRL,

„Produse Cerealiere” SA., „Nordengrup” SRL sunt societăți comerciale aflate sub

controlul persoanelor menționate la subpct. 1) supra și care au derulat/derulează

acțiuni economice cu acționarii sus-menționați și persoane implicate în raport cu

acestea;

3) Prodan Oleg și „Energoimpex” SA (persoană implicată în raport cu

acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena) dețin împreună cota de control

(71,97%) în capitalul „Almeria Prim” SRL.

„Dunav” SA, „Enteh” SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL și persoanele implicate în

raport cu acestea sunt persoanele care, în derularea unor operațiuni economice, au

utilizat resurse financiare având aceeași sursă/provenind de la entități diferite care

sunt persoane implicate (conform extraselor din conturile curente, de credit, de

depozit deținute la bancă și altor informații colectate de BNM referitoare la obiectul

prezentei cercetări/analize), în sensul definiției din art. 3 al Legii (noțiunea

„persoane care acționează concertat”, lit. I)):

1) „Electroreparație Grup” SRL a participat la emisiunea a X-a de acțiuni a

Băncii, utilizând la 12 iulie 2010 resursele financiare provenite de la „Evident-

Electro” SA De asemenea, la 27 februarie 2014,„Electroreparație Grup” SRL și-a

majorat cota de participare deținută în capitalul social al băncii, utilizând resurse

financiare provenite (din împrumuturi bănești conform contractelor de împrumut)

de la „Evident-Electro” SA (resurse obținute din împrumutul acordat de acționarul

„Hostex Establishment”) și „Energoimpex” SA (persoană implicată în raport cu

acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena);

2) „Evident-Electro” SA a participat la emisiunea a X-a de acțiuni a Băncii,

utilizând la 22 iunie 2010 resurse financiare provenite de la acționarul ÎCS „Dima-

Holdmg” SRL, „Nord Energo” SRL (persoană implicată în raport cu acționarii

69

„Enteh” SA și Macovețkaia Elena, anterior persoană implicată în raport cu acționarii

„Evident-Electro” SA și Melme Vladimir) și ÎS „Moldelectrica”;

3) ÎCS „Dunav” SA a participat la emisiunea a X-a de acțiuni a băncii, utilizând

la 14 iulie 2010 resurse financiare provenite de la „Nord Energo” SRL (persoană

implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena, anterior persoană

implicată în raport cu acționarii „Evident-Electro” SA și Melme Vladimir), resurse

obținute din avansul acordat de ÎS „Moldelectrica”;

4) „Enteh” SA a participat la emisiunea a X-a de acțiuni a Băncii, utilizând

resurse financiare provenite de la „Nord Energo” SRL (persoană implicată în raport

cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena, anterior persoană implicată în raport

cu acționarii „Evident-Electro” SA și Melnic Vladimir) și a creditelor contractate de

la Bancă;

5) ÎCS „Dima-Holding” SRL a participat la emisiunea a X-a de acțiuni a băncii,

utilizând resurse financiare provenite de la „Energoimpex” SA (persoană implicată

în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena);

6) „Enteh” SA, „Evident-Electro” SA, „Energoimpex” SA (persoană implicată

în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena), „Nord Energo” SRL

(persoană implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena,

anterior persoană implicată în raport cu acționarii „Evident-Electro” SA și Melnic

Vladimir), „Moldelectromontaj” SA (persoană implicată în raport cu acționarul

„Panfermag Energy” SA), în derularea unor operațiuni economice (plata pentru

marfă, acordarea împrumuturilor, restituirea împrumuturilor etc.), au utilizat resurse

financiare având aceeași sursă - împrumuturile contractate de la acționarul „Hostex

Establishment”;

7) „Enteh” SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grup” SRL și

„Moldelectromontaj” SA (persoană implicată în raport cu acționarul „Panfermag

Energy” SA), „Molmetal” SA (persoană implicată în raport cu acționarul

„Panfermag Energy” SA, anterior persoană implicată în raport cu acționarii „Enteh”

SA și Macovețkaia Elena), „Nord Energo” SRL (persoană implicată în raport cu

acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena, anterior persoană implicată în raport

cu acționarii „Evident-Electro” SA și Melnic Vladimir), în derularea unor operațiuni

economice (plata pentru lucrări de construcție, acordarea împrumuturilor,

rambursarea creditelor etc.), au utilizat resurse financiare având aceeași sursa -

împrumuturile contractate de la acționarul „Panfermag Energy” SA

Energy” SA și „Energoimpex” SA; „Enteh” SA și „Energoimpex” SA; Covanji

Natalia și Prodan Oleg sunt persoane care au adoptat sau adoptă o politică

investițională similară, prin achiziția de instrumente financiare emise de același

emitent (conform informațiilor de la Comisia Națională a Pieței Financiare, Camera

înregistrării de Stat (Agenția Servicii Publice), bancă și altor informații colectate de

BNM referitoare la obiectul prezentei cercetări/analize), în sensul definiției din art.

3 al Legii (noțiunea „persoane care acționează concertat”, lit. i)):

1) „Panfermag Energy” SA și „Electroreparație Grup” SRL au achiziționat

acțiuni emise de același emitent - „Moldelectromontaj” SA;

2) „Panfermag Energy” SA și „Energoimpex” SA (persoană implicată în raport

cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena) au achiziționat acțiuni emise de

același emitent -„Molmetal” SA;

70

3) „Enteh” SA și „Energoimpex” SA (persoană implicată în raport cu acționarii

„Enteh” SA și Macovețkaia Elena) au achiziționat acțiuni emise de același emitent -

acționarul „Evident-Electro” SA;

4) „Enteh” SA, și Prodan Oleg au achiziționat acțiuni emise de același emitent

- „Sud-Resurse” SA;

5) Covanji Natalia (beneficiarul efectiv al „Enteh” SA) și Prodan Oleg au

achiziționat acțiuni emise de același emitent - „Enteh” SA

„Electroreparație Grup” SRL, „Hostex Establishment”, „Panfermag Energy” SA,

„WGD INT” SRO, ÎCS „Dunav” SA au adoptat o politică investițională similară,

prin înstrăinarea de instrumente financiare (acțiuni) emise de același emitent - BC

„ENERGBANK” SA (conform scrisorilor prezentate BNM de către acționarii

menționați), în sensul definiției din art. 3 al Legii (noțiunea „persoane care

acționează concertat”, lit. i)):

Astfel, în perioada 1 februarie 2018 – 14 februarie 2018, acționarii menționați

au notificat Banca Națională a Moldovei privind intenția de înstrăinare integrală a

deținerilor în capitalul social al băncii. În notificările respective toți acționarii

menționați au invocat același motiv („modificarea legislației”) care a condiționat

luarea deciziei de înstrăinare și au invocat aceiași termen de înstrăinare („6 luni de

la obținerea de către potențialul achizitor a aprobării BNM”), fapte ce denotă politica

investițională similară a acestor acționari.

Compamny Limited”; „Panfermag Energy” SA și „Electroreparație Grup” SRL; ÎCS

„Dima-Holding” SRL și Gordeev Serghei; Melnic Vladimir, Covanji Vadim și

Antonevici Andrei; „Hostex Establishment” și „Produse Grup” SRL; Prodan Oleg

și „Energoimpex” SA; Melnic Vladimir, Melnic Lina, Macovețkaia Elena împreună

cu Usatîi Valeții, Covanji Vadim, Gordeeva Irina, Gordeev Serghei, Macovețkii

Vadim, Covanji Natalia; „Enteh” SA și „Nord Energo” SRL; Bezugla Iryna

(beneficiarul efectiv al acționarului ÎCS „Dunav” SA) și Skirski Ruslan (beneficiarul

efectiv al acționarului „WGD INT” S.R.O); „Energoimpex” SA și Apostoliuc

Alexandru sunt persoane care au deținut sau dețin în același timp dețineri (cote de

participare) la una sau mai multe persoane juridice, exercitând controlul asupra

acestora și desfășurând o politică comună (conform informațiilor de la Comisia

Națională a Pieței Financiare, Camera înregistrării de Stat (Agenția Servicii

Publice), Bancă și altor informații colectate de Banca Națională a Moldovei

referitoare la obiectul prezentei cercetări/analize), în sensul definiției din art. 3 al

Legii (noțiunea „persoane care acționează concertat”, lit. m)):

1) acționarul „Enteh” SA și „Tencom” SA (persoană implicată în raport cu

acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena) împreună au deținut 100% (49% și,

respectiv, 51%) în capitalul acționarului „Evident-Electro” SA;

2) acționarul „Panfermag Energy” SA și „Fraterton Company Limited” (cu

sediul în Cipru) dețin împreună 100% (4% și, respectiv, 96%) în capitalul

acționarului ÎCS „Dima-Holding” SRL;

3) acționarii „Panfermag Energy” SA și „Electroreparație Grup” SRL au

deținut împreuna: cota de 85,92% (81,14% și, respectiv, 4,78%) în capitalul

„Moldelectromontaj” SA;

71

4) acționarul ÎCS „Dima-Holding” SRL și Gordeev Serghei (persoană

implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena) au deținut

împreună cota de 100% (60% și respectiv, 40%) în capitalul „Zeto Energie” SRL;

5) acționarul Melnic Vladimir, Covanji Vadim (persoană implicată în raport cu

acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena) și Antonevici Andrei (administrator al

„Produse Grup” SRL în perioada 5 octombrie 2012 – 28 noiembrie 2016, persoană

implicată în această perioadă în raport cu acționarii „Evident-Electro” SA și Melnic

Vladimir) au deținut împreună cota de 100% (33%, 34%, respectiv, 33%) în capitalul

„Inter Invest Capital” SRL;

6) acționarul „Hostex Establishment” și „Produse Grup” SRL (persoană

implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena, până în 2017 -

persoană implicată în raport cu acționarii „Evident-Electro” SA și. Melnic Vladimir)

dețin împreună cota de 100% (4,5%, respectiv, 95,5%) în capitalul „Nord Energo”

SRL;

7) acționarul Prodan Oleg și „Energoimpex” SA (persoană implicată în raport

cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena) dețin împreună cota de 71,97%

(6,33%, respectiv, 65,64%) în capitalul „Almeria Prim” SRL;

8) acționarii Prodan Oleg și „Enteh” SA au deținut împreună cota de 75,68%

(25,23%, respectiv, 50,45%) în capitalul „Sud-Resurse” SA;

9) acționarii Metale Vladimir (administrator al „Evident-Electro” SA),

Macovețkaia Elena, împreună cu Usatîi Valerii, Covanji Vadim, Gordeeva Irina,

Gordeev Serghei, Macovețkii Vadim, Covanji Natalia - persoanele implicate în

raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkiai Elena, precum și Melnic Lina

(persoană implicată în raport cu acționarii Melnic Vladimir și „Evident -Electro”

SA) au deținut cota de 100% în capitalul „International Trading Group” S.R.O (cu

sediul în Republica Cehă), precum și au deținut indirect (prin intermediul

„International Trading Group” s.r.o), cota de 100% în capitalul „International Trade

Corporation” SRO (cu sediul în Republica Cehă) -persoană implicată în raport cu

acționarii ÎCS „Dunav” SA și Semionova Elena;

10) acționarul „Enteh” SA și „Nord Energo” SRL (persoană implicată în raport

cu acționarii „Hostex Establishment”, „Enteh” SA și Macovețkaia Elena, până în

2017 persoană implicată în raport cu acționarii „Hostex Establishment”, „Evident-

Electro” S,A. și Melnic Vladimir) au deținut cota de 94,72% (67,04%, respectiv,

27,68%) în capitalul „Produse Cerealiere” SA;

11) beneficiarul efectiv al acționarului ÎCS „Dunav” SA - Bezugla Iryna și

beneficiarul efectiv al acționarului „WGD INT” s.r.o - Skirski Ruslan, au deținut

cota de 100% (20%, respectiv, 80%) în capitalul „WGD INT” SRO;

12) „Energoimpex” SA (persoană implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA

și Macovețkaia Elena) și Apostoliuc Alexandru (administrator ai „Energoimpex” SA

în perioada 3 noiembrie 2006 – 4 iunie 2010; administrator al „Moldelectromontaj”

SA în perioada 17 iunie 2010 – 12 martie 2013, persoană implicată în aceea perioadă

în raport cu acționarii „Panfermag Energy” SA și „Electroreparație Grup” SRL;

administrator al „Electroreparație Grup” SRL în perioada 12 martie 2013 -23

ianuarie 2015) au deținut împreună cota de 100% (95%, respectiv, 5%) în capitalul

„Molmetal” SA

„Electroreparație Grup” SRL, „Hostex Establishment”, „Panfermag Energy” SA,

„WGD INT” SRO, ÎCS „Dunav” SA, Melnic Vladimir, Macovețkaia Elena,

72

Semionova Elena, Prodan Oleg sunt persoanele al căror exercițiu identic al

drepturilor conferite de valorile mobiliare emise de Bancă denotă o politică comună

de durată cu referire la bancă (conform buletinelor de vot, cererilor înaintate,

proceselor verbale a adunărilor generale a acționarilor băncii și altor informații

colectate de BNM referitoare la obiectul prezentei cercetări/analize), în sensul

definiției din art. 3 al Legii (noțiunea „persoane care acționează concertat”, lit. j)):

Astfel, acționarii menționați au exercitat în mod identic drepturile conferite de

acțiunile emise de Bancă în privința chestiunilor de pe ordinea de zi a adunărilor

generale ale acționarilor Băncii din 4 octombrie 2018, 27 aprilie 2018, 5 martie 2018,

25 aprilie 2017, 27 decembrie b2016, 19 aprilie 2016, 18 septembrie 2015, 21 aprilie

2015, 25 aprilie 2014, 26 aprilie 2013, 24 aprilie 2012, 17 noiembrie 2011, 29 aprilie

2011, 5 noiembrie 2010, 23 aprilie 2010, 22 aprilie 2009, 7 noiembrie 2008, 25

aprilie 2008, 29 octombrie 2007, 27 aprilie 2007, 4 ianuarie 2007, 30 august 2006,

30 iunie 2006, 24 martie 2006 la care au fost prezenți, fapt ce denotă o politică

comună de durată cu referire la bancă.

Politică comună de durată a acționarilor în raport cu banca se accentuează prin

faptele și circumstanțele de înaintare și alegere a candidaților la funcția de membru

al Consiliului și Comisiei de cenzori a Băncii, după cum urmează:

1) „Enteh” SA și „Evident-Electro” SA, în baza cererilor depuse la bancă la 15

martie 2018 cu numere de înregistrare consecutive (817 și 818) și ÎCS „Dima-

Holding” SRL în baza cererii din 16.03.2018, au înaintat candidați pentru a fi aleși

la adunarea generală a acționarilor băncii din 27.04.2018 în funcția de membru al

Consiliului Băncii, după cum urmează:

a) „Enteh” SA a înaintat candidaturile dlor Stratan Alexandr, Casian Aureliu,

Covanji Natalia (beneficiarul efectiv al acționarului „Enteh” SA), Usatîi Valerii

(persoană implicată cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena);

b) „Evident-Electro” SA a înaintat candidaturile dlor Dimov Ghenadie

(administrator al ÎS „Moldelectrica”) și Certan Irina;

c) ÎCS „Dima-Holding” SRL a înaintat candidaturile dlor Pop Mihail și

Tonciuc Vladimir.

La adunarea generală a acționarilor din 27.04.2018, acționarii menționați au

votat pentru alegerea în funcția de membru al Consiliului candidații înaintați de

„Enteh” SA (Stratan Alexandr, Casian Aureliu, Covanji Natalia și Usatîi Valerii),

„Evident-Electro” SA (Dimov Ghenadie) și ÎCS „Dima-Holding” SRL (Pop Mihail

și Tonciuc Vladimir), astfel aceștia formând majoritatea (7 din 7);

2) „Enteh” SA, în baza cererilor depuse la bancă la 9 februarie 2018, a înaintat

candidați (Stratan Alexandr și Casian Aureliu) pentru a fi aleși la adunarea generală

extraordinară a acționarilor băncii din 5 martie 2018 în funcția de membru al

Consiliului Băncii.

La adunarea generală extraordinară a acționarilor din 5 martie 2018, acționarii

menționați au votat pentru alegerea în funcția de membru al Consiliului candidații

înaintați de „Enteh” SA (Stratan Alexandr și Casian Aurelii);

3) „Enteh” SA și „Evident-Electro” SA, în baza cererilor depuse la bancă la 6

decembrie 2016 cu numere de înregistrare consecutive (3693 și 3694), au înaintat

candidați pentru a fi aleși la adunarea generală extraordinară a acționarilor băncii din

27 decembrie 2016 în funcția de membru al Consiliului Băncii, după cum urmează:

a) „Enteh” SA a înaintat candidatura lui Antonevici Andrei (administrator al

„Produse Grup” SRL în perioada 5 octombrie 2012 – 28 noiembrie 2016, persoană

73

implicată în aceea perioadă în raport cu acționarii „Evident-Electro” SA și Melnic

Vladimir);

b) „Evident-Electro” SA, l-a înaintat pe Dimov Ghenadie (administrator al ÎS

„Moldeiectrica”).

La adunarea generală extraordinară a acționarilor din 27 decembrie 2016,

acționarii menționați au votat pentru alegerea în funcția de membru ai Consiliului pe

candidatul înaintat de către „Evident-Electro” SA (Dimov Ghenadie);

4) „Evident-Electro” SA a înaintat doi candidați pentru a fi aleși la adunarea

generală ordinară anuală a acționarilor băncii din 19 aprilie 2016 în funcția de

membra al Consiliului Băncii: Dimov Ghenadie (administrator al ÎS

„Moldeiectrica”) și Metta Alexandra (administrator al, „Moldelectromontaj” SA,,

persoană implicată în raport cu acționarul „Panfermag Energy” SA,);

5) ÎCS „Dunav” SA a înaintat doi candidați pentru a fi aleși la adunarea

generală ordinară anuală a acționarilor Băncii din 21 aprilie 2015 în funcția de

membri ai Comisiei de cenzori: Sizova Taisia și Bezdîga Natalia (contabil al

„Electrosistem” SA). La această adunare generală a fost ales ca membra al Comisiei

de cenzori candidatul propus de ÎCS „Dunav” SA (Sizova Taisia), care a fost votat

de acționarii menționați și prezenți la adunare;

6) în baza cererilor depuse la 3 aprilie 2014 cu numere de înregistrare

consecutive (1056 și 1057) de „Evident-Electro” SA, „Enteh” SA și a cererii ÎCS

„Dima-Holding” SRL din 4 aprilie 2014, aceștia au înaintat candidați pentru a fi

aleși ia adunarea generală ordinară anuală a acționarilor băncii din 25 aprilie 2014

în funcția de membru al Consiliului Băncii, după cum urmează:

a) „Evident-Electro” SA a înaintat candidații Pop Mihail, Tonciuc Vladimir,

Usatîi Valerii;

b) „Enteh” SA a înaintat candidații Covanji Natalia, Maximenco Galina,

Cecetova Natalia;

c) ÎCS „Dima-Holding” SRL a înaintat candidații Covanji Natalia, Maximenco

Galina, Cecetova Natalia, Pop Mihail, Tonciuc Vladimir, Usatîi Valerii, Apostoliuc

Alexandru.

