2ra-1928/19 — anularea partiala a hotarari adunarii generale a actionarilor

2ra-1928/19 — anularea partiala a hotarari adunarii generale a actionarilor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-1928/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Central, judecător: (R. Pulbere)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (L. Pruteanu, Iu. Cotruță, N. Simciuc)

Î N C H E I E R E

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Sisterov,

reprezentat de avocatul Mihail Silivestru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru

Sisterov împotriva Băncii Comerciale „Banca de Finanțe și Comerț” Societate pe

Acțiuni și Oleg Voronin, intervenienți accesorii Banca Națională a Moldovei și

Comisia Națională a Pieței Financiare, cu privire la anularea parțială a hotărârii

adunării generale a acționarilor,

împotriva deciziei din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Alexandru Sisterov și s-a menținut hotărârea din

26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 21 iulie 2017, Alexandru Sisterov, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA și Oleg Voronin, intervenienți

accesorii Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, cu

privire la anularea parțială a hotărârii adunării generale a acționarilor.

În motivarea acțiunii, reclamantul Alexandru Sisterov a indicat că în calitate

de acționar al BC ”Banca de Finanțe și Comerț” SA, este deținător a 2,64 % din

acțiuni cu drept de vot. Prin hotărârea consiliului BC ”Banca de Finanțe și Comerț”

SA din 28 aprilie 2017 s-a decis convocarea repetată a acționarilor băncii în

legătură cu lipsa de cvorum la ședința din data de 21 aprilie 2017, pentru data de

26 mai 2017, orele 15:00 în incinta oficiului central al BC „Banca de Finanțe și

Comerț” SA. Pe ordinea de zi a adunării generale a acționarilor au fost incluse 9

puncte, în punctul 3 al acesteia fiind inclusă chestiunea ce ține de acțiunile de

tezaur al BC ”Banca de Finanțe și Comerț” SA în conformitate cu hotărârea

adunării generale a acționarilor BC “FinComBank” SA din 22 aprilie 2016 și a

Comisiei Naționale a Pieții Financiare nr. 24/1 din 20 mai 2016, în perioada de

1

22 aprilie 2016 - 06 iunie 2016 a fost realizat programul de achiziționare de către

BC “FinComBank” SA a acțiunilor proprii aflate în circulație în acțiuni de tezaur,

ultima, în final, deținând 19,02 % din numărul total a acțiunilor emise de clasa I.

Reclamantul Alexandru Sisterov consideră că BC ”Banca de Finanțe și

Comerț” SA a încălcat prevederile art.13, alin. (6) al Legii nr. 1134 din 02 aprilie

1997 privind societățile pe acțiuni, ce stabilește mărimea acțiunilor de tezaur care

pot fi deținute de către societate în rezultatul plasării achiziționări: sau

răscumpărării, aceasta urmând să înstrăineze acțiunile în conformitate cu

prevederile art.13, alin. (6) al Legii nr. 1134 din 02 aprilie 1997 privind societățile

pe acțiuni.

Reclamantul Alexandru Sisterov a afirmat că contrar prevederilor art. 13 al

Legii nominalizate, la adunarea generală a acționarilor din data de 26 mai 2016, a

fost inclusă în ordinea de zi chestiunea ce ține de acțiunile de tezaur al BC ”Banca

de Finanțe și Comerț” SA, fiind prezentat participanților adunării pentru examinare

proiectul hotărârii acceptat de către Consiliul Băncii. Totodată, în cadrul adunării,

la chestiunea nr. 3 a ordinii de zi au fost incluse două soluții, și anume proiectul

propus de către acționarul Vladimir Griceaniuc și proiectul propus de acționarii

Iurii Cvilencov și Alexandru Sisterov. În urma schimbului de păreri, participanții la

adunarea generală au acceptat să fie supuse spre votare toate 3 proiecte înaintate,

iar ca rezultat al votării acestora s-a aprobat proiectul înaintat de către acționarii

Iurii Cvilencov și Alexandru Sisterov care prevedea repartizarea numărului total de

250 253 acțiuni nominative de clasa I (întîi) al BC ”Banca de Finanțe și Comerț”

SA cu valoare nominală de 100 lei pentru acțiune, achiziționate de către bancă în

acțiuni de tezaur, proporțional între toți acționarii Băncii, conform listei

acționarilor, întocmită la situația din 10 martie 2017. Astfel, hotărârea prin care s-a

decis repartizarea numărul total de 250 253 de acțiuni nominative de clasa I al BC

„Banca de Finanțe și Comerț” SA cu valoarea nominală de 100 lei, proporțional

între toți acționarii, a intrat în vigoare la momentul adoptării acesteia la adunarea

din 26 mai 2017.