De asemenea, la 4 aprilie 2014 ÎCS „Dima-Holding” SRL a depus o cerere prin

care a înaintat candidații pentru a fi aleși la adunarea generală ordinară anuală a

acționarilor din 25 aprilie 2014 în funcția de membru al Comisiei de cenzori:

Semionova Elena (acționar al băncii, persoană implicată în raport cu administratorul

acționarului ÎCS „Dunav” SA), Dimitrova Galina (contabil-șef al ÎCS „Dunav” SA),

Cușnir Elena (contabil-șef al acționarului „Enteh” SA), Andrieș Evdochia (acționar

al Băncii) și Bezdîga Natalia (contabil al „Electrosistem” SA).

La adunarea generală ordinară anuală a acționarilor din 25 aprilie 2014, la

alegerea membrilor Consiliului acționarii menționați au votat pentru șase candidați

comuni (din cei opt candidați incluși în listă), care au fost propuși de „Evident-

Electro” SA, „Enteh” SA și ÎCS „Dima-Holding” SRL și, în final, au fost aleși în

funcția de membri ai Consiliului Băncii și, respectiv, au format majoritatea (6 din 6

membri). Totodată, au fost aleși patru membri ai Comisiei de cenzori din cei cinci

propuși: Semionova Elena (acționar al băncii, persoană implicată în raport cu

acționarul ÎCS „Dunav” SA), Dimitrova Galina (contabil-șef al ÎCS „Dunav” SA),

Cușnir Elena (contabil-șef al acționarului „Enteh” SA), Andrieș Evdochia (acționar

al Băncii);

74

7) ÎCS „Dima-Holding” SRL a înaintat aceleași candidaturi pentru a fi alese la

adunarea generală ordinară anuală a acționarilor Băncii din 25 aprilie 2014 în funcția

de membru al Consiliului Băncii ca și acționarii „Evident-Electro” SA și „Enteh”

SA;

8) ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Evident-Electro” SA și „Enteh” SA au înaintat

aceleași candidaturi pentru a fi alese la adunarea generală anuală a acționarilor băncii

din 25 aprilie 2014 în funcția de membru al Consiliului Băncii ca și acționarii

„Evident-Electro” SA și „Hostex Establishment” la adunarea generală anuală a

acționarilor Băncii din 23 aprilie 2010, dintre care aceleași șase persoane au fost

alese în funcția de membru al Consiliului în 2010 și 2014 (Covanji Natalia,

Maximenco Galina, Cecetova Natalia, Pop Mihail, Tonciuc Vladimir, Usatîi

Valerii);

9) „Evident-Electro” SA a înaintat pentru a fi aleși la adunarea generală

ordinară anuală a acționarilor băncii din 24 aprilie 2012 în funcție de membru al

Consiliului băncii pe candidații: Dimov Ghenadie (administrator al ÎS

„Moldelectrica”) și Apostoliuc Alexandru (administrator al „Moldelectromontaj”

SA, persoană implicată în raport cu acționarul „Panfermag Energy” SA și fost

administrator al „Energoimpex” SA, persoană implicată în raport cu acționarii

„Enteh” SA și Macovețkaia Elena). La această adunare a fost ales ca membru al

Consiliului candidatul propus de acționarul „Evident-Electro” SA (Dimov

Ghenadie), care a fost votat de toți acționarii menționați și prezenți la adunare;

10) ÎCS „Dunav” SA a înaintat pentru a fi aleși la adunarea generală ordinară

anuală a acționarilor băncii din 29 aprilie 2011 în funcția de membri ai Comisiei de

cenzori următorii candidați: Gurdiș Ecaterina (contabil-șef al „Electrosistem” SA și

al „Energoimpex” SA, persoană implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA, și

Macovețkaiai Elena) și Sizova Taisia (membru al Comisiei de cenzori a

„Electrosistem” SA). La această adunare a fost ales ca membru al Comisiei de

cenzori candidatul propus de acționarul ÎCS „Dunav” SA (Sizova Taisia), care a fost

votat de toți acționarii menționați și prezenți la adunare;

11) „Evident-Electro” SA și „Hostex Establishment”, în baza cererilor

înregistrate în aceeași zi (2 aprilie 2010) și cu numere de înregistrare consecutive

(1542 și 1543), au înaintat câte opt candidați fiecare pentru a fi aleși la adunarea

generală ordinară anuală a acționarilor Băncii din 23 aprilie 2010. În funcția de

membru al Consiliului Băncii, dintre care șapte fiind aceleași persoane (Covanji

Natalia, Maximenco Gatina, Ogorodnicov Mihail, Pop Mihail, Tonciuc Vladimir,

Usatîi Vălenii și Cecetova Natalia). La această adunare generală a acționarilor, la

alegerea membrilor Consiliului Băncii acționarii menționați au votat pentru șapte

candidați comuni (din cei zece incluși în listă), care au fost propuși de „Evident-

Electro” SA și „Hostex Establishment” și, în final, au fost aleși în funcția de

membri ai Consiliului și, respectiv, au format majoritatea lui (7 din 7 membri).

derulează operațiuni economice împreună (conform extraselor din conturile deținute

la bancă, declarațiilor acționarilor și altor informații colectate de BNM referitoare la

obiectul prezentei cercetări/analize), în sensul definiției din art. 3 al Legii (noțiunea

„persoane care acționează concertat”, lit. n)):

1) „Electroreparație Grup” SRL, conform analizei BNM pentru perioada 2009

- 2018, a derulat operațiuni economice (plata pentru chirie, rambursare împrumuturi,

acordare împrumuturi, plata pentru cesiune, etc.) și a încasat majoritatea mijloacelor

75

financiare din total încasări în conturile deschise la bancă (cu excepția dividendelor

primite de la aceasta) de la alți acționari ai Băncii și/sau persoane implicate în raport

cu aceștia: acționarii „Enteh” SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Evident-Electro” SA,

„Panfermag Energy”, „Hostex Establishment”, precum și „Energoimpex” SA,

„Dupleton Grup” SRL, „Produse Cerealiere” SA (persoane implicate în raport cu

acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena), „Zeto Energie” SRL (persoană

implicată în raport cu acționarul ÎCS „Dima-Holding” SRL), „Moldelectromontaj”

SA, „Molmetal” SA (persoane implicate în raport cu acționarul „Panfermag Energy”

SA);

2) „Dunav” SA, conform analizei BNM pentru perioada 2004 - 2018, a derulat

operațiuni economice și a încasat majoritatea mijloacelor financiare din totalul de

încasări în conturile deschise la bancă (cu excepția dividendelor primite de la

aceasta) de la alți acționarii băncii și/sau persoanele implicate în raport cu aceștia:

acționarii „Evident-Electro” SA, Semionova Elena, precum și „Moldelectromontaj”

SA (persoană implicată în raport cu acționarul „Panfermag Energy” SA),

„Energoimpex” SA, „Nord Energo” SRL (persoane implicate în raport eu acționarii

„Enteh” SA și Macovețkaia Elena);

3) „Evident-Electro” SA, conform analizei BNM pentru perioada 2004 - 2018,

a derulat operațiuni economice (plata pentru marfă, restituirea datoriilor, plata pentru

materiale, contractare de împrumuturi, etc.) cu alți acționari ai băncii și/sau persoane

implicate în raport cu aceștia: acționarii „Enteh” SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL, ÎCS

„Dunav” SA, „Electroreparație Grup” SRL, „Hostex Establishment” și „Nord

Energo” SRL, „Energoimpex” SA, „Produse Cerealiere” SA, „Produse Grup” SRL,

Gordeev Serghei, Covanji Vadim (persoane implicate în raport cu acționarii „Enteh”

SA. și Macovețkaia Elena), „Moldelectromontaj” SA, „Molmetal” SA (persoane

implicate în raport cu acționarul „Panfermag Energy” SA), „Zeto Energie” SRL

(persoană implicată în raport cu acționarul ÎCS „Dima-Holding” SRL);

4) acționarul ÎCS „Dima-Holding” SRL, conform analizei BNM pentru

perioada 2005 - 2018, a derulat operațiuni economice (vânzare de mărfuri,

contractare și acordare de împrumuturi, plata pentru materiale, etc.) cu alți acționari

ai băncii și/sau persoane implicate în raport cu aceștia: acționarii „Panfermag

Energy” SA, „Electroreparație Grup” SRL, „Enteh” SA, „Evident-Electro” SA,

precum și „Nord Energo” SRL, „Dupleton Grup” SRL, „Energoimpex” SA,

„Produse Cerealiere” SA, Gordeev Serghei (persoane omplicate în raport cu

acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena), „Moldelectromontaj” SA, „Molmetal”

SA (persoane implicate în raport cu acționarul „Panfermag Energy” SA), „Zeto

Energie” SRL (persoană implicata în raport cu acționarul ÎCS „Dima-Holding”

SRL);

5) „Enteh” SA, conform analizei BNM pentru perioada 2004 - 2018, a derulat

operațiuni economice (vânzare/procurare de mărfuri/materiale/servicii, contractare

și acordare de împrumuturi, etc.) cu alți acționari ai băncii și/sau persoane implicate

în raport cu aceștia: acționarii „Panfermag Energy” SA, „Electroreparație Grup”

SRL, „Enteh” SA, „Evident-Electro” SA, „Hostex Establishment”, ÎCS „Dima-

Holding” SRL, precum și „Molmetal” SA, „Moldelectromontaj” SA (persoane

implicate în raport cu acționarul „Panfermag Energy” SA,), „Produse Cerealiere”

SA, „Energoimpex” SA,, „Nord Energo” SRL, „Produse Grup” SRL, Covanji

(persoane implicate în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena), „Zeto

76

Energie” SRL (persoană implicată în raport cu acționarul ÎCS „Dima-Holding”

SRL);

6) „Panfermag Energy” SA, conform analizei BNM pentru perioada 2005 -

2018, a derulat operațiuni economice (acordare de împrumuturi, încasarea

dividendelor, etc.) cu alți acționari ai băncii și/sau persoane implicate în raport cu

aceștia: acționarii „Enteh” SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grup”

SRL, precum, și „Moldelectromontaj” SA, „Molmetal” SA (persoane implicate în

raport cu acționarul „Panfermag Energy” SA), „Nord Energo” SRL (persoană

implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena);

7) „Hostex Establishment”, conform analizei BNM pentru perioada 2005 -

2018, a derulat operațiuni economice (acordare de împrumuturi, încasarea

dividendelor, etc.) cu alți acționari ai băncii și/sau persoane implicate în raport cu

aceștia: acționarii „Electroreparație Grup” SRL, „Enteh” SA, „Evident-Electro” SA,

precum și „Energoimpex” SA, „Nord Energo” SRL (persoane implicate în raport cu

acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena), „Moldelectromontaj” SA (persoană

implicată în raport cu acționarul „Panfermag Energy” SA);

8) „Electroreparație Grup” SRL, „Evident-Electro” SA și „Hostex

Establishment”, la 26.02.2014 au încheiat un contract de preluare a datoriei, prin

care „Electroreparație Grup” S.R.L a preluat datoria „Evident-Electro” SA față de

„Hostex Establishment”, apărută în baza contractului H-EE/04-10 din 06.12.2010;

9) „International Trading Group” SRO (fondatorii căreia sunt acționarii băncii

Melnic Vladimir care este și administrator al acționarului „Evident-Electro” SA,

Macovețkaia Elena împreună cu Usatîi Valerii, Covanji Vadim, Gordeeva Irina,

Gordeev Serghei, Macovețkii Vadim, Covanji Natalia - persoanele implicate în

raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkiai Elena, și Melnic Lina - persoană

implicată în raport cu acționarii Melnic Vladimir și „Evident-Electro” SA) a

înstrăinat integral cota de 100% deținută în capitalul „International Trade

Corporation” SRO (asociat unic al acționarului ÎCS „Dunav” SA) către Bezugla

Iryna (beneficiar efectiv al ÎCS „Dunav” SA);

10) Bezugla Iryna (beneficiarul efectiv al ÎCS „Dunav” SA) a înstrăinat cota de

20% deținută în capitalul „WGD INT” SRO către Ruslan Skirski (beneficiarul

efectiv al „WGD INT” SRO);

11) „Energoimpex” SA (persoană implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA,

și Maeovețkaia Elena) a înstrăinat către acționarul „Panfermag Energy” SA cota de

95% deținută în capitalul „Molmetal” SA;

12) „Electroreparație Grup” SRL a înstrăinat către „Panfermag Energy” SA

cota de 4,78% deținută în capitalul „Moldelectromontaj” SA

denotă acțiunea concertată a acționarilor respectivi în legătură cu Banca:

1) la 28 august 2006, Banca Națională a Moldovei a constatat (prin scrisoarea

expediată cu nr. 09-01114/296) că acționarii „Enteh” SA, „Evident-Electro” SA,

„Energoimpex” SA, Prodan O., Musienco A., Popov L., Popov M. sunt persoane

afiliate și acționează în comun în raport cu banca, deținând o cotă substanțială în

capitalul social al acesteia în mărime de 24,74%, fară permisiunea prealabilă a BNM,

acest fapt nu a fost contestat ulterior de acționarii sus-numiți;

2) la 22 septembrie 2006, Banaca Națională a Moldovei a stabilit (prin

scrisoarea expediată cu nr. 09-01314/35) că banca a inclus în componența grupului

de persoane ce acționează în comun (determinat prin scrisoarea BNM din nr.09-

77

01114/296 din 28 august 2006) alte persoane - acționarii băncii Makovețkaia E.,

Melnic V., Metta A., Gross A., Gross E., Prepelița A., „Sfinx Impex” SA și

„Bălcolcom” SA Astfel, grupul de persoane ce acționează în comun în legătură cu

banca a fost compus din „Enteh” SA, „Evident-Electro” SA, „Energoimpex” SA,

Prodan O., Musienco A., Popov L., Popov M., Makovețkaia E„ Melnic V., Metta

A., Gross A., Gross E., Prepelița A., „Sfinx Impex” SA și „Bălcolcom” SA și deținea

la 31 august 2006 o cotă substanțială de 42,36% în capitalul social al băncii fară

permisiunea prealabilă a BNM, acest fapt nu a fost contestat ulterior de acționarii

sus-numiți;

3) la 6 noiembrie 2006, urmare a examinării raportului privind acționarii pentru

luna septembrie 2006 și a explicațiilor băncii, Banca Națională a Moldovei a

constatat (prin scrisoarea expediată cu nr.09-01114/421) că grupul de acționari care

acționează în comun în raport cu banca și dețin o cotă substanțială fară permisiunea

Băncii Naționale a Moldovei a fost divizat în două grupuri. Ulterior, „Energoimpex”

SA; (persoană implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena) a

înstrăinat integral cota sa în capitalul social al băncii către „Panfermag Energy” SA

(cu sediul în Elveția) (3,80%) și „WGD INT” SRO (cu sediul în Republica Cehă)

(3,07%), precum și „Enteh” SA împreună cu „Energoimpex” SA și-au înstrăinat

cotele în mărime de 9% fiecare, deținute în capitalul social al acționarului „Evident-

Electro” SA, acest fapt nu a fost contestat ulterior de acționarii sus-numiți;

4) la 4 decembrie 2015 Banca Națională a Moldovei a solicitat de la acționarii

care dețin cote substanțiale (dețineri calificate) în capitalul social al băncii informații

necesare îndeplinirii atribuției Băncii Naționale a Moldovei de supraveghere a

acționariatului băncilor. După solicitarea Băncii Naționale a Moldovei, un grup de

acționari ai băncii a demonstrat un comportament care impune concluzia privind

existența indicilor acțiunii concertate între aceștia în raport cu banca, după cum

urmează:

a) prin cererea din 2 februarie 2016, Usatîi Valerii, în calitate de achizitor

potențial, a solicitat permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naționale a moldovei

pentru deținerea indirectă, în calitate de beneficiar efectiv, a cotei substanțiale în

capitalul social al băncii în mărime de 9,62%, deținute de către „Hostex

Establishment”. În aceeași zi, Kuno David Frick, în calitate de beneficiar efectiv

declarat al cotei deținute de „Hostex Establishment”, a notificat BNM despre intenția

de înstrăinare a acestei cote;

b) prin cererea din 31 martie 2016, Covanji Natalia, în calitate de beneficiar

efectiv al acționarului „Enteh” SA, „Hostex Establishment”, „Enteh” SA,

Macovețkaia Elena și Prodan Oleg, în calitate de achizitori potențiali, au solicitat

permisiunea prealabilă scrisă a BNM pentru deținerea cotei substanțiale în capitalul

social al Băncii în mărime de 18,78%, cu crearea grupului de persoane ce vor acționa

concertat în raport cu Banca compus din „Hostex Establishment”, „Enteh” SA,

Macovețkaia Elena și Prodan Oleg;

c) prin cererea din 16 mai 2016, Usatîi Valerii a retras cererea din 2 februarie

2016 pentru obținerea permisiunii prealabile a Băncii Naționale a Moldovei de a

deține/majora o cotă substanțială în capitalul social al băncii;

d) prin cererea din 23 mai 2016, Covanji Natalia, „Enteh” SA,, „Hostex

Establishment”, Macovețkaia Elena, Prodan Oleg au retras cererile din 31 martie

2016 pentru obținerea permisiunii prealabile a BNM de a deține/majora o cotă

substanțială în capitalul social al băncii;

78

e) la 22 iunie 2016, Prodan Oleg a notificat BNM despre ieșirea acestuia din

grupul de persoane ce acționează concertat în raport cu Banca compus din „Enteh”

SA, Macovețkaia Elena și Prodan Oleg, prin înstrăinarea cotei deținute în capitalul

„Enteh” SA în mărime de 7,01% către Covanji Natalia;

f) prin cererea din 17 noiembrie 2016, Usatîi Valerii a solicitat permisiunea

prealabilă scrisă a BNM pentru deținerea, în calitate de beneficiar efectiv, a cotei

substanțiale în capitalul social al băncii în mărime de 29,55% (590 951 acțiuni), ceea

ce constituie cota cumulativă de acțiuni deținute de acționarii „Evident-Electro” SA,

ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Hostex Establishment” și „Omnimoon Networks

Limited”. În aceeași zi, Covanji Natalia, în calitate de beneficiar efectiv declarat al

acționarului „Enteh” SA, „Hostex Establishment”, „Enteh” SA și Macovețkaia

Elena, în calitate de achizitori potențiali, au solicitat permisiunea cotei substanțiale

în capitalul social al băncii, care reprezintă 38,49% (769 939 acțiuni), ceea ce

constituie cota cumulativă de acțiuni deținute de acționarii „Enteh” SA, „Evident-

Electro” SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Hostex Establishment”, „Gmnimoon

Networks Limited” și Macovețkaia Elena;

g) prin cererea din 15 decembrie 2016, „Enteh” SA, „Hostex Establishment”,

Macovețkaia Elena, Covanji Natalia și Usatîi Valerii au retras cererile din 17

noiembrie 2016 pentru obținerea permisiunii prealabile a BNM de a deține/majora

o cotă substanțială în capitalul social al Băncii;

h) prin cererea din 27decembrie 2016, „Enteh” SA, Usatîi Valerii, Macovețkaia

Elena și Covanji Natalia, în calitate de achizitori potențiali, au solicitat permisiunea

scrisă a Băncii Naționale a Moldovei pentru deținerea/dobândirea/majorarea cotei

substanțiale în capitalul social al Băncii, care reprezintă 38,49% (769 939 acțiuni),

ceea ce constituie cota cumulativă de acțiuni deținute de acționarii: „Enteh” SA,

„Evident-Electro” SA, ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Hostex Establishment”,

„Omnimoon Networks Limited”, Macovețkaia Elena;

i) prin cererea din 28 martie 2017, „Enteh” SA, Usatîi Vaieriu, Macovețkaia

Elena și Covanji Natalia au retras cererile din 27 decembrie 2016 pentru obținerea

permisiunii prealabile scrise a Băncii Naționale a Moldovei de a deține/majora o

cotă substanțială în capitalul social al Băncii.

5) acționarii băncii menționați și/sau persoanele implicate în raport cu aceștia

au avut preponderent aceleași persoane în cadrul structurii de conducere și/sau

control (administratori, contabili-șefi, cenzori, etc.) al unor societăți comerciale:

a) acționarul Melnic Vladimir deține funcția de administrator al acționarului

„Evident-Electro” SA, iar anterior a deținut funcția de:

- administrator al „Inter Ivest Capital” SRL, asociații căreia fiind Covanji

Vadim (persoană implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia

Elena), Melnic Vladimir și Antonevici Andrei (administrator al „Produse Grup”

SRL în perioada 5 octombrie 2012 – 28 noiembrie 2016, persoană implicată în aceea

perioadă în raport cu acționarii „Evident-Electro” SA și Melnic Vladimir);

- membru al Consiliului „Produse Cerealiere” SA (persoană implicată în raport

cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena);

- administrator al „International Trading Corporation” SRO (fondatorii căreia

sunt acționarii Melnic Vladimir, care este administrator al acționarului „Evident-

Electro” SA, Macovețkaia Elena împreună cu Usatîi Valerii, Covanji Vadim,

Gordeeva Irina, Gordeev Serghei, Macovețkii Vadim, Covanji Natalia, care sunt

persoanele implicate în raport cu acționarii „Enteh” SA, și Macovețkiai Elena, și

79

Melnic Lina, persoană implicată în raport cu Melnic Vladimir și „Evident-Electro”

SA);

b) acționarul Prodan Oleg a deținut funcția de administrator al acționarului

„Enteh” SA și „Tencom” SA (persoană implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA

și Macovețkaia Elena);

c) Spînu Oleg deține funcția de administrator al „Molmetal” SA (persoană

implicată în raport cu acționarul „Panfermag Energy” SA) și a deținut funcția de

administrator al acționarului „Electroreparație Grup” SRL, administrator al

„Produse Grup” SRL (persoană implicată în aceea perioadă în raport cu acționarii

„Evident-Electro” SA și Melnic Vladimir), al „Comexfin” SRL și al „Energoimpex”

SA (persoane implicate în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena), al

„Electrotehnica” SA (acționar majoritar fiind „Molmetal” SA);

d) Gordeev Serghei (persoană implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA și

Macovețkaia Elena) deține funcția de administrator al „Energoimpex” SA și

„Dupieton Grup” SRL (persoane implicate în raport cu acționarii „Enteh” SA și

Macovețkaia Elena), a deținut funcția de administrator al acționarului ÎCS „Dima-

Holding” SRL, administrator al „Molmetal” SA (persoană implicată în aceea

perioadă în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena), angajat al

„Moldelectromontaj” SA (persoană implicată în raport cu acționarul „Panfermag

Energy” SA);

e) Apostoliuc Alexandru a deținut funcția de administrator al acționarului

„Electroreparație Grup” SRL, al „Energoimpex” SA (persoană implicată în raport

cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena) și „Moldelectromontaj” SA

(persoană implicată în raport cu acționarul „Panfermag Energy” SA);

f) Tipliciuc Vladimir (reprezentant al acționarului „Hostex Establishment”) a

deținut funcția de administrator al acționarului „Electroreparație Grup” SRL,

administrator al „Dupieton Grup” SRL (persoană implicată în raport cu acționarii

„Enteh” SA și Macovețkaia Elena);

g) Metta Alexandra deține funcția de administrator al „Moldelectromontaj” SA

(persoană implicată în raport cu acționarul „Panfermag Energy” SA), a deținut

funcția de administrator al acționarilor „Electroreparație Grup” SRL și „Evident-

Eleetro” SA, administrator al „Molmetal” SA, (persoană implicată în raport cu

acționarul „Panfermag Energy” SA);

h) Pîslari Vera a deținut funcția de administrator al „Zeto Energie” SRL, a cărei

asociați în aceea perioadă a fost acționarul ÎCS „Dima-Holding” SRL și Gordeev

Serghei (persoană implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA, și Macovețkaia

Elena), funcția de membru al Comisiei de cenzori a „Moldelectromontaj” SA

(persoană implicată în raport cu acționarul „Panfermag Energy” SA), funcția de

contabil al acționarului ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Energoimpex” SA (persoană

implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena), „Molmetal” SA

(persoană implicată in raport cu acționara „Panfermag Energy” S. A,) și „Zeto

Energie” SRL;

i) Cibuc Rodica a deținut funcția de contabil-șef al acționarilor „Evident-

Electro” SA și „Electroreparație Grup” SRL„ președinte a Comisiei de cenzori, a

„Moldelectromontaj” SA (persoană implicată în raport cu acționarul „Panfermag

Energy” SA), cenzor al „Molmetal” SA (persoană implicată în raport cu acționarul

„Panfermag Energy” SA);

80

î) Cușnir Elena deține funcția de contabil-șef al acționarului „Enteh” SA, a

deținut funcția de cenzor al acționarului Evident-Electro” SA;

j) Costovici Irina deține funcția de contabil-șef al acționarului „Evident-

Electro” SA, a deținut funcția de administrator al „Nordengrup” SRL (asociat unic

fiind acționarul „Enteh” SA), contabil al acționarului „Enteh” SA;

k) Culajencova Aurelia deține funcția de administrator al acționarului

„Electroreparație Grap” SRL, a deținut funcția de contabil al „Zeto Energie” SRL

(persoană implicată în raport cu acționarul ÎCS „Dima-Holding” SRL);

l) Zaharov Victor (reprezentant al acționarului „Panfermag Energy” SA) a

deținut funcția de președinte al Consiliului „Moldelectromontaj” SA (persoană

implicată în raport cu acționarul „Panfermag Energy” SA);

m) Macarov Andrei deține funcția de administrator al acționarului ÎCS „Dima-

Holding” SRL, administrator al „Zeto Energie” SRL (persoană implicată în raport

cu acționarul ÎCS „Dima-Holding” SRL), a deținut funcția de manager al

„Energoimpex” SA (persoană implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA și

Macovețkaia Elena);

n) acționarul Semionova Elena deține funcția de administrator al acționarului

ÎCS „Dunav” SA,, a deținut fimcția de contabil-șef al „Energoimpex” SA (persoană

implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena).

6) conform informațiilor public disponibile pe pagina web oficială a Comisiei

Bursei de Valori a Ciprului și pe pagina web oficială a „Midland Consult (Cyprus)

Limited” (Cipru), beneficiarii efectivi ai acționarilor „Evident-Electro” SA, și ÎCS

„Dima-Holding” SRL - Djaparova Dina și Andreou Katia, rezidenți ai Republicii

Cipru, activează în cadrul aceleiași societăți din Cipru - „Midland Consult (Cyprus)

Limited”, aceasta având ca principal gen de activitate prestarea serviciilor de

înregistrare a companiilor, serviciilor de administrare și trust, serviciilor de directori

nominali, secretar, de deținere nominală a acțiunilor etc. Conform, datelor analizate,

Djaparova Dina deține funcția de manager operațional, iar Andreou Katia funcția de

director în această societate, ambele oferind servicii de administrare a companiilor;

7) potrivit datelor din Registrul de stat al unităților de drept și rapoartelor lunare

prezentate de bancă:

a) acționarii ÎCS „Dima-Holding” SRL, „Electroreparație Grap” SRL, ÎCS

„Dunav” SA și „Dupleton Grup” SRL (persoană implicată în raport cu acționarii

„Enteh” SA și Macovețkaia Elena), „Zeto Energie” SRL (persoană implicată în

raport cu acționarul ÎCS „Dima-Holding” SRL), ÎM „Elcon” SRL (persoană

implicată în raport cu acționarii ÎCS „Dunav” SA și Semionova Elena) au avut/au

aceeași adresă juridică (mun. Chisinău, str. Vasile Alecsandri. 78 G);

b) acționarul „Enteh” SA, „Nordengrup” SRL (persoana implicată în raport cu

acționarul „Enteh” SA și Macovețkaia Elena), B.D.P. „ROOL-GRUP” SRL

(administrator și asociat fiind fiica acționarului Prodan Oleg) au adresa juridică

identică cu cea de corespondență a acționarului „Evident-Electro” SA (mun.

Chisinău, bd. Mircea cel Bătrân, 4/4).

Conform datelor I.P. „Agenția Servicii Publice” terenul și imobilul situat pe

adresa mun. Chisinău, bd. Mircea cel Bătrân, 4/4m aparțin cu drept de proprietate

acționarului „Enteh” SA;

8) potrivit informațiilor publice disponibile din Registrul unităților de drept în

Republica Cehă și rapoartelor lunare prezentate de către bancă, asociatul unic al

acționarului ÎCS „Dunav” SA („International Trade Corporation” SRO),

81

beneficiarul efectiv al acestuia Bezugla Iryna și Usatîi Valerii (persoană implicată

în raport cu acționarii „Enteh” SA, și Macovețkaia Elena) au indicat în diferite

documente aceeași adresă (Republica Cehă, Praha 5, Pod Viaduktem 1467/22.155

00);

9) potrivit documentelor cu privire la adunarea generală a acționarilor băncii

din 27 decembrie 2016 s-a stabilit următoarele:

a) „Enteh” SA,, „Electroreparație Grup” SRL, ÎCS „Dima-Holding” SRL,

„Hostex Establishment” au înregistrat buletinele de vot în aceeași zi (16 decembrie

2016), cu numere de înregistrare consecutive nr. 3840, nr. 3841, nr. 3842 și nr. 3843;

b) „WGD INT” SRO și „Evident-Electro” SA au înregistrat buletinele de vot

în aceeași zi (20 decembrie 2016), cu numere de înregistrare consecutive nr. 3883 și

nr. 3884;

c) Melnic Vladimir, ÎCS „Dunav” SA, și Semionova Elena au înregistrat

buletinele de vot în aceeași zi (21 decembrie 2016), cu numere de înregistrare

consecutive nr. 3885, nr. 3886 și nr.3887;

10) ÎCS „Dima-Holding” SRL și „Molmetal” SA (persoană implicată în raport

cu acționarul „Panfermag Energy” SA, anterior persoană implicată în raport cu

acționarii „Enteh” SA și Macovețkaia Elena) și „Zeto Energie” SRL (persoană

implicată în raport cu acționarul ÎCS „Dima-Holding” SRL, anterior persoană

implicată în raport cu acționarii „Enteh” SA și Macovețkai Elena), la efectuarea unor

operațiuni economice la distanță au utilizat aceeași adresă IP (Internet Protocol);

11) „Evident-Electro” SA și „Elcon” SRL (persoană implicată în raport cu

acționarii „Dunav” SA și Semionova Elena), „Effect Leasing” SRL (administratorul

căreia este Costovici Irina, care deține funcția de contabil-șef al acționarului

„Evident-Electro” SA și a deținut funcția de administrator al „Nordengrup” SRL al

cărei asociat unic este acționarul „Enteh” SA, funcția de contabil al „Enteh” SA). la

efectuarea unor operațiuni economice la distanță au utilizat aceeași adresă IP

(Internet Protocol).

Urmare a constatărilor expuse în actul administrativ contestat- Hotărârea

Comitetului Executiv al BNM nr.13 din 11 ianuarie 2019 „Cu privire la acțiunea

concertată a acționarilor B.C. „Energbank” S.A.- S.A. „Enteh”, S.A. „Evident –

Electro”, Î.C.S. „Dima – Holding” S.R.L., S.R.L. „Electroreparație Grup”, Hostex

Establishment, S.A. „Pangermag Energy”, S.R.O. „WGD INT”, Î.C.S. „Dunav”

S.A., Melnic Vladimir, Macovețkaia Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg”, în

partea ce se referă la „Enteh” S.A., Macovețkaia Elena, S.R.L. „Electroreparație

Grup”, Hostex Establishment, S.A. „Evident – Electro”, Î.C.S. „Dima – Holding”

S.R.L., S.R.O. „WGD INT”, S.A. „Pangermag Energy”, Î.C.S. „Dunav” S.A.

instanța de recurs reține că, la adoptarea acesteia, Banca Națională a Moldovei și-a

fundamentat concluzia despre existența acțiunii concertate a acționarilor în baza

operațiunilor economice derulate împreună de reclamanți și deținerea cotei

substanțiale fară permisiunea prealabilă a BNM.

Conform art. 3 din Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie

2017, în sensul prezentei legi, se aplică următoarele definiții:

- achizitor potențial – orice persoană fizică sau juridică ori grup de astfel de

persoane care acționează concertat, care intenționează să dobîndească, prin orice

modalitate, direct sau indirect, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, acțiuni în

capitalul unei bănci în legătură cu o achiziție propusă;

82

- achiziție propusă – decizia luată de un achizitor potențial cu scopul de a

dobîndi, direct sau indirect, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, prin orice

modalitate, o deținere calificată într-o bancă ori de a își majora deținerea calificată,

astfel încît proporția drepturilor sale de vot sau a deținerii în capitalul social să atingă

ori să depășească nivelul de 5%, 10%, 20%, 33% sau 50%, ori astfel încît banca să

devină o filială a sa;

- afiliată a unei alte persoane se consideră: a) membrii organului de conducere,

iar în cazul băncii, și unele categorii de persoane care dețin funcții-cheie astfel cum

este prevăzut în actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei; b) persoanele

juridice și/sau fizice care, direct sau indirect, individual sau concertat, dețin sau

controlează 1% și mai mult din capitalul băncii, inclusiv beneficiarii lor efectivi.

Dacă soțul (soția) unei astfel de persoane sau o rudă de gradul întâi deține ori

controlează o deținere în capitalul social al băncii, indiferent de mărimea acesteia,

atunci se consideră că respectiva deținere este deținută și controlată de această

persoană; c) orice persoană care controlează persoana sau se află sub controlul

persoanei, sau împreună cu persoana se află sub controlul unei alte persoane; d) orice

entitate asociată persoanei sau orice entitate parte în asocieri în participație, orice

entitate asociată sau orice entitate parte în asocieri în participație a unui membru al

grupului de persoane care acționează concertat cu persoana sau entitățile și persoana

– părți în asocieri în participație ale unei alte persoane; e) persoanele afiliate

persoanelor specificate la lit.a)–d); f) persoana afiliată persoanei fizice – soții, rudele

și afinii de gradul întîi și doi ale persoanei fizice, soții rudelor și afinelor menționați,

precum și persoana juridică asupra căreia persoana fizică și/sau persoanele afiliate

acesteia dețin controlul sau dețin parte în asocieri în participație sau exercită

influență semnificativă sau sînt membri ai organului de conducere; g) persoana prin

intermediul căreia se efectuează o tranzacție cu banca în interesul persoanei

prevăzute la lit. a)–f) și care este considerată a fi influențată de persoana prevăzută

la lit. a)–f) în cadrul tranzacției respective din cauza existenței unor relații de muncă,

civile sau de alt gen dintre aceste persoane, determinate conform reglementărilor

Băncii Naționale a Moldovei; h) alte persoane determinate de Banca Națională a

Moldovei prin actele sale normative;

- persoană – persoană fizică sau juridică, grupare de persoane fizice și/sau

juridice, înregistrate ca atare sau nu;

- persoane care acționează concertat – persoanele aflate în situația în care

fiecare dintre ele decide să-și exercite drepturile legate de o deținere dobîndită sau

pe care urmează să o dobîndească în conformitate cu un acord implicit sau explicit

încheiat între acestea.