Reclamantul Alexandru Sisterov a relatat că contrar prevederilor art. 59

alin.(4) al Legii nr. 1134 din 02 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni și faptul

că asupra chestiunii cu nr. 3 adunarea deja s-a expus, fiind votată și intrată în

vigoare, după examinarea chestiunii a 7 din ordinea de zi, acționarul Anatolie

Koval, s-a adresat cu solicitarea privind votarea repetată a chestiunii cu privire la

acțiunile de tezaur al BC ”Banca de Finanțe și Comerț” SA, motivând că atât

dânsul cât și alți acționari, nu au înțeles corect propunerile acționarilor expuse

verbal și au votat greșit. Având în vedere că solicitarea respectivă contravine

prevederilor legale și statutare, reclamantul împreună cu alți acționari au refuzat să

participe la ilegalitățile ce constau în preluarea ilegală a activelor băncii. Ca

rezultat al votării repetate a chestiunii cu privire la acțiunile de tezaur al BC

“Banca de Finanțe și Comerț” SA s-a decis efectuarea înstrăinării a 132600 valori

mobiliare nominative de clasa I al BC “Banca de Finanțe și Comerț” SA, cu

valoarea nominală de 100 lei pentru o acțiune, achiziționate de către Bancă în

acțiuni de tezaur, ceea ce constituie 10,08 % din numărul total al valorilor

mobiliare plasate de către bancă, înstrăinarea efectuîndu-se în conformitate cu

prevederile art. 162 alin.(7) Cod civil și art. 78 alin.(3) lit.a) din Legea privind

societățile pe acțiuni, prin cedarea acțiunilor către salariații Băncii, în baza listei

expuse mai jos (formată din 5 salariați cu cel mai mare stagiu de muncă în Bancă,

2

membri ai organului executiv și șefi ai departamentelor), cu condiția ca aceștia să-

și asume obligația (răspunderea) de a nu le înstrăina pe parcursul a patru ani din

data înregistrării dreptului de proprietate a valorilor mobiliare pe numele lor.

Reclamantul Alexandru Sisterov consideră că înstrăinarea prin cedare de

către pîrîtă a acțiunilor a fost efectuată intenționat pentru a masca acțiunile ilegale,

și care sunt lovite de nulitate în temeiul art. 220 Cod civil. Totodată, reclamantul a

indicat că, cedarea a 132600 valori mobiliare nominative de clasa I al BC ”Banca

de Finanțe și Comerț” SA cu valoarea nominală de 100 lei pentru o acțiune,

achiziționate de către bancă în acțiuni de tezaur, ceea ce constituie 10,08 % din

numărul total al valorilor mobiliare plasate de către bancă, astfel cum s-a decis prin

hotărârea contestată, contravine prevederilor art. 152 al Legii nr. 550 din 1995

instituțiilor financiare cu, nefiind solicitată permisiunea prealabilă a Băncii

Naționale a Moldovei.

Reclamantul Alexandru Sisterov și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor

art. art. 33l, 166- 167, 174 Cod de procedură civilă și art. 13, 59, 63 al Legii nr.

1134 din 02 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni.