Pînă la proba contrară, următoarele persoane se prezumă că acționează

concertat:

a) persoanele care au achiziționat acțiuni ale băncii în circumstanțe care denotă

achiziția coordonată sau intenția comună a acestor persoane de a achiziționa

acțiunile băncii;

b) persoanele implicate:

- persoanele care controlează sau sînt controlate de către altă persoană sau care

se găsesc sub un control comun;

- persoanele care sînt parte directă sau indirectă la acorduri în vederea obținerii

sau exercitării în comun a drepturilor de vot, dacă acțiunile, care sînt obiect al

acordului, pot conferi o poziție de control;

83

- persoanele fizice din cadrul persoanei juridice, care au atribuții de conducere

sau control;

- persoanele care pot numi majoritatea membrilor organelor de conducere în

cadrul unei persoane;

- orice persoană care, conform legislației civile, este legată de persoana fizică,

menționată mai sus, printr-un raport de rudenie de gradul întîi și doi, soții persoanei

și rudelor persoanei, afinii persoanei și soții afinelor, precum și societățile aflate sub

controlul acestora;

c) întreprinderea-mamă împreună cu filialele sale, precum și oricare dintre

filialele aceleiași întreprinderi-mamă între ele;

d) o persoană și membrii organului de conducere al acesteia și cu persoanele

implicate, precum și aceste persoane între ele;

e) o persoană cu fondurile ei de pensii și cu persoana care administrează aceste

fonduri;

f) persoanele care, în derularea unor operațiuni economice, utilizează resurse

financiare avînd aceeași sursă sau provenind de la entități diferite care sînt persoane

implicate;

g) persoanele care, în derularea unor operațiuni economice, direcționează

beneficiile astfel obținute către același destinatar sau către destinatari care sînt

persoane implicate;

h) persoanele juridice ale căror structuri de proprietate sau al căror organ de

conducere are preponderent aceeași componență;

i) persoanele care au adoptat sau adoptă o politică investițională similară, prin

achiziția de instrumente financiare emise de același emitent sau de persoane

implicate cu același emitent și/sau prin înstrăinarea de instrumente financiare emise

de același emitent sau de persoane implicate cu același emitent;

j) persoanele al căror exercițiu identic al drepturilor conferite de valorile

mobiliare emise de bancă denotă o politică comună de durată cu referire la această

bancă;

k) persoanele care, pentru derularea unor operațiuni economice, de reprezentare

a intereselor sau de exercitare a drepturilor de vot conferite de instrumentele

financiare deținute, au desemnat sau desemnează ca mandatar (mandatari) aceeași

persoană (persoane) care este (sînt) persoană(e) implicată(e);

l) persoanele care s-au asociat în orice formă juridică recunoscută de lege, iar

scopul sau obiectivul asocierii sînt operațiunile aflate în legătură cu banca;

m) persoanele care au deținut sau dețin în același timp dețineri la una sau la mai

multe persoane juridice, exercitînd controlul asupra acestora și desfășurînd o politică

comună;

n) persoanele care au derulat sau derulează operațiuni economice împreună;

o) alte persoane determinate de Banca Națională a Moldovei, conform

criteriilor stabilite în actele normative.

La rândul său în conformitate cu art. 45 alin. (1)-(5) din Legea privind

activitatea băncilor nr. 202 din 6 octombrie 2017, orice persoană este obligată, pînă

la achiziționarea/dobîndirea acțiunilor unei bănci, să obțină de la Banca Națională a

Moldovei aprobarea prealabilă, în condițiile prevăzute la art. 47–49, în următoarele

situații: a) o persoană, în calitate de achizitor potențial, intenționează să

achiziționeze, prin orice modalitate, direct sau indirect, inclusiv în calitate de

beneficiar efectiv, o deținere calificată într-o bancă ori să își majoreze, direct sau

84

indirect, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, deținerea calificată astfel încît

proporția drepturilor sale de vot sau a deținerii să atingă ori să depășească nivelul de

5%, 10%, 20%, 33% sau 50% ori astfel încît banca să devină o filială a sa; b) o

persoană, în calitate de dobînditor, intenționează să dobîndească, individual sau

concertat, prin orice modalitate, o deținere într-o bancă asupra căreia au devenit

incidente prevederile alin. (2) din prezentul articol sau ale alin. (2) din art. 52; c) o

persoană intenționează să primească ca aport la capitalul său social acțiuni ale băncii.

Exercițiul dreptului de vot, al dreptului de convocare și desfășurare a adunării

generale a acționarilor, al dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, al

dreptului de a propune candidați pentru membrii organului de conducere, al

dreptului de a primi dividende este suspendat de drept din data achiziției/dobîndirii

realizate cu încălcarea prevederilor alin. (1). Acțiunea concertată și data

achiziției/dobîndirii realizate cu încălcarea prevederilor alin. (1) sînt constatate de

Banca Națională a Moldovei. Banca Națională a Moldovei informează achizitorul

potențial/dobînditorul și banca, în termen de 5 zile de la data la care a aflat despre

achiziția/dobîndirea realizată cu încălcarea prevederilor alin. (1), despre incidența

prevederilor vizînd suspendarea exercițiului drepturilor prevăzute la prezentul

alineat.

Acțiunile al căror exercițiu al dreptului de vot este suspendat conform alin. (2)

nu se iau în considerare la adoptarea hotărîrilor privind chestiunile incluse în ordinea

de zi a adunării generale a acționarilor, nu se iau în calcul la stabilirea rezultatelor

votării, respectiv nu se cuprind în voturile reprezentate la adunare.

Persoanele care au încălcat prevederile alin. (1) vor înstrăina, în termen de 3

luni de la data achiziției/dobîndirii, acțiunile aferente deținerii astfel

achiziționate/dobîndite. Dacă după expirarea termenului acțiunile nu au fost

înstrăinate, devin incidente prevederile art. 521.

În aplicarea prevederilor alin. (1), se prezumă, pînă la proba contrară, că mai

multe persoane acționează concertat în calitate de achizitori potențiali conform

constatărilor Băncii Naționale a Moldovei.

Din conținutul acestor prevederi legale rezultă obligația de achiziționare a

acțiunilor Băncii doar după obținerea aprobării prealabile a BNM.

La caz însă BNM nu a invocat faptul că intimații ar fi achiziționat acțiunile

Băncii în calitate de achizitori potențiali care acționează concertat. Dimpotrivă,

BNM a indicat că intimații deja în calitate de acționari ai Băncii ar fi acționat

concertat.

Art. 3 din legea nr. 202/2017 explică noțiunea de ,,achizitor potențial” – orice

persoană fizică sau juridică ori grup de astfel de persoane care acționează concertat,

care intenționează să dobândească prin orice modalitate, direct sau indirect inclusiv

în calitate de beneficiar efectiv, acțiuni în capitalul unei bănci în legătură cu o

achiziție propusă.

În interpretarea corectă a normei enunțate, Colegiul reține că legislatorul a

prevăzut o cerință generală privind necesitatea ca persoanele care acționează în

calitate de achizitor potențial, inclusiv și un grup de persoane care acționează

concertat în acest scop, să obțină aprobarea prelabilă a BNM pentru

achiziționarea/dobândirea a unei dețineri calificate într-o bancă, ori pentru

majorarea, directă sau indirectă, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, a

pachetelor calificate de acțiuni ale unei bănci.

85

Respectiv ca să fie întrunite circumstanțele de răspundere pentru încălcarea art.

45 din Legea nr. 202/2017, trebuie să fie prezente cumulativ următoarele

componente: persoanele acționează concertat în raport cu banca în calitate de

achizitori potențiali în scopul dobândirii prin orice modalitate a acțiunilor în

capitalul social al băncii; achiziția/dobândirea deținerii calificate s-a produs efectiv;

dobândirea s-a produs în urma uneo tranzacții, direct sau indirect; dobândirea

deținerii calificate a avut loc fără aprobarea prealabilă de către BNM

În acest sens, art. 52 alin. (1) din Legea privind activitatea băncilor statuează

că în cazul în care deținătorul, direct sau indirect, al unei dețineri calificate, inclusiv

beneficiarul efectiv, nu mai îndeplinește cerințele prevăzute de prezenta lege și

actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei emise în aplicarea acesteia privind

calitatea acționariatului unei bănci sau exercită asupra acesteia o influență de natură

să pericliteze administrarea prudentă și sănătoasă a băncii, precum și în cazul în care

deținătorul, direct sau indirect, inclusiv beneficiarul efectiv al acestuia, nu a furnizat

Băncii Naționale a Moldovei informații care relevă cu certitudine identitatea

beneficiarului efectiv sau în cazul în care Banca Națională a Moldovei constată

acțiunea concertată a acționarilor cu dețineri calificate fără aprobarea prealabilă a

acesteia, Banca Națională a Moldovei poate dispune următoarele măsuri și sancțiuni,

inclusiv în mod cumulativ: dispune suspendarea exercitării drepturilor de vot

aferente acțiunilor deținute, a dreptului de convocare și desfășurare a adunării

generale a acționarilor, a dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, a

dreptului de a propune candidați pentru membrii organului de conducere, a dreptului

de a primi dividende sau doar a unora dintre aceste drepturi;dispune înstrăinarea de

către persoana al cărei drept de vot a fost suspendat a acțiunilor deținute, în condițiile

alin. (2) și (3) din prezentul articol; retrage aprobarea prealabilă acordată în temeiul

art. 45; aplică alte măsuri și/sau sancțiuni conform prevederilor art. 139 și 141 din

prezenta lege și/sau ale art. 42, 46, 58–59 din Legea nr. 232/2016 privind redresarea

și rezoluția băncilor.

Deci, anume art. 52 alin. (1) din Legea privind activitatea băncilor

reglementează situația în care acționarii și nu achizitorii potențiali acționează

concertat, precum și măsurile și sancțiunile dispuse de BNM în vederea contracarării

acestei situații.

Din actul administrativ contestat rezultă că acțiunea concertată a unor acționari

ar fi calificată drept o achiziție pentru care urma a fi obținută abroparea prealabilă a

BNM în ordine prevăzută de art. 45 din Legea privind activitatea băncilor.

Colegiul reține că nu este clar în baza căror prevederi legale BNM a ajuns la o

atare concluzie, or prevederile Legii privind activitatea băncilor prevede două

situații distincte când există obligația de obținere a aprobării prealabile a BNM: în

calitate de achizitor potențial înainte de achiziționa o deținere calificată (acest caz

fiind reglementat de art. 45 din Legea privind activitatea băncilor) și, în calitate de

acționar al băncii pentru a acționa concertat cu alți acționari ai băncii (acest caz fiind

reglementat de art. 52 din Legea privind activitatea băncilor).

Potrivit art. 47 alin. (1) - (4) al Legii privind activitatea băncilor nr. 202 din 6

octombrie 2017, achizitorul potențial/dobânditorul va solicita aprobarea prealabilă a

Băncii Naționale a Moldovei pentru dobîndirea sau majorarea deținerii, după caz,

deținerii calificate într-o bancă în una dintre situațiile prevăzute la art. 45 alin. (1),

cu indicarea mărimii deținerii, care constituie obiectul dobîndirii, și furnizarea

documentelor și a informațiilor relevante prevăzute la art. 48 alin. (5).

86

Pentru solicitarea aprobării prealabile prevăzute la art. 45 alin. (1), achizitorul

potențial/dobânditorul prezintă documentele și informațiile relevante, conform

actelor normative ale Băncii Naționale a Moldovei, care se examinează în termenele

prevăzute la alin. (4) - (10).

Banca Națională a Moldovei confirmă în scris achizitorului potențial/

dobânditorului primirea solicitării, în temeiul alin. (1), sau a informațiilor

suplimentare, în temeiul alin.(5), imediat și, în orice caz, în termen de 2 zile

lucrătoare de la primire.

Banca Națională a Moldovei realizează evaluarea prevăzută la art.48 alin. (1)

în termen de cel mult 60 de zile lucrătoare de la data confirmării scrise a primirii

solicitării și a tuturor documentelor care trebuie transmise acesteia, conform actelor

normative ale Băncii Naționale a Moldovei la care se face referire la art.48 alin.(5).

Dacă solicitarea nu este însoțită de toate documentele necesare, termenul de evaluare

începe să curgă de la data confirmării de către Banca Națională a Moldovei a primirii

tuturor documentelor respective. În momentul transmiterii confirmării de primire,

Banca Națională a Moldovei comunică achizitorului potențial/dobânditorului data

de expirare a termenului de evaluare. Banca Națională a Moldovei poate refuza

eliberarea aprobării prealabile până la începerea evaluării dacă dispune de

documente, informații ce atestă necorespunderea achizitorului

potențial/dobânditorului cel puțin unuia din criteriile stabilite la art.48.

Totodată, conform art. 51 alin. (1) – (7) al Legii privind activitatea băncilor nr.

202 din 6 octombrie 2017, banca trebuie să identifice și să informeze Banca

Națională a Moldovei, de îndată ce ia cunoștință, despre orice achiziție sau

înstrăinare, directă sau indirectă, inclusiv de către beneficiarul efectiv, a deținerilor

în capitalul ei care depășește nivelurile de 1%, 5%, 10%, 20%, 33% și 50% sau ca

urmare a căreia banca devine filială, respectiv se situează sub nivelurile menționate,

și/sau despre orice dobîndire în situațiile prevăzute la art.45 alin.(1) lit.b)–d), precum

și despre orice fapte sau circumstanțe care generează suspiciunea că asemenea

achiziție/dobândire sau înstrăinare a avut loc fără respectarea prezentei legi și a

actelor normative ale Băncii Naționale a Moldovei. Banca informează Banca

Națională a Moldovei, la solicitarea acesteia, despre identitatea deținătorilor direcți

și indirecți de dețineri calificate, inclusiv a beneficiarului efectiv, și despre nivelul

acestor dețineri, conform informațiilor de care dispune, în modul și în condițiile

prevăzute de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei. Orice deținător,

direct sau indirect, inclusiv beneficiarul efectiv, al unei dețineri în capitalul unei

bănci prezintă Băncii Naționale a Moldovei, la cererea acesteia, informația aferentă

activității sale, inclusiv situațiile financiare anuale, declarațiile de venituri, precum

și altă informație necesară efectuării investigațiilor sau verificării corespunderii

criteriilor de la art.48 alin. (1) și (2), în modul și în condițiile prevăzute de actele

normative ale Băncii Naționale a Moldovei. Orice deținător, direct sau indirect, al

unei dețineri în capitalul social al unei bănci prezintă acestei bănci, la solicitarea

acesteia, informația cu privire la identitatea sa și a persoanelor sale afiliate, precum

și informația cu privire la persoanele cu care acest deținător acționează concertat față

de banca dată. Orice deținător, direct sau indirect, inclusiv beneficiar efectiv, este

obligat să notifice Banca Națională a Moldovei și banca despre efectuarea

achiziției/dobândirii pentru care a obținut aprobarea prealabilă în temeiul art.45 alin.

(1), în termen de 10 zile de la data efectuării acesteia. Banca Națională a Moldovei

trebuie să fie informată despre orice acord, indiferent de forma în care a fost încheiat,

87

care are drept obiect sau efect: exercitarea concertată a dreptului de vot în cadrul

adunărilor generale ale acționarilor băncii sau în cadrul adunărilor generale ale

persoanelor care exercită controlul asupra băncii; activitatea concertată în cadrul

administrării băncii sau a persoanelor care exercită controlul asupra acesteia; ori

exercitarea dreptului de a desemna majoritatea membrilor organului de conducere al

băncii sau al persoanelor care exercită controlul asupra acesteia. Această obligație

revine participanților la acord și organului de conducere al băncii sau al persoanelor

la care acest acord se referă, urmînd a fi executată în termen de 5 zile lucrătoare de

la semnarea acordului sau, dacă acordul nu este încheiat în formă scrisă, din data la

care devin cunoscute circumstanțele care relevă existența acestuia. Banca Națională

a Moldovei asigură urmărirea respectării în mod permanent a cerințelor prevăzute la

art.48 și poate solicita, în acest sens, de la bancă și/sau de la orice deținător, direct

și/sau indirect, inclusiv beneficiarul efectiv de deținere într-o bancă, orice informații

pe care le consideră necesare, de asemenea poate aplica băncii, conducătorilor

acesteia și deținătorului, direct și indirect, inclusiv beneficiarului efectiv, al unei

dețineri în capitalul social al unei bănci sancțiuni și/sau măsuri sancționatoare

corespunzătoare potrivit prezentei legi. Informațiile prezentate conform acestui

articol pot fi verificate de Banca Națională a Moldovei în condițiile art.49.

Relevante la caz sunt și prevederile art. 15 și art. 158 a Legii instituțiilor

financiare, nr. 550-XIII din 21.07.1995 (redenumită ulterior Legea cu privire la

lichidarea băncilor, nr. 550-XIII din 21.07.1995), în vigoare pînă la 01.01.2018.

Astfel, potrivit normelor enunțate, fără permisiunea prealabilă scrisă a Băncii

Naționale, niciun achizitor potențial nu poate să dobîndească, prin nicio modalitate,

o cotă substanțială în capitalul social al băncii ori să își majoreze cota substanțială

astfel încît proporția drepturilor sale de vot sau a cotei de participare în capitalul

social să atingă ori să depășească nivelul de 20%, 33% sau 50% ori astfel încît banca

să devină o sucursală a sa.

Exercițiul dreptului de vot, al dreptului de convocare și desfășurare a adunării

generale a acționarilor, al dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, al

dreptului de a propune candidați pentru membrii consiliului societății, ai organului

executiv și ai comisiei de cenzori, al dreptului de a primi dividende este suspendat

de drept din data achiziției realizate cu încălcarea prevederilor alin.(1). Banca

Națională informează achizitorul și banca, în termen de 5 zile de la data la care a

aflat despre achiziția realizată cu încălcarea prevederilor alin.(1), despre incidența

prevederilor vizînd suspendarea exercițiului drepturilor prevăzute la prezentul

alineat.

Persoanele care au încălcat prevederile alin.(1) vor înstrăina, în termen de 3

luni de la data achiziției, acțiunile aferente cotei substanțiale astfel achiziționate.

Dacă după expirarea termenului acțiunile nu au fost înstrăinate, devin incidente

prevederile art.156 alin.(3).

În aplicarea prevederilor prezentului articol și ale art.151–156, calculul

drepturilor de vot se realizează conform actelor normative ale Băncii Naționale,

coordonate cu Comisia Națională a Pieței Financiare.

Cu cel puțin 7 zile înainte de ținerea adunării generale a acționarilor, banca sau

persoanele care convoacă adunarea generală extraordinară a acționarilor prezintă

Băncii Naționale lista acționarilor cu drept de participare la adunarea generală a

acționarilor.

88

Nu mai tîrziu de 3 zile înainte de data desfășurării adunării generale a

acționarilor, registratorul independent care ține registrul deținătorilor de valori

mobiliare ale băncii și deținătorii nominali sînt obligați să informeze banca și

persoanele care convoacă adunarea generală extraordinară a acționarilor despre orice

transfer al dreptului de proprietate asupra acțiunilor băncii care are loc după data

întocmirii listei acționarilor.

Datele obținute conform alin.(2) se prezintă Băncii Naționale de către bancă

sau persoanele care convoacă adunarea generală a acționarilor nu mai tîrziu de 2 zile

înainte de data desfășurării acesteia.

Banca Națională examinează documentele prezentate conform alin.(1) și (3) și

remite Comisiei de înregistrare a participanților la adunarea generală a acționarilor

băncii, precum și băncii sau persoanelor care convoacă adunarea generală a

acționarilor, opinia scrisă referitoare la lista acționarilor.

Lista acționarilor cu drept de participare la adunarea generală a acționarilor este

nulă în absența opiniei scrise a Băncii Naționale cu privire la aceasta.

Prin derogare de la prevederile art.54 alin.(5) lit.c) din Legea nr.1134-XIII din

2 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni, lista acționarilor băncii nu poate fi

modificată în interiorul termenului de 3 zile pînă la data desfășurării adunării

generale a acționarilor băncii.