Reclamantul Alexandru Sisterov a solicitat admiterea acțiunii, anularea

hotărârii adunării generale a acționarilor din 26 mai 2017 înserată în procesul

verbal la pct.3, prin care s-a hotărât votarea repetată a chestiunii a treia din ordinea

de zi “Cu privire la acțiunile de tezaur”, anularea hotărârii adunării generale a

acționarilor din 26 mai 2017, înserată în procesul verbal la pct.3 prin care s-a

hotărât anularea hotărârii aprobate anterior cu privire la repartizarea proporțională

a acțiunilor de tezaur între toți acționarii Băncii, anularea hotărârii adunării

generale a acționarilor din 26 mai 2017, înserată în procesul verbal la pct.3 prin

care s-a hotărât votarea proiectului hotărârii cu privire la acțiunile de tezaur ale

Băncii acceptate de Consiliul Băncii, anularea hotărârii adunării generale a

acționarilor din 26 mai 2017 înserată în procesul verbal la pct.3, prin care s-a

hotărât de a efectua înstrăinarea a 132600 valori mobiliare nominative de clasa I a

BC ”Banca de Finanțe și Comerț” SA, cu valoarea nominală de 100 lei pentru o

acțiune, achiziționate de către Bancă în acțiuni de tezaur, ceea ce constituie 10,08%

din numărul total al valorilor mobiliare plasate de către bancă, înstrăinarea se va

efectua în conformitate cu prevederile art. 162 alin. (7) Cod civil și art. 78 alin. (3)

lit. a) din Legea privind societățile pe acțiuni, prin cedarea acțiunilor către salariații

Băncii, în baza listei expuse mai jos (formată din 5 salariați cu cel mai mare stagiu

de muncă în Bancă, membri ai organului executiv și șefi ai departamentelor), cu

condiția ca aceștia să-și asume obligația (răspunderea) de a nu le înstrăina pe

parcursul a patru ani din data înregistrării dreptului de proprietate a valorilor

mobiliare pe numele lor, precum și încasarea de la pârât a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară din 19 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

central, s-a admis cererea avocatului Snejana Timofeeva în interesele lui Oleg

Voronin privind intervenirea în proces în calitate de copîrît și s-a introdus Oleg

Voronin în calitate de copârât, în procesul civil la cererea de chemare în judecată

depusă de Alexandru Sisterov împotriva BC ”Banca de Finanțe și Comerț” SA,

intervenienți accesorii Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței

Financiare, cu privire la anularea parțială a hotărârii adunării generale a

acționarilor.

Prin hotărîrea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

3

Alexandru Sisterov împotriva BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA și Oleg

Voronin, intervenienți accesorii Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională

a Pieței Financiare, cu privire la anularea parțială a hotărârii adunării generale a

acționarilor.

Prin decizia din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Alexandru Sisterov și s-a menținut hotărârea din 26 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandru Sisterov împotriva BC „Banca de Finanțe și

Comerț” SA și Oleg Voronin, intervenienți accesorii Banca Națională a Moldovei

și Comisia Națională a Pieței Financiare, cu privire la anularea parțială a hotărârii

adunării generale a acționarilor.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că în baza hotărârii

adunării generale a acționarilor BC ”Banca de Finanțe și Comerț” SA din data de

27 octombrie 2014, banca a achiziționat 104434 de acțiuni proprii ordinare

nominative de clasa I cu drept de vot în acțiuni de tezaur, cu scopul cedării

ulterioare către acționarii și salariații societății, sau înstrăinării unui investitor

potențial, prin procedura unei oferte publice pe piața secundară. Prin hotărârea

adunării generale a acționarilor BC ”Banca de Finanțe și Comerț” SA din 22 aprilie

2016, s-a permis achiziționarea de către bancă, a 145827 de acțiuni proprii,

ordinare nominative de clasa I, cu drept de vot, aflate în circulație, în acțiuni de

tezaur cu scopul cedării ulterioare către acționarii și salariații Băncii. Potrivit

procesului verbal al Consiliului Băncii nr. 671-C din 28 aprilie 2017, luându-se în

considerație că Adunarea generală a acționarilor BC ”Banca de Finanțe și Comerț”

SA convocată pentru 21 aprilie 2017 nu a avut loc din lipsa de cvorum, s-a aprobat

data convocării Adunării repetate a acționarilor pentru 26 mai 2017, fiind lăsată

fără modificări ordinea de zi, la punctul 3 al căreia fiind indicat ”Cu privire la

acțiunile de tezaur al BC ”Banca de Finanțe și Comerț” SA – Vladimir Griceaniuc,

șeful secției juridice a băncii”.

La fel, instanța de apel a reținut că la 26 mai 2017 a avut loc Adunarea

generală repetată a acționarilor BC ”Banca de Finanțe și Comerț” SA, fiind

aprobată ordinea de zi, cu pct.3 ”Cu privire la acțiunile de tezaur al BC ”Banca de

Finanțe și Comerț” SA – Vladimir Griceaniuc, șeful secției juridice a băncii”.

Dezbaterile asupra chestiunii incluse la pct.3, și anume cu privire la acțiunile de

tezaur, au început cu prezentarea participanților Adunării, a Proiectului hotărârii

acceptat de către Consiliul Băncii, cu următorul conținut ”A efectua înstrăinarea a

132600 valori mobilare nominative de clasa I al BC ”Banca de Finanțe și Comerț”

SA, cu valoarea nominală de 100 lei pentru acțiune, achiziționate de către Bancă în

acțiuni de tezaur, ceea ce constituie 10,8 % din numărul total al valorilor mobiliare

plasate de către Bancă. înstrăinarea se va efectua în conformitate cu prevederile art.

162 alin. (7) Cod civil și art. 78 p. (3) lit. a) din Legea nr. 1134 din 02 aprilie 1997

privind societățile pe acțiuni, prin cedarea acțiunilor către salariații Băncii, membri

ai organului executiv și șefi ai departamentelor”, cu condiția, ca aceștia să își

asume obligația (răspunderea) de a nu le înstrăina pe parcursul a patru ani din data

înregistrării dreptului de proprietate a valorilor mobiliare date pe numele lor”.

Totodată, în procesul de examinare a proiectului Hotărârii propuse de către

Consiliul Băncii, acționarii Vladimir Griceaniuc, Iurii Cvilencov și Alexandru

Sisterov au înaintat altele două proiecte pentru examinare și aprobare pe aceeași

chestiune, și anume proiectul propus de acționarul Vladimir Griceaniuc cu

4

următorul conținut ”A ceda gratuit sub formă de ”premii în obiecte” angajaților

băncii 132600 acțiuni nominative de clasa I a Băncii cu valoarea nominală de 100

lei pentru 1 (una) acțiune, achiziționate de Bancă în acțiuni de tezaur, cu condiția

ca angajații să-și asume obligația de a nu le înstrăina pe parcursul a patru ani din

data înregistrării dreptului de proprietate a valorilor mobiliare date pe numele lor.

Banca va suporta toate cheltuielile aferente impozitelor ce urmează a fi achitate de

către angajați în urma tranzacției date. Cedarea se va efectua la 8 angajați în

conformitate cu lista expusă, formată din salariații cu cel mai mare stagiu de

muncă la Bancă, membri ai organului executiv și șefi ai departamentelor” și

proiectul propus de acționarii Cvilencov Iuri și Sisterov Alexandru cu următorul

conținut ”A repartiza numărul total 250253 de acțiuni nominative de clasa I a

Băncii cu valoarea nominală de 100 lei pentru acțiune, achiziționate de bancă în

acțiuni de tezaur, proporțional între toți acționarii Băncii, conform listei

acționarilor, întocmită la situația din 10 martie 2017”.

Instanța de apel a mai reținut că toate trei proiecte cu privire la acțiunile de

tezaur au fost supuse votării și în rezultatul votării a fost aprobat proiectul înaintat

de către acționarii Iurii Cvilencov și Alexandru Sisterov. Cu toate acestea, ulterior

examinării chestiunii a șaptea de pe ordinea de zi, acționarul Anatolie Koval s-a

adresat către Adunare cu solicitarea privind votarea repetată a chestiunii cu privire

la acțiunile de tezaur, motivând că dânsul și alți acționari nu au înțeles corect

propunerile acționarilor expuse verbal și puse la vot, din care considerente au votat

greșit. Zece acționari nu au fost de acord cu propunerea privind votarea repetată a

chestiunii trei și au părăsit sala, iar în rezultatul votării, cu 769820 (93,40%) voturi