Potrivit Hotărârii Băncii Naționale a Moldovei cu privire la aprobarea

Regulamentului cu privire la deținerile în capitalul social al băncii nr. 127 din 27

iunie 2013 (în vigoare 13 septembrie 2013), s-a dispus în pct. 3 și 4 că achiziția sau

deținerea unei cote substanțiale în capitalul social al băncilor fără permisiunea

prealabilă a Băncii Naționale, prin activitate concertată desfășurată până la intrarea

în vigoare a prezentei hotărâri, conduce la incidența prevederilor articolului 151 din

Legea instituțiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995 și “data achiziției” se va

considera data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Banca urmează să informeze

Banca Națională în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri

despre achizițiile sau deținerile de cote substanțiale în capitalul său, prevăzute la

punctul 3 din prezenta hotărâre, conform informațiilor de care dispune.

Potrivit art. 1 al Regulamentului cu privire la deținerile în capitalul social al

băncii, prezentul regulament stabilește exigențe privind deținerea, dobîndirea,

majorarea, înstrăinarea sau reducerea unei dețineri în capitalul băncii, primirea

acțiunilor băncii ca aport la capitalul social al persoanei, achiziționarea ori

subscrierea acțiunilor băncii emise în conformitate cu prevederile art. 52 alin.(3) din

Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor, constituirea

acțiunilor băncii ca obiect al gajului, proceduri de evaluare a achizitorilor potențiali

și a persoanelor dobînditoare care preconizează să dețină dețineri în capitalul social

al băncii în condițiile art.45 alin.(1) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind

activitatea băncilor și de monitorizare continuă a calității acționarilor băncii, precum

și informațiile și documentele ce urmează a fi remise Băncii Naționale a Moldovei

în aceste scopuri.

În sensul prezentului Regulament noțiunile utilizate au următoarele

semnificații: persoane care acționează concertat – persoanele după cum sunt definite

la art.3 din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

Potrivit pct. 4 din Regulamentul enunțat, orice persoană este obligată, până la

achiziționarea/dobândirea acțiunilor unei bănci, să obțină de la Banca Națională a

89

Moldovei aprobarea prealabilă, în condițiile prezentului regulament, în următoarele

situații:

1) o persoană, în calitate de achizitor potențial/persoană dobânditoare,

intenționează să achiziționeze/dobândească, prin orice modalitate, după caz, direct

sau indirect, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, o deținere în conformitate cu

prevederile art.45 alin.(1) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea

băncilor.

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor sus-

indicate, este evident că instanța de apel, examinând cauza, corect a concluzionat

despre necesitatea admiterii acțiunii, iar fondul greșit a concluzioonat despre

necesitatea respingerii acesteia.

Aceasta deoarece activitățile imputate de BNM intimaților în motivarea actului

administrativ contestat nu întrunesc elementele constitutive pentru a fi sancționate

conform art. 45 alin. (1) din Legea nr. 202/2017. Or, art. 45 din Legea nr. 202/2017

aplicat de BNM în raport cu reclamanții-intimați nu prevede sancțiuni pentru

activitatea concertată propriu-zisă a acționarilor. Acest articol prevede răspunderea

pentru achiziționarea, dobândirea, direct sau indirectă a deținerilor calificate în

capitalul social al băncilor, fără aprobarea prealabilă a BNM, inclusiv în urma

activității concertate a unui grup de persoane ce acționează în calitate de achizitori

potențiali.

Colegiul reține că fiecare pachet de acțiuni inclus de BNM în totalul „deținerii”

calificate de 52,77% a fost achiziționat/dobândit și aparține individual, ca titlu de

proprietate directă, fiecărui acționar vizat în actul administrativ emis de BNM, cu

atât mai mult că BNM nu a constatat necorespunderea reclamanților criteriilor de

calitate a acționariatului stabilite prin Legea nr. 202/2017. Or, grupul de acționari

din care fac parte reclamanții-intimați au dobîndit pachete de acțiuni emise de BC

„Energbank” SA în anii 1997-2010, la fondarea băncii și din emisii suplimentare.

Ultimul pachet de acțiunii (1,15%) a fost achiziționat în anul 2014.

Astfel ,,Evident Electro” S.A. (7,33 % din capitalul social), a dobândit acțiuni

în 1999 și din emisiile suplimentare în 2005 și 2010; ÎCS ”Dima-Holding” S.R.L.

(8,62 % din capitalul social), a dobândit acțiuni în 2000 și din emisiile suplimentare

în 2005 și 2010; ”Panferning Energy” S.A. (4,75 % din capitalul social), a dobândit

acțiuni în 2006 și din emisia suplimentară 2010; ”WGD INR” S.R.O. (3,95% din

capitalul social), a dobândit acțiuni în 2006 și din emisia suplimentară 2010; ”Enteh”

S.A. (8,09 % din capitalul social), a dobândit acțiuni în 1997, la constituirea BC

"ENERGBANK", și din emisiile suplimentare în 2005 și 2010; Hostex

Establishment (9,62 % din capitalul social), a dobândit acțiuni în 1997, la

constituirea BC „ENERGBANK” și din emisiile suplimentare în 2005 și 2010;

Art.3 lit. j) din Legea nr. 202/2017 definește persoanele care acționează

concertat ca fiind persoanele aflate în situația în care fiecare dintre ele decide să-și

exercite drepturile legate de o deținere dobîndită sau pe care urmează să o

dobîndească în conformitate cu un acord implicit sau explicit încheiat între acestea.

Pînă la proba contrară, următoarele persoane se prezumă că acționează concertat:

persoanele al căror exercițiu identic al drepturilor conferite de valorile mobiliare

emise de bancă denotă o politică comună de durată cu referire la această bancă.

Colegiul reține că legiuitorul face o disctincție clară între două forme de

activitate concertată a persoanelor în raport cu o bancă și, anume: exercitarea

concertată de către acționarii unei bănci a drepturilor lor legate de deținerea deja

90

dobândită în capitalul social al băncii și activitatea concertată a unui grup de

persoane în calitate de ,,achizitori potențiali” care intenționează să dobândească,

direct sau indirect, inclusiv în calitate de beneficiar final, o deținere calificată în

capitalul social al băncii.

Cu referire la activitatea concertată a acționarilor unei bănci legată de deținerea

deja dobândită, Legea 202.2017 stabilește un tratament diferit pentru acționarii care

dețin dețineri calificate, decât pentru acționarii care dețin în capitalul social al băncii

dețineri mai mici de 1%.

Astfel, art. 51 alin. (5) din Legea nr. 202/2017 obligă acționarii care acționează

concertat doar să informeze BNM despre orice acord de acest gen, aceasta fiind

unica obligațiune stabilită pentru acționarii cu dețineri sub 1%.

Totodată, art. 52 alin. (1) din aceiași lege prevede sancțiuni severe pentru

activitatea concertată a acționarilor băncilor cu dețineri calificate (mai mare de 1%)

fără aprobarea prealabilă a BNM ca o încălcare distinctă.

În speță, lipsesc probe care să dovedească faptul că reclamanții-intimați, în

calitate de acționari ai Băncii au adoptat o politică investițională similară, prin

înstrăinarea de instrumente financiare emise de același emitent. La fel, la caz lipsesc

probe care să dovedească faptul că acționarii reclamanți ai Băncii au deținut sau

dețin în același timp dețineri la una sau la mai multe persoane juridice, exercitând

controlul asupra acestora și desfășurând o politică comună.

De fapt, contrar prevederilor art. 3 din Legea privind activitatea băncilor nr.

202/2017, BNM a determinat neîntemeiat existenta unei politici investitionale

comune doar în baza unui singur episod de vânzare a instrumentelor financiare emise

de către Bancă, adică în condițiile lipsei unor acțiuni comune și repetate din partea

acționarilor. Or, BNM urma să constate că acționarii reclamanți ai Băncii, au

efectuat mai multe înstrăinări de instrumente financiare emise de același emitent, și

în acest sens există o tactică, un comportament (modus operandi) comun, fapt care

ar atesta existența unei politici investiționale similare.

În plus, existența aceluiași motiv de înstrăinare a instrumentelor financiare de

către acționarii Băncii (în speță, modificarea legislației) nu poate fi considerată ca

temei pentru a concluziona că înstrăinarea a avut loc în condiții similare, or este

evident că modificarea legislației ar putea servi drept motiv de înstrăinare a

instrumentelor financiare pentru mai mulți participanți la piața bancară, iar aceștia

nu sunt obligați să o facă succesiv sau prin recurgere la simulații doar pentru a nu fi

acuzați de acțiune concertată.

Deci, nu pot fi reținute argumentele recursului că reclamanții ar deține

împreună, direct sau indirect, sau printr-un beneficiar efectiv, dreptul de proprietate

asupra pachetului de 52,77% din capitalul BC „Energbank” SA, deoarece la caz nici

actul contestat și nici probatoriul din dosarul administrativ nu confirmă existență

unui lanț corporativ de persoane fizice și juridice care ar rezulta, în deținerea

pachetului unic de 52,77%.

La capitolul dat BNM în general nu a argumentat întrunirea condiției esențiale

impuse de art.45 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 202/2017 privind deținerea directă sau

indirectă a pachetului unic de 52,77%, după cum nu a motivat nici întrunirea

condiției esențiale impuse de norma aplicată privind procesul

achiziționării/dobândirii pachetului unic de 52,77%. Astfel prima instanță nu a dat

nici un răspuns la aceste argumente de principiu formulate de reclamanți în

susținerea poziției expuse.

91

Din aceste consdierente argumentul recursului, preluat greșit de prima instanță

precum că BNM a stabilit activitatea concertată de durată, pentru perioada 2006-

2018, este unul neîntemeiat care în cazul din speță nu are nimic comun cu

achiziția/dobândirea unei cote/dețineri calificate de acțiuni ale BC „Energbank” SA

(pachetele de acțiuni fiind achiziționate în anii 1996-2010). Pretinsa activitate

concertată de durată se rezumă la exercitarea coordonată a drepturilor conferite de

acțiunile dobândite, care, după cum a fost argumentat nu a fost supusă procedurii de

aprobare prealabilă potrivit art. 45 din Legea nr. 202/2017. Nici actele BNM emise

pentru implementarea noilor prevederi legale privind achizițiile de acțiuni ale

băncilor de către persoane care acționează concertat, nu au făcut distincție dintre

situațiile/achizițiile care impun obligația de a obține permisiunea prealabilă a BNM

și exercitarea concertată a drepturilor conferite de acțiunile dobândite care trebuie

doar să fie notificată către BNM.

Prin Hotărârea Comitetului Executiv al BNM nr.13 din 11 ianuarie 2019 „Cu

privire la acțiunea concertată a acționarilor B.C. „Energbank” S.A.- S.A. „Enteh”,

S.A. „Evident – Electro”, Î.C.S. „Dima – Holding” S.R.L., S.R.L. „Electroreparație

Grup”, Hostex Establishment, S.A. „Pangermag Energy”, S.R.O. „WGD INT”,

Î.C.S. „Dunav” S.A., Melnic Vladimir, Macovețkaia Elena, Semionova Elena,

Prodan Oleg”, în partea ce se referă la „Enteh” S.A., Macovețkaia Elena, S.R.L.

„Electroreparație Grup”, Hostex Establishment, S.A. „Evident – Electro”, Î.C.S.

„Dima – Holding” S.R.L., S.R.O. „WGD INT”, S.A. „Pangermag Energy”, Î.C.S.

„Dunav” S.A., a fost constatată activitatea concertată a grupului de acționari ai BC

„Energbank” SA din care fac parte și reclamanții/apelanți. BNM a decis că grupul

vizat de acționari deține 52,77 % din capitalul social al BC „Energbank” SA fără a

dispune de aprobarea (permisiunea) prealabilă scrisă a BNM.

Aici, Colegiul reține un aspect important întru examinarea litigiului este că

legislația privind instituțiile financiare din anii 1996-2013 nu reglementa activitatea

concertată ca atare și nici achiziționarea cotei substanțele de acțiuni prin activitate

concertată (evoluția Legii instituțiilor financiare nr. 550 din 21.07.1995). Prin

modificarea Legii nr. 550 din 21.07.1995, la 05.04.2013 (Legea nr.31 din

07.03.2013, în vigoare 05.04.2013) a fost introdusă noțiunea de persoane care

acționează concertat în calitate de achizitori potențiali ai unei cote substanțiale, cu

titlu de proprietate, direct sau indirect, precum și în sensul exercitării concertate a

drepturile legate de o deținere dobândită.

Astfel, existența reglementărilor distincte privind exercitarea concertată a

drepturilor legate de o deținere dobândită se atestă începând cu 05.04.2013 când a

fost modificat art. 155 din Legea nr. 550/ 21.07.1995, denumit Informări subsecvente

ale Băncii Naționale, potrivit căruia, la alin. (5) s-a prevăzut că, Banca Națională va

fi informată despre orice acord, indiferent de forma în care a fost încheiat, care are

drept obiect sau efect: exercitarea concertată a dreptului de vot în cadrul adunărilor

generale ale acționarilor băncii sau în cadrul adunărilor generale ale persoanelor care

exercită controlul asupra băncii; activitatea concertată în cadrul administrării băncii

sau a persoanelor care exercită controlul asupra acesteia; ori exercitarea dreptului de

a desemna majoritatea membrilor consiliului sau ai organului executiv al băncii sau

al persoanelor care exercită controlul asupra acesteia. Această obligație revine

participanților la acord și organelor de conducere ale băncii sau ale persoanelor la

care acest acord se referă, urmînd a fi executată în termen de 5 zile lucrătoare de la

92

semnarea acordului sau, dacă acordul nu este încheiat în formă scrisă, din ziua în

care devin cunoscute circumstanțele care relevă existența acestuia.

Art. 155 din Legea nr. 550/ 21.07.1995 preluat practic integral în Legea nr.

202/2017, art. 51 alin. (5) prevede expres doar informarea BNM despre activitatea

concertată a acționarilor. În același context Completul judiciar subliniază că

sintagma ”activitate concertată” nu este explicată de rând cu alte noțiuni la art. 3 din

Legea nr. 202/2017 și se regăsește doar în art. 51 alin. (5), dar scopul/sensul normei

date este clar exprimat- informarea BNM despre acorduri privind activitatea

concertată în cadrul administrării băncii. Nu există în norma dată nici o referință la

activitate concertată în scopul achiziției de acțiuni ale băncii și nici o trimitere la art.

45 din Lege care ar crea un conflict dintre art. 45 și art. 51. Deci în opinia

completului judiciar, aceste două norme - art. 45 și art. 51 din Legea nr. 202/2017

constituie reglementări distincte autonome în aplicarea lor.

Argumentele recursului precum că prima instanță corect a acceptat ca fiind

relevant și suficient cazului administrarea de către BNM a probatoriului privind

existența relațiilor și a circumstanțelor dintre acționarii vizați prin hotărârea BNM

nr. 13 din 11 ianuarie 2019, care ar corespunde criteriilor descrise în lege la noțiunea

de ”persoane care acționează concertat", nu pot fi reținute, or, atât în Legea nr. 550/

21.07.1995 cât și în Legea nr. 202/2017 aceste noțiuni trebuie utilizate în două

scopuri distincte.

Astfel, scopul prevăzut la art.45 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 202/2017 este

calificarea (și sancționarea) achiziției/dobândirii sau majorării, prin acțiuni

concertate, a unei cote/dețineri, directe sau indirecte, inclusiv cu titlu de beneficiar

electiv.

Iar scopul prevăzut la art. 51 alin. (5) din Legea nr. 202/2017 este constatarea

și reglementarea activității concertate la exercitarea drepturilor de acționar în raport

cu banca în procesul de administrare a băncii.

Din normele citate supra rezultă cert că nu există prevederi legale privind

aprobarea prealabilă a exercitării concertate a drepturile legate de o deținere

calificată deja dobândită. Legiuitorul nu a intervenit cu reglementări de sancționare

pentru acțiunile de deținere calificată specificate mai sus, realizată până la punerea

în aplicare a noii legi.

Colegiul reține că, Anexa nr. 1 la Regulamentul cu privire la deținerea cotelor

de participare în capitalul social al băncii, aprobat prin Hotărîrea BNM nr. 127 din

27.06.2013, cererea pentru obținerea permisiunii BNM în scopul aprobării și Anexa

4 la același Regulament, chestionarul ce urmează a fi completat de achizitorul

potențial la depunerea cererii pentru obținerea permisiunii BNM, nu se referă la

exercitarea concertată a drepturilor legate de o deținere deja dobândită. La fel și

Regulamentul cu privire la calculul drepturilor de vot și înregistrarea transferului

dreptului de proprietate asupra acțiunilor băncilor (Hotărârea Consiliului de

administrație al BNM nr. 130/2013) nu reglementează înregistrarea exercitării

concertate a drepturilor legate de o deținere dobândită.

Prin urmare, este întemeiată concluzia instanței de apel precum că prima

instanță nu a dat apreciere faptului că în punctul 1 din dispozitivul Hotărârii nr. 13

din 11 ianuarie 2019, BNM nu face referire la acțiuni concertate în scopul

achiziției/dobândirii sau majorării unei dețineri calificate, fără permisiunea

prealabilă scrisă a BNM, așa cum prevede art. 45) alin. (1) lit. a), și nici la alte

calificative care impun aplicarea art. 45) alin. (1) lit. a) -achiziția/dobândirea sau

93

majorarea trebuie să fie directă sau indirectă, inclusiv în calitate de beneficiar

efectiv. Punctul 1 din dispozitivul hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 invocă acțiuni

concertate în raport cu BC „Energbank” SA.

Astfel întreg probatoriul prezentat de autoritatea publică pîrîtă, examinat și

acceptat de prima instanță, se referă anume la procesul de administrare a băncii de

către persoane care ar corespunde criteriilor legale pentru a fi calificate ca ”persoane

care acționează concertat”, inclusiv în procesul de desemnare a membrilor organului

de conducere al băncii.

Colegiul reține că instanța de fond, la adoptarea soluției sale de respingere

integrală a acțiunii a pus accent pe prezența elementelor de politică comună de durată

a reclamanților, doar că fondul nu a stabilit că, această politică comună nu se referă

nicicum la achiziția/dobândirea sau majorarea unei dețineri calificate ci, în totalitate,

doar la exercițiul identic al drepturilor ce rezultă din deținerea valorilot mobiliare

emise de bancă. Anume acestor situații sunt aplicate prevederile din Legea citată.

La fel, Colegiul menționează că art. 155 alin. (5) din Legea nr. 550/ 21.07,1995

și art. 51 alin. (5) din Legea nr. 202/2017 nu prevăd aprobarea prealabilă, ci doar

informarea BNM despre activitatea concertată în raporturi ce țin de administrarea

băncii.

Respectiv, nici Legea nr. 550/ 21.07.1995, nici Legea nr. 202/2017 și nici actele

BNM nu prevăd procedura de informare a BNM despre activitatea concertată în

raport cu banca. Deasemenea nici Legea nr. 550/ 21.07.1995 și nici Legea nr.