“pentru” și 54392 (6,60%) voturi “contra” participanții au examinat repetat

chestiunea nr. 3 cu privire la acțiunile de tezaur ale Băncii. Concomitent, a fost

pusă la vot și anularea hotărârii aprobate anterior referitor la proiectul acționarilor

Iurii Cvilencov și Alexandru Sisterov cu privire la repartizarea proporțională a

acțiunilor de tezaur între toți acționarii Băncii, în rezultatul cărui fapt, participanții

la Adunare cu 769820 (93,40%) voturi “pentru” și 54392 (6,60%) voturi ”contra”

au anulat hotărârea menționată. După acțiunile descrise, Adunarea generală a

propus spre votare proiectul hotărârii cu privire la acțiunile de tezaur ale BC

”Banca de Finanțe și Comerț” SA, acceptat de către Consiliul Băncii, care cu

596835 voturi (72,41%) ”pentru” împotriva 227377 voturi (27,59%) ”contra” a

fost aprobat.

Instanța de apel a remarcat că Alexandru Sisterov a invocat ilegalitatea

hotărârii adunării generale a acționarilor din 26 mai 2017, în partea încălcării prin

votarea repetată a chestiunii a treia din ordinea de zi ”Cu privire la acțiunile de

tezaur” a prevederilor art. 59 alin.(4) Legii nr. 1134 din 02 aprilie 1997 cu privire

la societățile pe acțiuni și încălcarea a prevederilor art. 152 al Legii nr. 550 din 21

iulie 1995 cu privire la instituțiile financiare, prin nesolicitarea permisiunii

prealabile a Băncii Naționale a Moldovei.

Instanța de apel consideră neîntemeiate argumentele apelantului cu referire la

încălcarea prin votarea repetată a chestiunii a treia din ordinea de zi ”Cu privire la

acțiunile de tezaur” a prevederilor Legii nr. 1134 din 02 aprilie 1997 cu privire la

societățile pe acțiuni, or, pe lângă faptul că, acest fapt nu este interzis de lege, un

atare exercițiu juridic, prin care, Adunarea generală a societății pe acțiuni ar fi

privată de posibilitatea reexaminării unor decizii, nu numai că, ar contravine legii,

dar ar constitui și o imixtiune în afacerile private.

5

Instanța de apel a menționat că în baza procesului- verbal nr. 56 din

24 aprilie 2015, nu s-a impus careva exigențe sau restricții referitor la petrecerea

votării repetate a chestiunii inclusă pe ordinea de zi în cadrul aceleiași ședințe a

Adunării generale, respectiv, nici cu privire la procedura de anulare a hotărârii

adoptate în cadrul aceleiași ședințe a Adunării generale.

Instanța de apel a reținut că în privința chestiunii a treia de pe odinea de zi s-

a votat și s-a adoptat proiectul hotărârii acționarilor Alexandru Sisterov și Iurii

Cvilencov, tot în cadrul aceleași ședințe a Adunării generale s-a votat și s-a adoptat

anularea hotărârii date cu 769820 voturi ”pentru” (93,40%), or, dat fiind faptul că

chestiunea cu privire la acțiunile de tezaur a fost soluționată în rezultatul votării

repetate pentru proiectul acceptat de către Consiliul Băncii, nu se poate invoca că

prima hotărâre a rămas în vigoare.

Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond

potrivit căreia, argumentele lui Sisterov Alexandru că hotărârea Adunării generale

din 26 mai 2017 contravine dispozițiilor art.59 și art.63 din Legeanr. 1134 din

02 aprilie 1997 cu privire la societățile pe acțiuni, pe motiv că a avut loc votarea

repetată a chestiunii a treia de pe ordinea de zi a Adunării generale, sunt

neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a hotărîrii.