202/2017 nu prevăd consecințe/sanctiuni pentru neinformarea BNM despre

activitatea concertată în raport cu banca.

Date fiind prevederile legale clare și exprese privind scopurile utilizării noțiuni

de ”persoane care acționează concertat”, BNM și prima instanță nu au motivat cu

suficientă consistentă de ce în cazul din speță este aplicabil art.45 alin. (1) lit. a) dar

nu art. 51 alin. (5) din Legea nr. 202/2017. Or, motivarea și dispozitivul hotărârii

BNM nr. 13 din 11 ianuarie 2019, probatoriul administrat de BNM în proces, cât și

aprecierile primei instanțe corespund doar criteriilor de calificare a acțiunilor

reclamanților în temeiul art. 51 alin. (5) din Legea nr. 202/2017 ca exercitare

concertată a dreptului de vot în raport cu banca - în cadrul adunărilor generale ale

acționarilor băncii, activitatea concertată în cadrul administrării băncii, ori

exercitarea dreptului de a desemna majoritatea membrilor organului de conducere al

băncii.

Aceste circumstanțe denotă că la emiterea actului administrativ contestat BNM

și-a depășit limitele legale ale dreptului discreționar, motiv pentru care instanța de

apel corect a dispus anularea actului administrativ contestat.

În acest context, Colegiul reține ca fiind întemeiată și concluzia Curții de Apel

Chișinău în ceea ce privește că BNM și prima instanță neîntemeiat au indus în totalul

de 52,77% acțiuni care au fost procurate de reclamanți în anii 1996-2005, referitor

la care nu a fost constatată acțiunea concertată a reclamanțior sau alte încălcări ale

legii în vigoare la data achiziției/majorării.

Or, după cum s-a menționat supra acționarii afectați prin actul administrativ

contestat, inclusiv și reclamanții, au dobândit acțiunile BC „Energbank” SA în anii

1997-2010, la fondarea băncii și din emisii suplimentare în 2005 și 2010. Ultimul

pachet de acțiuni (1,15%) a fost achiziționat în a nul 2014.

Astfel, "Evident Electro” S.A. (7.33 % din capitalul social), a dobândit acțiuni

în 1999 și din emisiile suplimentare în 2005 și 2010; ÎCS ”Dima-Holding” S.R.L.

94

(8,62 % din capitalul social), a dobândit acțiuni în 2000 și din emisiile suplimentare

în 2005 și 2010; "Panfermag Energy” S.A. (4,75 % din capitalul social), a dobândit

acțiuni în 2006 și din emisia suplimentară 2010; „WGD INT” S.R.O. (3,95% din

capitalul social), a dobândit acțiuni în 2006 și din emisia suplimentară 2010; ”Enteh”

S.A. (8,09 % din capitalul social), a dobândit acțiuni în 1997, la constituirea BC

„Energbank” SA, și din emisiile suplimentare în 2005 și 2010; ”Hostex

Establishment” (9,62 % din capitalul social), a dobândit acțiuni în 1997, la

constituirea BC „Energbank” SA, și din emisiile suplimentare în 2005 și 2010; SRL

"Dunav” (6,07 % din capitalul social), a dobândit acțiuni în 1997, la constituirea BC

„Energbank” SA, și din emisiile suplimentare în 2005 și 2010; "Electroreparație

Grup” S.R.L. (3,10 % din capitalul social), a dobândit acțiuni în 2009, din emisia

suplimentară 2010, precum și tranzacții bursiere în 2014 (1.15%); Macovevcțkaia

Elena (0.85 % din capitalul social), a dobândit acțiuni în 1997, la constituirea BC

„Energbank” SA; Melnic Vladimir (0,03 % din capitalul social), a dobândit acțiuni

în 1999; Semionova Elena (0,14 % din capitalul social), a dobândit acțiuni în 1999.

În aceste circumstanțe nu pot fi reținute și se resping argumentele recursului

precum că deținerea calificată de 52.77% din capitalul BC „Energbank” SA a fost

constatată ca o achiziție unică/integrală, printr-o simplă operațiune matematică de

sumare a pachetelor deținute de fiecare din acționarii vizați.

Aceasta deoarece la adoptarea actului administrative contestat nu s-a ținut cont

de etapele dobândirii/majorării pachetelor de acțiuni și nu a fost motivată cum s-a

manifestat la fiecare etapă dobândirea "în mod viciat” a dreptului de proprietate

asupra acțiunilor BC „Energbank” SA, reieșind din legea aplicabilă fiecărei

dobândiri/achiziții. Or, prin prisma art. 45 alin. (1) lit a) din Legea 202/2017 aplicat

de BNM și reținut greșit de prima instanță, asemenea constatări sunt indispensabile

unui act administrativ și unui act judecătoresc legal și întemeiat, norma dată făcând

distincție clară dintre achiziția și majorarea cotei/deținerii calificate de acțiuni.

La adoptarea hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 BNM a aplicat art.45 alin.

(1) lit. a) din Legea nr. 202/2017 care conține toate acele calificative care impun

obligația de aprobare prealabilă de către BNM - aprobarea este necesară pentru

achiziție/dobândire și majorare a unei dețineri calificate, directe sau indirecte, sau în

calitate de beneficiar efectiv: „(1) Orice persoană este obligată, pînă la

achiziționarea/dobîndirea acțiunilor unei bănci, să obțină de la Banca Națională a

Moldovei aprobarea prealabilă, în condițiile prevăzute la art.47–49, în următoarele

situații: a) o persoană, în calitate de achizitor potențial, intenționează să

achiziționeze, prin orice modalitate, direct sau indirect, inclusiv în calitate de

beneficiar efectiv, o deținere calificată într-o bancă ori să își majoreze, direct sau

indirect, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, deținerea calificată ……………”

În interpretarea corectă a normei enunțate, rezultă clar că legea impune

obligația BNM și a instanței de a motiva când anume (în timp) au fost obligați

reclamanții să obțină aprobarea prealabilă ținând cont de legea aplicabilă situației

concrete, la fiecare etapă de dobândire și/sau majorare.

În cazul din speță BNM și prima instanță nu au reținut și aplicat prevederile

legislației anterioare Legii nr. 202/2017, sub imperiul căreia a fost guvernată

dobândirea și/sau majorarea de către reclamanții a cotelor substanțiale în capitalul

social al băncii. Or, noțiunea de cotă substanțială, reglementată anterior prin Legea

nr. 550 din 21.07.1995, achiziția/dobândirea căreia era condiționată de aprobarea

prealabilă a BNM, a suferit mai multe modificări prin reducerea acesteia de la 10%

95

la 1%: în perioada 12.12.1996 -17.11.2005 cotă substanțială era definită ca drept de

proprietate direct sau indirect care reprezintă echivalentul de 10 la sută sau mai mult

din capital sau din dreptul de vot...; în perioada 18.11.2005-14.08.2014 cotă

substanțială era definită ca drept de proprietate direct sau indirect care reprezintă

echivalentul de 5 la sută sau mai mult din capitalul unității...; din 15.08.2014 cotă

substanțială a fost definită ca drept de proprietate direct sau indirect care reprezintă

echivalentul de 1% sau mai mult din capitalul unității.

Această definiție a fost în vigoare până la adoptarea noii Legi nr. 202/2017.

Reieșind din noțiunea de „cotă substanțială” Colegiul deduce cu certitudine că,

toate achizițiile de pachete de acțiuni emise de BC „Energbank” SA și majorările

pachetelor din anii 1996-2005 au fost întru totul legale, toate fiind sub pragul de

10%, nefiind necesară aprobarea prealabilă a BNM. Or, chiar din motivarea actului

administrativ emis de BNM și actul judecătoresc emis de prima instanță rezultă cu

certitudine că pretinsa activitate concertată a fost stabilită pentru perioada 2006-

prima instanță nu se conțin careva argumente privind vicierea achizițiilor care au

avut loc în 1996-2005.

Cu titlu de consecință, BNM și prima instanță nu au avut temei legal să includă

în totalul de 52.77% acțiunile care au fost achiziționate în anii 1996-2005, referitor

la care nu a fost constatată achiziția/majorarea prin acțiuni concertate ale

reclamanților sau prin alte încălcări ale legii în vigoare la data achiziției/majorării.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține ca întemeiată concluzia Curții

de Apel Chișinău precum că acționarii vizați prin hotărârea BNM nr. 13 din 11

ianuarie 2019 nu au achiziționat/dobândit, nu au majorat și nu dețin direct sau

indirect, sau cu titlu de beneficiar efectiv, o cotă/deținere calificată de 52,77% din

capitalul BC „Energbank” SA.

Or, reieșind din noțiunea de „cotă substanțială” se deduce cu certitudine că, în

anii 1996-2017 aprobarea prealabilă a BNM era necesară pentru achiziția/deținerea

unei cote substanțiale de acțiuni ale unei bănci cu titlu de proprietate, direct sau

indirect, sau transmiterea prin acte juridice a dreptului de proprietate asupra cotei

substanțiale. În acest context sunt relevante reglementările din legislația aplicabilă

achizițiilor din 1996-2017 care semnifică anume aprobarea prealabilă de către BNM

a dobândirii și transmiterii dreptului de proprietate prin tranzacții sau alte acte

juridice.

În acest context, instanța de recurs reține constatarea Curții de Apel Chișinău

privind evoluția în timp a Legii instituțiilor financiare nr. 550 din 21.07.1995, după

cum urmează: art. 15- versiunea în vigoare la 18.11.2005: „Transferul prin tranzacții

a unei cote din capitalul băncii se efectuează cu permisiunea scrisă a Băncii

Naționale”; art. 15, versiunea în vigoare la 28.04.2006:„( 1) Transferul unei cote de

participare la capitalul băncii se efectuează exclusiv cu permisiunea prealabilă scrisă

a Băncii Naționale, sub sancțiunea nulității absolute, după cum urmează : a) prin

tranzacții sau alte acte juridice, dacă în urma unui astfel de transfer orice persoană

sau orice persoane care acționează în comun vor deține, direct sau indirect, o cotă

substanțială în capitalul acestei bănci,...”; art. 15, versiunea în vigoare la 07.03.2012:

”(1) Transferul unei cote de participare la capitalul băncii se efectuează exclusiv cu

permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naționale, sub sancțiunea nulității absolute,

după cum urmează :a) prin tranzacții sau alte acte juridice, dacă în urma unui astfel

de transfer orice persoană sau orice persoane care acționează în comun vor deține,

96

direct sau indirect, o cotă substanțială în capitalul acestei bănci, precum și în cazul

în care, în urma majorării unei astfel de cote, se vor atinge sau se vor depăși limitele

de 25 la sută, 33 la sută și 50 la sută:” art. 15, versiunea în vigoare la 05.04.2013:

”1) Fără permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naționale, niciun achizitor potențial

nu poate să dobîndească, prin nicio modalitate, o cotă substanțială în capitalul social

al băncii ori să își majoreze cota substanțială ..." La acea etapă, 18.11.2005-

14.08.2014, cotă substanțială era definită ca drept de proprietate direct sau indirect...;

art. 15, versiunea în vigoare la 15.08.2014: ” (1) Fără permisiunea prealabilă scrisă

a Băncii Naționale: a) nici un achizitor potențial nu poate să dobîndească, prin nici

o modalitate, o cotă substanțială în capitalul social al băncii ori să își majoreze cota

substanțială...;”

Astfel, este cert că legislația aplicabilă achizițiilor care au avut loc în 1996-

2017 reglementa expres dobândirea cotei substanțiale cu drept de proprietate, direct

sau indirect.

La rândul său, noua Lege nr. 202 din 06.10.2017 continuă reglementarea

achiziției/dobândirii concertate a pachetelor de acțiuni ce formează o cotă

substanțială cu titlu de deținere, directă sau indirectă.

Astfel, definițiile de la art. 3 explică: noțiunea de achizitor potențial: orice

persoană fizică sau juridică ori grup de astfel de persoane care acționează concertat,

care intenționează să dobândească. ... direct sau indirect...acțiuni în capitalul unei

bănci în legătură cu o achiziție propusă; Noțiunea de achiziție propusă: decizia luată

... cu scopul de a dobândi, direct sau indirect, ...o deținere calificată într-o bancă ori

de a își majora deținerea calificată...; Noțiunea de deținere calificată: deținere directă

sau indirectă... . care reprezintă cel puțin 1% din capitalul social sau din drepturile

de vot; Noțiunea de deținere indirectă: deținător/dobînditor indirect - persoana,

inclusiv beneficiarul efectiv, care deține/dobîndește o deținere în capitalul social al

băncii prin intermediul unei alte persoane asupra căreia aceasta exercită controlul;

Noțiunea de control - relația dintre o întreprindere-mamă și o filială a acesteia,

conform definițiilor din prezentul articol, sau o relație similară între o persoană și o

întreprindere, de jure sau de facto.

Noțiunea de „deținere” din Legea nr. 202 din 06.10.2017 cu sensul de

achiziționare/dobândire a acțiunilor în proprietate a evoluat istoricește pe baza

noțiunilor cu sens similar din Legea nr. 550/21.07.1995. Or, pe piața de capital

deținerea definește dobândirea dreptului de proprietate, direct sau indirect, iar

proprietarul valorilor mobiliare este definit cu termenul „deținător de valori

mobiliare”. Referitor la deținătorii cu titlu de proprietate a valorilor mobiliare Legea

nr. 202 din 06.10.2017 operează exclusiv cu următoarele noțiuni - acționari direcți

și indirecți sau beneficiar efectiv, și anume:

- Art. 12: identitatea acționarilor, direcți și indirecți, inclusiv beneficiari

efectivi;

- Art. 19: calitatea acționarilor direcți sau indirecți, inclusiv a beneficiarului

efectiv;

- Art. 20: acționarii direcți și/sau indirecți, inclusiv beneficiarii efectivi;

- Art. 37: obligativitatea deținătorilor direcți, indirecți și a beneficiarilor

efectivi;

- Art. 51: identitatea deținătorilor direcți și indirecți de dețineri calificate,

inclusiv a beneficiarului efectiv; deținător, direct sau indirect, inclusiv beneficiarul

efectiv.

97

Legea nr. 202 din 06.10.2017 nu explică sensul sintagmelor deținere directă,

acționar direct, deținător direct, deci se prezumă situația opusă cele de deținere

indirectă, se are în vedere deținerea cu titlu de proprietate a unei cote de acțiuni

nemijlocit de către persoana înregistrată ca deținător, menționată în registrul

valorilor mobiliare.

După cum rezultă din noțiunile de ”deținere indirectă” și ”control”, și după cum

este explicat în Ghidul comun privind evaluarea prudențială a achizițiilor și

majorarea participațiilor calificate în sectorul financiar (emis de Comitetul

Autorităților Europene EIOPA - EBA - ESMA), dreptul de proprietate indirect

presupune deținerea unui pachet de acțiuni de către persoane fizice și juridice care

sunt legate printr-un lanț corporativ, prin relații de control, astfel încât în final toate

aceste persoane au drept de proprietate asupra aceluiași pachet de acțiuni.

Din analiza normelor aplicabile în evoluție, raportate la etapele

achiziției/dobândirii pachetelor individuale de acțiuni de către reclamanții vizați prin

hotărârea BNM nr. 13 din 11 ianuarie 2019, Colegiul deduce că:

1) Legislația anterioară și Legea nr. 202 din 06.10.2017, inclusiv art.45 alin.

(1) lit. a), face distincție clară dintre aprobarea prealabilă de către BNM a

achiziției/dobândirii și aprobarea prealabilă de către BNM a majorării unei dețineri

calificate, însă BNM și prima instanță nu au motivat asupra acestor aspecte de

principiu.

2) Legislația anterioară și Legea nr. 202 din 06.10.2017, inclusiv art.45 alin.

(1) lit. a), se referă la achiziția/dobândirea unei dețineri calificate cu drept de

proprietate, direct sau indirect sau în calitate de beneficiar efectiv.

Achiziția/dobândirea poate fi sau directă sau indirectă, iar acționarul/deținătorul

poate fi sau direct sau indirect, indiferent de faptul dacă achiziția a avut loc prin

acțiuni concertate. BNM și prima instanță nu au motivat nici asupra acestui aspect

de principiu.

3) Hotărârea primei instanțe și probatoriul administrat nu confirmă că în

perioada 1996-2018 toate pachetele de acțiuni achiziționate individual de către

reclamanți ar fi fost concertate/contopite în pachet/cotă unică de 52,77% de acțiuni

emise de BC „Energbank” SA- care ar aparține în întregime acționarilor vizați prin

hotărârea BNM vizată, direct sau indirect, sau în calitate de beneficiar efectiv.

În contextul aprobării prealabile de către BNM a achiziției/dobândirii acțiunilor

unei bănci cu titlu de proprietate, se reține că, Anexa nr. 1 la Regulamentul cu privire

la deținerea cotelor de participare în capitalul social al băncii, aprobat prin Hotărîrea

BNM nr. 127 din 27.06.2013, redă textul cererii pentru obținerea permisiunii BNM

în scopul aprobării dobândirii unei cote. La fel și Anexa 4 la același Regulament

redă chestionarul ce urmează a fi completat de achizitorul potențial la depunerea

cererii pentru obținerea permisiunii BNM, care se referă expres la achizitorii

potențiali direcți și indirecți, inclusiv beneficiarii efectivi, deci procedura aprobării

prealabile se aplică pentru achiziția/dobântlirea acțiunilor, directă sau indirectă,

inclusiv prin beneficiarii efectivi.

Deci, Regulamentul cu privire la calculul drepturilor de vot și înregistrarea

transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor băncilor, (Hotărârea

Consiliului de administrație al BNM nr. 130/2013) reglementează înregistrarea

transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor băncii, care în condițiile art.45

din Legea nr.202/2017, poate fi înregistrat numai la prezentarea aprobării prealabile

a BNM. Or, probele de la dosar confirmă cert că fiecare acționar vizat prin hotărârea

98

BNM nr. 13 din 11 ianuarie 2019 are înregistrat propriul său pachet de acțiuni cu

titlu de proprietate directă.

Neîntemeiate sunt și argumentele recursului preluate greșit de prima instanță

precum că reclamanții au devenit acționari ai BC „Energbank” SA cu încălcarea

cerințelor legale privind soliditatea financiară, reputația, cunoașterea beneficiarului

efectiv etc., stabilite de Legea 202/2017 și actele normative anterioare, în condițiile

în care prin hotărârea BNM nr. 13 din 11 ianuarie 2019 nici nu a fost constatată

necorespunderea acționarilor vizați cel puțin unuia din criteriile de calitate a

acționariatului instituite prin art. 48 din Legea nr. 202/2017.