Cu referire la concluzia instanței de fond, instanța de apel consideră

declarative argumentele apelantului, potrivit cărora din momentul în care adunarea

generală s-a expus prin vot asupra chestiunii a treia inclusă în ordinea de zi,

solicitarea acționarului Anatolie Koval cu privire la votarea repetată a acestei

chestiuni contravine prevederilor legale și statutare și că această solicitare

presupune de fapt modificarea ordinii de zi a Adunării generale. Or, precum a fost

stabilit din circumstanțele cauzei, la votarea repetată s-a supus votului chestiunea a

treia din ordinea de zi, în forma în care a fost inclusă inițial, și anume proiectul

acceptat de către Consiliul băncii, cu conținutul ”A efectua înstrăinarea a 132600

valori mobilare nominative de clasa I al BC ”Banca de Finanțe și Comerț” SA cu

valoarea nominală de 100 lei pentru acțiune, achiziționate de către Bancă în acțiuni

de tezaur, ceea ce constituie 10,8 % din numărul total al valorilor mobiliare plasate

de către Bancă, înstrăinarea se va efectua în conformitate cu prevederile art. 162

p.7 din Codul civil și art. 78 p. (3) lit. a) din Legea privind societățile pe acțiuni,

prin cedarea acțiunilor către salariații Băncii, membri ai organului executiv și șefi

ai departamentelor, cu condiția, ca aceștia să își asume obligația (răspunderea) de a

nu le înstrăina pe parcursul a patru ani din data înregistrării dreptului de proprietate

a valorilor mobiliare date pe numele lor”.

Instanța de apel a remarcat că ordinea de zi a Adunării generale din 26 mai

2017 nu a fost modificată, dar a fost supusă unei examinări repetate în partea

propunerii înaintate de Alexandru Sisterov, în scopul de a nu încălca drepturile

altor acționari, care nu ar fi înțeles pe deplin sensul proiectului pus în discuție și

care l-ar fi votat inițial, nechibzuit. Instanța de apel consideră declarative

argumentele apelantului, precum că solicitarea acționarului cu privire la votarea

repetată a unei chestiuni pe motivul că nu a înțeles proiectul deoarece acesta a fost

expus verbal și l-a votat greșit, este una neîntemeiată și nu corespunde normelor

legale și procedurii stabilite pentru asemenea cazuri.

Instanța de apel a reținut că în virtutea legii, acționarului îi este asigurat

dreptul la informare asupra materialelor privind chestiunile în discuție la adunarea

generală a acționarilor, or, reexaminarea chestiunii deja votate de adunarea

6

acționarilor, pe motiv că modul de înaintare a proiectului, la caz verbal și

nemijlocit în ședință, i-a lipsit pe unii participanți a-i adunării generale din 26 mai

2017, de posibilitatea de a se pregăti pentru dezbaterea proiectului, este întemeiată

și legală. Normele incidente dreptului de informare al acționarilor cu ocazia

convocării adunării generale a acționarilor se referă, în primul rînd, la

obligativitatea societății de a pune la dispoziția acționarilor toate materialele pentru

ordinea de zi, cu cel puțin 10 zile înainte de ținerea ei prin afișare și/sau punerea

acestora la un loc accesibil, cu desemnarea unei persoane responsabile pentru

dezvăluirea informației respective. În ziua ținerii adunării generale, materialele

pentru ordinea de zi se vor expune în locul ținerii adunării generale a acționarilor,

pînă la închiderea acesteia. Potrivit hotărîrii adunării generale a acționarilor,

materialele menționate pot fi de asemenea expediate fiecărui acționar sau

reprezentantului lui legal, sau deținătorului nominal de acțiuni. Documentele pe

care societatea trebuie să le pună la dispoziția acționarilor înaintea adunării

generale a acționarilor sunt cele menționate la art.56 alin.(2) din Legea privind

societățile pe acțiuni, printre care și proiectele altor documente ce urmează a fi

aprobate de adunarea general, situație ce nu a fost respectată cu privire la proiectul

propus de reclamant.

Instanța de apel consideră neîntemeiate și declarative argumentele

apelantului, cu referire la netemeinicia revenirii la subiectele deja votate în cadrul

Adunării acționarilor, or, din cumul circumstanțelor constatate supra și în raport cu

prevederile legislației și actelor normative aplicabile la caz, se demonstrează că

Hotărârea Adunării generale cu privire la supunerea votului repetat a chestiunii cu

privire la acțiunile de tezaur este una legală și aceasta nu a atras după sine

modificarea ordinii de zi a Adunării generale. Suplimentar, instanța de apel

consideră nefondate argumentele apelantului, că hotărârea adunării generale a

acționarilor la care s-a decis cedarea a 132600 valori mobiliare nominative de clasa

I al BC ”Banca de Finanțe și Comerț” SA, cu valoarea nominală de 100 lei pentru

o acțiune, achiziționate de către Bancă în acțiuni de tezaur, ceea ce constituie 10,08

% din numărul total al valorilor mobiliare plasate de către Bancă, în rezultatul

votării repetate este nulă de drept, or, în fapt, acțiunile de tezaur au fost înstrăinate

în termen de un an, Banca urmărind scopul să nu se depășească mărimea de 10%

din capitalul social, potrivit exigențelor de la art. 13 alin. (6) din Legea nr. 1134

din 02 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni.

Referitor la argumentele apelantului cu privire la încălcarea de către BC

“Banca de Finanțe și Comerț” SA a prevederilor art. 152 din LegeaLegii nr. 550

din 21 iulie 1995 instituțiilor financiare, și că nu s-a cerut acordul Băncii Naționale

a Moldovei în privința acțiunilor întreprinse la Adunarea acționarilor, instanța de

apel a reiterat concluziile instanței de fond, potrivit cărora, conform datelor din

Registrul acționarilor Băncii, acționarul căruia i-a fost cedat acțiuni de tezaur,

Hvorostovschii Victor până la data de 26 mai 2017 a deținut legal cota mai mult de

5% din capitalul BC ”FinComBank” SA și, în urma adoptării hotărârii la Adunarea

generală din 26 mai 2017, cota lui nu a depășit cota de 10 %, prin urmare nu era

necesară obținerea permisiunii Băncii Naționale. La fel și în privința acționarului

Socolov Serghei, acesta a deținut legal cota mai mult de 1% din capitalul Băncii,

iar după adoptarea hotărârii din 26 mai 2017, cota lui nu a depășit 5% și nu era

nevoie de obținerea permisiunii Băncii Naționale.

Instanța de apel a reținut că hotărîrea Adunării generale a acționarilor din

7

26 mai 2017, a fost deja executată, astfel că în privința acțiunilor de tezaur,

conducerea băncii a prezentat raportul Adunării generale care a avut loc la

14 februarie 2018. Raportul în cauză a fost aprobat de acționari cu 77, 25%

drepturi de vot fără obiecții si contestări din partea celor care au votat contra. Prin

raport au fost constatate fapte de înstrăinare și înregistrare a drepturilor de

proprietate asupra acțiunilor în Registrul acționarilor Băncii corespunzător, cu

înștiințarea Băncii Naționale și Comisiei Naționale a Pieții Financiare al Republicii

Moldova. Persoanele fizice au înregistrat contractele la Registrator și au declarat

proprietățile in declarațiile fiscale proprii, au fost plătite taxele de stat

corespunzătoare. Or, prin anularea parțială a hotărîrii Adunării generale a

acționarilor din 26 mai 2017, pot fi afectate drepturile persoanelor care dispun deja

de dreptul lor asupra acțiunilor de tezaur.

Instanța de apel a menționat că nici la depunerea cererii de chemare în

judecată și nici la declararea cererii de apel, Alexandru Sisterov nu a demonstrat

încălcarea prevederilor Legii nr. 1134 din 02 aprilie 1997 privind societățile pe

acțiuni, or, acesta a făcut referința la normele din Legea nominalizată și la

prevederile Codului civil în sensul nulității actelor contestate, fără însă a specifica

concret încălcările comise în cadrul adunării generale a acționarilor. Din cumulul

cerințelor apelantului, se reflectă și cerința de restabilire a drepturilor încălcate,

însă contrar prevederilor art. 118 Cod de procedură civilă, acesta nu a invocat ce

drepturi și interese legitime i-au fost încălcate în calitate de acționar prin hotărârea

Adunării generale a acționarilor, și nu a probat în ce mod acestuia i-au fost grav

încălcate și în care drepturi concrete el solicită să fie restabilit.