Colegiul reține că Legea nr. 202 din 06.10.2017 reglementează evaluarea

achizitorului potrivit criteriilor de calitate înainte de achiziția/dobândirea deținerii

calificate:

- art. 45 alin (1) lit. a) prevede: (1) Orice persoană este obligată, pînă la

achiziționarea/dobîndirea acțiunilor unei bănci, să obțină de la Banca Națională a

Moldovei aprobarea prealabilă, în condițiile prevăzute la art.47–49, în următoarele

situații: a) o persoană, în calitate de achizitor potențial, intenționează să

achiziționeze, prin orice modalitate, direct sau indirect, inclusiv în calitate de

beneficiar efectiv, o deținere calificată într-o bancă....;

- art. 47 alin (1) prevede: (1) Achizitorul potential/dobînditorul va solicita

aprobarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei pentru dobîndirea sau majorarea

deținerii....;

- art. 48 alin (1) prevede: (1) La examinarea solicitării și a informațiilor

prevăzute la art.47 alin.(1) și (2), în vederea asigurării administrării prudente și

sănătoase a băncii vizate de achiziție și luînd în considerare posibila influență a

achizitorului potențial asupra băncii respective, Banca Națională a Moldovei

evaluează adecvarea achizitorului potențial, precum și soliditatea financiară în raport

cu achiziția propusă prin examinarea cumulativă a următoarelor criterii:

a) reputația achizitorului potențial;

b) reputația, cunoștințele, aptitudinile și experiența oricărui membru al

organului de conducere care va conduce activitatea băncii ca rezultat al achiziției

propuse;

c) soliditatea financiară a achizitorului potențial, în special în raport cu tipul de

activitate desfășurată de bancă în prezent și cu cea preconizată a fi desfășurată de

bancă, vizată de achiziția propusă;

d) capacitatea băncii de a respecta și de a continua să respecte cerințele

prudențiale prevăzute în prezenta lege și în actele normative emise în aplicarea

acesteia, după caz, pe cele prevăzute de alte acte legislative aplicabile, în special, în

materia supravegherii suplimentare a băncilor, a asigurătorilor și/sau reasigurătorilor

și a societăților de investiții care fac parte dintr-un conglomerat financiar ori privind

emiterea de monedă electronică, inclusiv condiția ca grupul financiar din care va

face parte să aibă o structură care să permită exercitarea unei supravegheri eficiente,

realizarea schimbului eficient de informații între autoritățile competente și

determinarea repartizării competențelor dintre aceste autorități;

e) existența unor motive rezonabile de a suspecta că, în ceea ce privește

achiziția propusă, este sau a fost săvîrșită o infracțiune ori o tentativă a infracțiunii

de spălare a banilor sau de finanțare a actelor de terorism, în sensul prevederilor

legislației în domeniu, sau că, prin achiziția propusă, un asemenea risc ar putea

crește.

99

Prima instanță a omis să aplice normele din Legea nr. 202 din 06.10.2017 care

reglementează dreptul și obligația BNM de a evalua în permanență calitatea

acționarilor cu dețineri calificate, or, art. 51 alin. (6) prevede ca Banca Națională a

Moldovei asigură urmărirea respectării în mod permanent a cerințelor prevăzute la

art.48 și poate solicita, în acest sens, de la bancă și/sau de la orice deținător, direct

și/sau indirect, inclusiv beneficiarul efectiv de deținere într-o bancă, orice informații

pe care le consideră necesare, de asemenea poate aplica băncii, conducătorilor

acesteia și deținătorului, direct și indirect, inclusiv beneficiarului efectiv, al unei

dețineri în capitalul social al unei bănci sancțiuni și/sau măsuri sancționatoare

corespunzătoare potrivit prezentei legi. Art. 52 prevede consecințele nerespectării

cerințelor privind calitatea acționariatului: (1) În cazul în care deținătorul, direct sau

indirect, al unei dețineri calificate, inclusiv beneficiarul efectiv, nu mai îndeplinește

cerințele prevăzute de prezenta lege și actele normative ale Băncii Naționale a

Moldovei emise în aplicarea acesteia privind calitatea acționariatului unei bănci sau

exercită asupra acesteia o influență de natură să pericliteze administrarea prudentă

și sănătoasă a băncii, precum și în cazul în care deținătorul, direct sau indirect,

inclusiv beneficiarul efectiv al acestuia, nu a furnizat Băncii Naționale a Moldovei

informații care relevă cu certitudine identitatea beneficiarului efectiv sau în cazul în

care Banca Națională a Moldovei constată acțiunea concertată a acționarilor cu

dețineri calificate fără aprobarea prealabilă a acesteia, Banca Națională a Moldovei

poate dispune următoarele măsuri și sancțiuni, inclusiv în mod cumulativ: a) dispune

suspendarea exercitării drepturilor de vot aferente acțiunilor deținute, a dreptului de

convocare și desfășurare a adunării generale a acționarilor, a dreptului de a introduce

chestiuni în ordinea de zi, a dreptului de a propune candidați pentru membrii

organului de conducere, a dreptului de a primi dividende sau doar a unora dintre

aceste drepturi; b) dispune înstrăinarea de către persoana al cărei drept de vot a fost

suspendat a acțiunilor deținute, în condițiile alin.(2) și (3) din prezentul articol; c)

retrage aprobarea prealabilă acordată în temeiul art.45; d) aplică alte măsuri și/sau

sancțiuni conform prevederilor art.139 și 141 din prezenta lege și/sau ale art.42, 46,

58–59 din Legea nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor.

(2) În termen de 3 luni de la data retragerii aprobării prealabile, deținătorii de

dețineri calificate vizați trebuie să înstrăineze acțiunile. În cazul în care, în cadrul

termenului menționat, Băncii Naționale a Moldovei îi este înaintată o solicitare

conform art.47 de către un nou achizitor potențial/dobînditor cu referire la deținerea

pentru care a fost suspendat dreptul de vot conform alin (1), pe perioada de evaluare

prevăzută la art.48, termenul de 3 luni de înstrăinare a acțiunilor se suspendă pe

perioada examinării solicitării.

(3) Dacă, după expirarea termenului prevăzut la alin.(2) sau (6), acțiunile nu au

fost înstrăinate, devin incidente prevederile art.521. Nulitatea sau altă cauză de

nevalabilitate a deciziei organului executiv al băncii privind anularea acțiunilor care

nu au fost înstrăinate în termenul prevăzut la alin.(2) și privind emiterea de noi

acțiuni în același număr și de aceeași clasă sau a deciziei Comisiei Naționale a Pieței

Financiare de înregistrare a emiterii de noi acțiuni prevăzute la art.521 nu atrage

invaliditatea și nu afectează în alt mod emiterea de acțiuni astfel efectuată. Dreptul

persoanelor vătămate de a cere emitentului deciziei repararea prejudiciului rămîne

neafectat.

Colegiul reține că materielele dosarului administrativ confirmă că BNM a avut

la dispoziția sa toate actele necesare prezentate de BC „Energbank” SA, Comisia

100

Națională a Pieței Financiare, alte autorități și acționarii subsemnați pe parcursul

anilor 2015-2018 și a fost în drept să solicite orice alte acte și informații în vederea

efectuării unei evaluări ”post-factum” a acționarilor potrivit alin. (6) art. 51 din

Legea nr. 202/2017, indiferent de faptul dacă acționarii au depus formal la BNM o

solicitare pentru aprobarea prealabilă.

Faptul că reclamanții nu au depus formal o cerere pentru obținerea permisiunii

prealabile a BNM în condițiile art. 45 alin. (1) nu constituie temei pentru a discalifica

acționarii pe criterii care nu au fost aplicate efectiv, mai ales că nedepunerca cererii

formale nu a împiedicat evaluarea din oficiu, așa cum prevede art. 51 alin. (5) din

Legea nr. 202/2017. Astfel, concluziile primei instanțe la acest capitol sunt lipsite

de temei legal și contravin probatoriului administrat.

Mai mult ca atât criteriile de evaluarea a calității acționariatului au fost

introduse cu mult timp după ce reclamanții/acționarii vizați prin hotărârea BNM nr.

13 din 11 ianuarie 2019 au devenit acționari ai BC „Energbank” SA (majoritatea

absolută a acțiunilor au fost achiziționate în 1996-2010).

Respectiv, este greșită abordarea să fie aplicat unor achiziții

realizate/consumate prevederi legale privind solicitarea aprobării prealabile a BNM

în condițiile în care nu există în acest sens nici o normă tranzitorie în legile de

modificare a Legii nr. 550/21.07.1995 sau în Legea nr. 202 din 06.10.2017 cu privire

la modul de evaluare a calității acționariatului constituit până la 05.04.2013 când a

fost introdus procesul de evaluare.

Colegiul constată că instanța de apel corect a stabilit că:

- cerințele privind evaluarea acționarilor și criteriile de evaluare a calității

acționarilor au fost instituite începând cu 05.04.2013, după achiziția/dobândirea în

1996-2010 a acțiunilor de către reclamanții/acționarii vizați prin hotărârea BNM

nr.13 din 11 ianuarie 2019;

- BNM are dreptul și obligația de a evalua în permanență calitatea acționarilor cu

dețineri calificate, după achiziția/dobândirea acțiunilor;

- BNM nu și-a îndeplinit atribuțiile de a-i evalua pe reclamanții/intimați în baza

criteriilor de calitate prevăzute de lege și nu a probat refuzul reclamanților de a

prezenta datele și informațiile necesare pentru evaluare.

La rândul său, aplicarea retroactivă a Legii nr. 202 din 6 octombrie 2017 este

în contradicție cu principiul legalității și încalcă principii fundamentale ale statului

de drept. Or, din actul administrativ contestat emis de BNM, poziția căruia a fost

susținută și de prima instanță, rezultă că ultimii au aplicat retroactiv legislația

actuală unor situații (achiziții) care s-au consumat în condițiile legislației aplicabile

din anii 1996-2010.

Aceste circumstanțe în plus justifică temeinicia acțiunii, or, acționarii vizați

prin hotărârea BNM nr. 13 din 11 ianuarie 2019 au achiziționat pachetele lor de

acțiuni în anii 1996-2010 (cu excepția pachetului de 1.15% achiziționat de

„Electroreparație Grup” S.R.L. în 2014), în condițiile legislației aplicabile din anii

1996-2010. Deci, probatoriul se referă la situații/achiziții care s-au consumat în anii

1996-2010, în timp ce BNM și prima instanță au aplicat efecte/sancțiuni prevăzute

de legea nouă - art.45 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 202/2017.

Este de menționat că nici la modificarea Legii nr. 550/21.07.1995 din 5 aprilie

2013 prin instituirea criteriilor de calitate a acționariatului și nici la punerea în

aplicare a noii Legi nr. 202/2017 nu au fost stabilite reglementări tranzitorii care ar

101

prevedea obținerea aprobării prealabile a BNM pentru achizițiile/dobîndirile de până

la 5 aprilie 2013 sau până la 1 ianuarie 2018.

Pct. 2 din Hotărârea BNM nr. 127 din 27 iunie 2013 privind aprobarea

Regulamentului cu privire la deținerea cotelor de participare în capitalul social al

băncii prevede: ”2. Persoanele care au obținul și dețin cote în capitalul social al

băncilor în mărime de la 20% pînă la 25% în conformitate cu prevederile Legii

instituțiilor financiare în redacția de pînă la 05.04.2013, nu urmează să solicite

permisiunea Băncii Naționale. Orice majorare a cotelor deținute de persoanele

respective se va efectua doar cu permisiunea prealabilă a Băncii Naționale, eliberată

în condițiile regulamentului menționat în punctul 1 din prezenta hotărîre.”

Cu toate acestea, toți reclamanții acționari dețin pachete mai mici de 10%, deci

mai mici de 20%, iar după 2014 reclamanții nu au efectuat majorări ale deținerilor,

astfel că ei nu urmau să solicite permisiunea BNM în condițiile Hotărârii BNM

nr.127 din 27 iunie 2013, așa cum consider greșit recurenta.

Cu referire la pct.3 din Hotărârea BNM nr. 127 din 27 iunie 2013 privind

aprobarea Regulamentului cu privire la deținerea cotelor de participare în capitalul

social al băncii, acesta se referă la achiziții/dețineri de cote substanțiale în capitalul

social al băncilor fără permisiunea prealabilă a BNM, fiind stipulat achiziția sau

deținerea unei cote substanțiale în capitalul social al băncilor fără permisiunea

prealabilă a Băncii Naționale, prin activitate concertată desfășurată până la intrarea

în vigoare a prezentei hotărâri, conduce la incidența prevederilor articolului 151 din

Legea instituțiilor financiare și „data achiziției” se va considera data intrării în

vigoare a prezentei hotărâri.” Având în vedere că activitatea concertată este

reglementată prin lege doar începând cu 5 aprilie 2013, normele date nu sunt

aplicabile reclamanților care au efectuat achizițiile în anii 1996-2010 (cu excepția

pachetului de 1,15% achiziționat de „Electroreparație Grup” S.R.L. în 2014).

Deci, Curtea de Apel Chișinău corect a conchis că fondul nu a avut temei legal

pentru a reține probatoriul administrat de BNM care se referă la acțiunile pretins

concertate care ar fi avut loc până la 5 aprilie 2013.

Cât privește pretinsa activitate concertată după 5 aprilie 2013, instanța de recurs

reține că achizițiile electuate prin subscriere sau tranzacții în anii 1996-2014 nu cad

în principiu sub incidența art.45 alin.(1) lit. a) din noua Lege nr. 202/2017, fiind

situații juridice stinse în condițiile legii vechi. Exercitarea concertată a drepturilor

conferite de acțiunile dobândite, indiferent de durata acestor acțiuni, nu cad în

principiu sub incidența art.45 alin. (1) lit. a) din noua Lege nr 202/2017, or,

activitatea concertată în procesul de administrare a băncii cade sub incidența art.51

alin. (5) din noua Lege nr. 202/2017, care prevede expres doar notificarea BNM,

fără a prevedea procedura notificării sau sancțiuni pentru neefectuarea notificării.

Colegiul reține că, la caz BNM a aplicat art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea nr.

202/2017 pentru recalificarea unor achiziții de acțiuni din anii 1996-2010 și a

sancționat reclamanții potrivit Legii noi pentru acte pretins săvârșite în condițiile

legii vechi.

Prin urmare, la emiterea actului administrativ contestat, BNM a admis

încălcarea principiului al neretroactivității legii. La rândul său, art. 73 alin. (3) din

Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 prevede că: actul

normativ produce efecte doar cât este în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv

sau ultraactiv.

102

Potrivit art. 6 alin.(1) din Codul civil (până la modernizarea din 01.03.2019),

legea civilă nu are efect retroactiv, nu modifică și nici nu suprimă condițiile de

constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a

unei situații juridice stinse anterior, nu modifică și nu desființează efectele deja

produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare. Alin. (2) din art. 6

alin.(1) Cod civil prevede că legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs de

realizare la data intrării sale in vigoare. Legea nouă nu se aplică faptelor care au avut

loc înainte de intrarea ei în vigoare (lex ad praeteriam non valet), ea acționează

numai după intrarea în vigoare și dispune numai pentru prezent și viitor, dar nu

pentru trecut.

În interpretarea corectă a normelor vizate, Colegiul reține că, în cazul aplicării

retroactive a unei norme legale sunt încălcate principiile care stau la baza unui stat

de drept- legalitatea, securitatea juridică și previzibilitatea normelor juridice. Prin

urmare, principiul neretroactivității legii ține de securitatea juridică, fiind o garanție

pentru situațiile juridice legal create și consolidate sub imperiul legii vechi, un factor

de ordine și de securitate juridică, protejând drepturile subiective împotriva

intervenției legiuitorului și împiedicând repunerea în discuție a drepturilor dobândite

și a actelor încheiate sub imperiul legii vechi fiind consacrat de Constituție.

Principiul neretroactivității este obligatoriu și pentru legiuitor care urma să-l

respecte în procesul de legiferare în sectorul financiar-bancar, și pentru BNM care

nu a fost în drept să aplice legea retroactiv atât timp cât legiuitorul nu a dispus expres

acest fapt.

Deci, este neîntemeiat că printr-o normă legală să fie sancționate acțiunile

reclamanților care s-au produs anterior intrării în vigoare a art.45 alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 202/2017, în vigoare din 01 ianuarie 2018, să li se ceară reclamanților să

răspundă pentru achiziții/acțiuni din anii 1996-2010 anterioare intrării în vigoare a

Legii nr. 202/2017 care reglementează doar pentru viitor achizițiile concertate sau

exercitarea concertată a drepturilor legate de o deținere dobândită.

Nu poate fi reținut nici argumentul recursului precum că achizițiile de acțiuni

din anii 1996-2010 sunt situații juridice în derulare la data de 1 ianuarie 2018. Or, o

achiziție concretă de acțiuni, directă sau indirectă, indiferent dacă a avut loc prin

acțiuni concertate, nu poate dura în timp din 1996 și până în 2018, ci doar câteva

zile. Achizițiile de valori mobiliare ca situații juridice se consumă la data înregistrării

tranzacțiilor în registrul deținătorilor de valori mobiliare, după care dobândirea

drepturilor asupra acțiunilor este un fapt constituit, finalizat.

Respectiv, după prima achiziție următoarele constituie majorări ale deținerii în

sensul art.45 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 202/2017 și de asemenea sunt fapte juridice

obiective, înregistrate la o anumită dată în registrul deținătorilor de valori mobiliare.

Cu atât mai mult că, în actul administrativ contestat nici nu a fost pusă la

îndoială legalitatea actelor de achiziție din anii 1996-2010.

Neîntemeiat este și argumentul recursului expus în Hotărârea Comitetului

executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.13 din 11 ianuarie 2019, precum că

activitate concertată a reclamanților se demonstrează prin faptul votării la adunările

generale a acționarilor BC „Energbank” SA din partea „Enteh” S.A. asupra

chestiunilor conform ordinii de zi în același mod cum au votat și alți acționari care

sunt vizați în Hotărârea BNM nr.13 din 11.01.2019, or, din Legea nr. 1134 din

02.04.1997 privind societățile pe acțiuni și Legea nr.202/2017 privind activitatea

băncilor, rezultă că acționarii nu au interdicții sau restricții în ceea ce ține de

103

exercitarea dreptului la vot, la fel nu au stabilite careva condiții speciale de exercitare

viciată a dreptului la vot.

Prin urmare, faptul exercitării din partea „Enteh” S.A. a dreptului la vot în mod

similar cu alți acționari vizați în Hotărârea BNM nr.13 din 11.01.2019 care au votat

la fel la adunările generale a acționarilor B.C. „ENERGBANK„S.A. desfășurate la-

04.10.2018, 27.04.2018, 05.03.2018, 25.04.2017, 27.12.2016, 19.04.2016,

18.09.2015, 21.04.2015, 25.04.2014, 26.04.2013, 24.04.2012, 17.11.2011.

29.04.2011, 05.11.2010, 23.04.2010, 22.04.2009, 07.11.2008, 25.04.2008,

29.10.2007, 27.04.2007, 04.01.2007, 30.08.2006, 30.06.2006, 24.03.2006, nici într-

un caz nu poate fi calificat ca fiind acțiuni concertate.

Or, potrivit art. 61 alin. (2) al Legii privind societățile pe acțiuni, nr. 1134-XIII

din 02.04.1997, hotărârile adunării generale a acționarilor se adoptă: a) cu două

treimi din voturile reprezentate la adunare, în cazul chestiunilor ce țin de competența

sa exclusivă, cu excepția cazului prevăzut la lit.c);

Astfel, constituie o practică normală atunci când acționarii societăților pe

acțiuni votează identic pentru chestiuni incluse în ordinea de zi, fiindcă în atare mod

este asigurată buna funcționare a societății, or chestiunile în ordinea de zi sunt

incluse de consiliul societății care la fel a fost ales de acționarii societății.

Mai mult ca atât chestiunile ce au fost votate de către acționarii reclamanți nu

au influențat negativ activitatea băncii.

Respectiv, în condițiile în care acționarii băncii nu au încălcat prevederile

legale (Legea nr.1134 din 11.02.1997 privind societățile pe acțiuni) prin votul

exprimat la fiecare adunare generală a acționarilor băncii, și în condițiile în care nici

una din hotărârile adoptate de acționari la adunările generale a acționarilor BC

„Energbank” SA nu au fost contestate (în temeiul art. 23 din Legea 1134 din

02.04.1997) în instanța de judecată, netrezind astfel dubii de legalitate din partea nici

unui acționar al băncii sau din partea altor terțe persoane, nu este clar de ce BNM

are obiecții față de modul în care au fost votate chestiunile conform ordinii de zi

stabilite și față de hotărârile adoptate la adunările generale a acționarilor BC

„Energbank” SA pe parcursul a 13 ani de zile.

Mai mult, abordarea BNM este una contradictorie, or, deși BNM a confirmat

că pe lângă reclamanți și acționarii Băncii, și alți acționari ai Băncii la fel au votat

identic în cadrul mai multor adunări generale ale acționarilor Băncii, iar prezumția

de la art. 3 lit. j) din Legea privind activitatea băncilor nr. 202/2017 permite

constatarea acțiunii concertate a acționarilor (nefiind necesară cumularea mai multor

prezumții), totuși, BNM nu a constatat (în baza acestei prezumții) că și ceilalți

acționari ai Băncii (care au votat identic) acționează concertat cu reclamanții și

Acționarii Băncii.

Aici, Colegiul reține că exprimarea votului la adunarea generală reprezintă unul

din drepturile esențiale ale acționarilor. În același timp, toate deciziile adoptate cu

concursul reclamanților/intimați țineau strict de chestiuni care conform legii trebuie

să fie adoptate la adunarea acționarilor. Multe din deciziile adunărilor generale au

fost adoptate cu majoritatea necesară sau chiar 100% din voturi. Dacă este să fie

reținută logica BNM și a primei instanțe la acest capitol, s-ar impune concluzia că,

timp de peste 20 de ani acționarii vizați ar fi trebuit să nu voteze la adunări și să

boicoteze de fapt adunările doar pentru a evita pericolul de calificare a acțiunilor lor

ca activitate concertată și exproprierea pentru vot coordonat în beneficiul băncii.

104

Este de menționat că a altă încălcare admisă de BNM la emiterea actului

administrativ contestat constă în încălcarea procedurii, pe motiv că a omis să audieze

acționarii pe marginea activităților imputate înainte de a decide. Or, potrivit art. 26

alin. (1), lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 793/2000, în vigoare la

data emiterii actului administrativ contestat, un act administrativ contestat poate fi

anulat, în tot sau în parte, inclusiv în cazul în care este ilegal ca fiind emis cu

încălcarea procedurii stabilite.

Cerința de a respecta procedurile stabilite la emiterea actelor administrative este

valabilă și la exercitarea de către acestea a dreptului discreționar, prin prisma art.

225 din Codul administrativ.

Din aceste raționamente, Curtea de Apel Chișinău corect a conchis că hotărârea

BNM nr. 13 din 11 ianuarie 2019 a fost viciată deoarece a fost emisă: fără ca

acționarilor vizați să li se comunice pretențiile imputate până la emiterea actului

administrativ; fără a li se solicita lămuriri pe marginea pretențiilor până la emiterea

actului administrativ și fără a li se oferi posibilitatea de a prezenta probe în apărarea

lor în procedurile de verificare de până la emiterea actului administrativ.

BNM a sancționat intimații pentru o pretinsă deținere calificate de 52,77% în

urma activității concertate, activitate care, potrivit legii nr. 202/2017, se prezumă

până la proba contrară.

Cu alte cuvinte, norma legală aplicată impune imperativ ca BNM să acorde

acționarilor verificați posibilitatea administrării probelor contrare, pentru a combate

prezumpția activității concertate. Evident, prezentarea acestor probe contrare trebuie

să fie posibilă până la, dar nu după emiterea actului administrativ bazat anume pe

prezumția respectivă.

Cerințele generale de procedură legate de comunicarea înainte de sancționare a

pretențiilor către persoanele implicate, acordarea posibilității de a da explicații, de a

prezenta probe în apărarea sa până la sancționare urmează a fi respectate de către

autoritățile publice la emiterea actului administrativ.

Astfel, modalitatea de constatare de către BNM a încălcărilor în ce privește

calitatea acționariatului prin prisma art. 45 din Legea nr. 202/2017, precum și

procedura pe care autoritatea publică a demarat-o intervine în: exercițiul dreptului

de vot, al dreptului de convocare și desfășurare a adunării generale a acționarilor, al

dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, al dreptului de a propune candidați

pentru membrii organului de conducere, al dreptului de a primi dividende este

suspendat de drept din data achiziției/dobîndirii realizate cu încălcarea prevederilor

art. 45, alin. (1) din Legea nr. 202/2017; acțiunea concertată și data

achiziției/dobândirii realizate cu încălcarea legii sînt constatate de Banca Națională

a Moldovei (art. 45 alin. (2) din Legea nr. 202/2017); acțiunile cu drept de vot

suspendat nu participă la adoptarea hotărârilor privind chestiunile incluse pe ordinea

de zi a adunării generale a acționarilor (art. 45 alin. (3) din Legea nr. 202/2017);

persoanele cărora li se impută încălcarea prevederilor art. 45 alin. (1) din Legea nr.

202/2017 trebuie să înstrăineze acțiunile în termen de 3 luni de la data constatării

încălcării de către BNM (art. 45 alin. (4) din Legea nr. 202/2017); dacă după

expirarea termenului de 3 luni acțiunile nu au fost înstrăinate, devin incidente

prevederile art. 521 din Legea nr. 202/2017 (art. 45 alin. (3) din Legea nr. 202/2017);

în cazul în care acțiunile nu au fost înstrăinate în termenul acordat deținătorilor de

acțiuni pentru vânzarea acestora, banca emitentă, în termen de cel mult 15 zile

depune anularea acestor acțiuni și emiterea de noi acțiuni în același număr și de

105

aceeași clasă (art. 521 alin. (2) din Legea nr. 202/2017); acțiunile noi sunt expuse la

vânzare într-o procedură de scădere a prețului, acesta putând ajunge chiar mai jos de

32% din prețul inițial (art. 521 alin. (6) - (16) din Legea nr. 202/2017); dacă în

termenul 6 luni stabilit pentru vânzarea acțiunilor ca acțiuni separate acțiunile nu au

fost vândute, intervin proceduri de răscumpărare a acestora de către banca emitentă,

sau de convertire a acestora, precum și, după caz, proceduri de rezoluțiune a băncilor

(art. 521 alin. (19) – (23) din Legea nr. 202/2017); persoanele față de care s-au dispus

măsurile prevăzute la art. 45 alin. (2) nu mai pot deține, direct sau indirect, noi

acțiuni ale băncilor respective, precum și în alte bănci, fiindu-le afectată chiar

substanța dreptului de proprietate (art. 52 alin. (4) din Legea nr. 202/2017).

BNM în susținerea poziției sale a invocat că a solicitat în perioada 2015-2017

de la acționarii vizați informații complexe cu privire la identitatea acționarilor,

activitatea acestora, starea financiară, relațiile economice, persoanele afiliate,

inclusiv și declarația privind activitatea concertată cu alți acționari, iar acționarii s-

ar fi eschivat de la prezentarea informațiilor complete.

Argumentul BNM în cadrul ședinței instanței de recurs precum că acționarii s-

au eschivat de la prezentarea informației solicitate, este unul neîntemeiat, or BNM

dispune de instrumente vaste și de măsuri de sancționare severe și eficiente, care ar

permite sancționarea acționarilor și a băncii pentru nedeschiderea informației

privind calitatea acționariatului. Mai mult, din cele afirmate în actul administrativ

contestat rezultă că BNM n-a solicitat informații corespunzătoare actualizate

pentru/pe parcursul întregului an 2018 și până la emiterea Hotărârii nr. 13 din 11

ianuarie 2019. O asemenea exercitare a atribuțiilor legale denotă aspecte de abuz de

dreptul discreționar, ținând cont și de faptul că la 01 ianuarie 2018 a intrat în vigoare

Legea nr. 202/2017, adică o lege nouă în domeniul activității bancare prevederile

căreia au fost aplicate împotriva intimaților în Hotărârea nr. 13.

Tot în această perioadă, a fost adoptată Legea nr. 110/2018 prin care Legea nr.

202/2017 a fost completată cu norme sancționare extrem de importante (art. 521).

Mai mult, prin Legea nr. 110/2018 au fost introduse norme speciale care, prin esența

sa, obligau BNM la acțiuni mai active în exercitarea atribuțiilor sale în raport cu

situațiile juridice în derulare, asemănătoare celor imputate cu întârziere acționarilor

reclamanți.

Deci, respectarea de către BNM a procedurilor stabilite la emiterea actelor de

natura Hotărârii nr. 13 din 11 ianuarie 2019 era cu atât mai necesară, cu cât, potrivit

art. 45 din Legea nr. 202/2017, incidența prevederilor legale privind suspendarea

drepturilor de acționar, precum și obligația de a vinde de sine stătător acțiunile

afectate intervine imediat din data emiterii actului administrativ. În același timp,

actele BNM privind calitatea acționariatului nu pot fi suspendate în procedura

administrativă.

Sub acest aspect, instanța de apel just a dispus anularea hotărârii nr. 13 din 11

ianuarie 2019 , deoarece autoritatea publică pârâtă - BNM nu a luat în considerație

inclusiv toate faptele relevante atunci când și-a exercitat dreptul său discreționar

acordat prin lege. Or, BNM nu și-a îndeplinit pe deplin obligația legală de a evalua

în permanență calitatea acționarilor cu dețineri calificate, fiind încălcat dreptul de

proprietate și caracterul disproporționat al măsurilor aplicate de BNM.

Colegiul reține că prin aplicarea sancțiunilor menționate în hotărârea

contestată, BNM a încălcat dreptul de proprietate al reclamanților asupra acțiunilor

106

deținute în Bancă, or de facto BNM a realizat o expropriere a acționarilor intimați

de acțiunile sale prin obligarea de vânzare a acestora.

Mai mult, instanța de fond a indicat că reclamanții, obținând în mod viciat

dreptul de proprietate asupra acțiunilor BC "Energbank” S.A., nu pot să invoce

încălcarea dreptului său de proprietate. Această concluzie este greșită din moment

ce reclamanții au obținut dreptul de proprietate asupra deținerilor sale în capitalul

social al Băncii în lipsa oricăror vicii, iar BNM nu a invocat existența unor vicii în

procesul de dobândire de către aceștea a dreptului de proprietate asupra deținerilor.

Referitor la argumentul reprezentantului BNM invocat în ședința instanței de

recurs despre faptul că legea a acordat reclamanților un termen rezonabil în interiorul

căruia ultimii au avut posibilitatea să-și vândă acțiunii obținute, acesta este

neîntemeiată. De fapt, existența perioadei de 3 luni (în cadrul căreia acționarul era

în drept să-și vândă deținerea în capitalul băncii) nu reprezintă în sine o garanție ce

ar exclude ingerința disproporționată asupra dreptului de proprietate, or în speță, de

fapt, a avut loc lipsirea acționarilor de proprietatea acestora si nu doar ingerința în

acesta. Această lipsire a avut loc prin emiterea hotărârii contestate, iar obligația de

vânzare a deținerii în termen de 3 luni reprezintă un fapt ulterior și, respectiv,

irelevant la etapa emiterii hotărârii contestate.

Colegiul reține că orice ingerință în posesia nestingherită a bunurilor trebuie

însoțită de garanții procedurale care îi oferă persoanei sau entității vizate

posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza în fața autorităților competente, în

vederea contestării efective a măsurilor care interferează cu drepturile fundamentale

(a se vedea cauza Mihalache vs România; Marini împotriva Albaniei din 18.12.2007,

§§ 165 și 166).

Potrivit art. 45 alin. (4) din Legea nr. 202/2017 acționarii față de care s-au

dispus măsurile prevăzute la art. 45 alin. (2) sunt obligați să înstrăineze acțiunile în

termen de 3 luni de la data achiziției/dobândirii lor fără aprobarea prealabilă a BNM.

Stabilirea unui asemenea termen, în coroborare cu prevederile art. 521 și 144 din

Legea nr. 202/2017 ar putea îngrădi realizarea dreptului reclamanților la un proces

echitabil – garantat prin Constituție și Convenție, or acționarii vizați nu sunt în

posibilitatea de a obține nicicum o satisfacție efectivă din partea instanțelor

judecătorești competente împotriva actelor cu efect de expropriere emise de BNM,

chiar și în urma adoptării unei soluții de admitere a acțiunii în cadrul unui proces

judiciar.

Art. 214 alin. (8) din Codul administrativ interzice în mod imperativ

posibilitatea suspendării actelor administrative ale BNM emise în problemele legate

de calitatea acționariatului.

Mai mult, potrivit art. 521 alin. (2) din Legea nr. 202/2027, anularea acțiunilor

afectate de actul BNM, adică exproprierea efectivă a acționarului de un bun al său

are loc prin decizia BMN. Astfel, ținând cont de consecințele actului administrativ

contestat, autoritatea publică pârâtă a fost obligată să acorde posibilitatea

reclamanților/intimați de a da explicații, de a prezenta probe în apărarea lor până la

emiterea hotărîrii de sancționare a acestora, condiții ce nu se atestă.

Sub acest aspect, instanța de apel corect a concluzionat că acțiunea formulată

de SA „Enteh”, Macovețkaia Elena, S.R.L. „Electroreparație Grup”, Hostex

Establishment, S.A. „Evident – Electro”, Î.C.S. „Dima – Holding” S.R.L., SRO

„WGD INT”, SA „Pangermag Energy” și ÎCS „Dunav” SA este una întemeiată,

considerent din care, întemeiat a anulat hotărârea Comitetului Executiv al BNM

107

nr.13 din 11 ianuarie 2019 „Cu privire la acțiunea concertată a acționarilor B.C.

„Energbank” S.A.- S.A. „Enteh”, S.A. „Evident – Electro”, Î.C.S. „Dima – Holding”

S.R.L., S.R.L. „Electroreparație Grup”, Hostex Establishment, S.A. „Pangermag

Energy”, S.R.O. „WGD INT”, Î.C.S. „Dunav” S.A., Melnic Vladimir, Macovețkaia

Elena, Semionova Elena, Prodan Oleg”, în partea ce se referă la „Enteh” S.A.,

Macovețkaia Elena, S.R.L. „Electroreparație Grup”, Hostex Establishment, S.A.

„Evident – Electro”, Î.C.S. „Dima – Holding” S.R.L., S.R.O. „WGD INT”, S.A.

„Pangermag Energy”, Î.C.S. „Dunav” S.A., cu revocarea tuturor măsurilor aplicate

față de „Enteh” S.A., Macovețkaia Elena, S.R.L. „Electroreparație Grup”, S.A.

„Evident – Electro”, Î.C.S. „Dima – Holding” S.R.L., S.R.O. „WGD INT”, S.A.

„Pangermag Energy”, Hostex Establishment și Î.C.S. „Dunav” S.A..

Deoarece a fost admisă solicitarea principală privind anularea actului

administrativ menționat, corect au fost anulate și hotărârea Comitetului Executiv al

BNM nr.68 din 07 martie 2019 ”Cu privire la cererea prealabilă depusă de către

„Enteh” S.A.” și hotărârea Comitetului Executiv al BNM nr. 69 din 13 martie 2019,

”Cu privire la cererile prealabile depuse de către „Electroreparație Grup” S.R.L.,

„Panfermag Energy” S.A., ÎCS „Dima Holding” S.R.L., „WGD INT” S.R.O.,

„Hostex Establishment”, ÎCS „Dunav” S.A., Makovețkaia Elena, Melnic Vladimir,

în partea ce se referă la Macovețkaia Elena, S.R.L. „Electroreparație Grup”, Hostex

Establishment, S.A. „Evident – Electro”, Î.C.S. „Dima – Holding” S.R.L., S.R.O.

„WGD INT”, S.A. „Pangermag Energy”, Î.C.S. „Dunav” S.A, ca fiind pretenții

subsecvente, solicitării principale.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs respinge și referirea recurentului la

deciziile Curții Supreme de Justiție prin care au fost respinse acțiunile foștilor

acționari care au acționat concertat în privința altor bănci, deoarece acest argument

nu constituie temei de casare a deciziei contestate, întrucât circumstanțele cauzelor

sunt diferite.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a

elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele materiale,

adoptând decizie întemeiată și legală cu respectarea normelor de procedură, iar

cererea de recurs este neîntemeiată, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul, cu menținerea actului judecătoresc ce a constituit obiectul recursului.

În conformitate cu art. 247 și art. 248 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Banca Națională a Moldovei.

Se menține decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea

pe Acțiuni ,,Enteh”, Macovețkaia Elena, Societatea cu Răspundere Limitată

,,Electroreparație Grup”, Hostex Establishment, Societatea cu Răspundere Limitată

,,Evident-Electro”, Întreprinderea cu Capital Străin ,,Dima-Holding” Societatea cu

Răspundere Limitată, SRO ,,WGD INT”, Societatea pe Acțiuni ,,Panfermag

Energy”, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Dunav” împotriva Băncii Naționale

108

a Moldovei, terți Banca Comercială ,,Energbank” Societatea pe Acțiuni și Usatîi

Valerii cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Galina Stratulat

109