Instanța de apel a menționat că prima instanță a examinat pricina, în

coroborare cu prevederile legislației în vigoare, desfășurând examinarea litigiului

pe principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile procedurale,

organizând procesul astfel încît părțile au avut posibilitatea de a-și formula,

argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele

susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane,

de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură

cu pricina dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor

instanței, respectiv acordînd posibilitate participanților la proces de a-și expune

poziția, totodată păstrîndu-și imparțialitatea și obiectivitatea, creînd condiții pentru

exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a

circumstanțelor reale ale pricinii instanța de apel ajungând la concluzia de a

respinge apelul declarat Alexandru Sisterov și a menține hotărârea primei instanțe.

La 10 iulie 2019, Alexandru Sisterov, reprezentat de avocatul Mihail

Silivestru, a declarat recurs împotriva deciziei din 05 iunie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărârii de admitere a cerere

de chemare în judecată depusă de Alexandru Sisterov.

În motivarea cererii de recurs, a indicat că nu este de acord cu decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, le consideră vădit ilegale și

neîntemeiate, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a

interpretat în mod eronat legea, concluziile instanței expuse în hotărâre sunt în

contradicție cu circumstanțele pricinii.

Recurentul Alexandru Sisterov în cererea de recurs a reiterat circumstanțele

8

de fapt și drept expuse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Recurentul Alexandru Sisterov a indicat că concluziile instanței de apel

precum că ordinea de zi a Adunării generale din 26 mai 2017 nu a fost modificată,

dar a fost supusă unei examinări repetate în partea propunerii înaintate de

Alexandru Sisterov, în scopul de a nu încălca drepturile altor acționari, care nu ar fi

înțeles pe deplin sensul proiectului pus în discuție și care l-ar fi votat inițial

nechibzuit sunt pur declarative, nefiind bazate pe careva probe cercetate nemijlocit

în instanța de judecată sau pe declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată,

or la materialele cauzei lipsesc careva probe sau mărturii nemijlocit a persoanelor

vizate precum că revotarea ordinii de zi a avut loc ca urmare a faptului că în scopul

inițial proiectului pus în discuție ar fi fost votat nechibzuit, or, în atare situație

apare o întrebare logică și legală, revotarea ordinii de zi a fost votată chibzuit sau

nechibzuit și au fost încălcate drepturile altor acționari sau nu.

Recurentul Alexandru Sisterov a menționat că conform răspunsului Băncii

Naționale a Moldovei, în ceea ce privește BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA s-a

constatat că un grup de acționari (grupul Voronin) a acționat concertat în raport cu

respectiva bancă. Aceștia au achiziționat și posedau o deținere calificată în

capitalul social al băncii, în mărime de 36,15 la sută, fără permisiunea prealabilă

scrisă a Băncii Naționale a Moldovei. Astfel, au fost încălcate prevederile Legii

privind activitatea băncilor, în consecință, a fost suspendat exercițiul unor drepturi

ale acestor acționari, și anume: de vot, de convocare și desfășurare a adunării

generale a acționarilor, de a introduce chestiuni în ordinea de zi, de a propune

candidați pentru membrii consiliului societății, ai organului executiv și de a primi

dividende, acționarii vizați urmând, conform legii, să înstrăineze acțiunile deținute

în capitalul social.

Recurentul a invocat prevederile art. 155 alin. (5) al Legii nr. 550 din 21 iulie

1995 instituțiilor financiare (în redacția de la data desfășurării adunării generale din

26 mai 2017), în care este stipulate că Banca Națională va fi informată despre orice

acord, indiferent de forma în care a fost încheiat, care are drept obiect sau efect:

exercitarea concertată a dreptului de vot în cadrul adunărilor generale ale

acționarilor băncii sau în cadrul adunărilor generale ale persoanelor care exercită

controlul asupra băncii; activitatea concertată în cadrul administrării băncii sau a

persoanelor care exercită controlul asupra acesteia; ori exercitarea dreptului de a

desemna majoritatea membrilor consiliului sau ai organului executiv al băncii sau

al persoanelor care exercită controlul asupra acesteia. Această obligație revine

participanților la acord și organelor de conducere ale băncii sau ale persoanelor la

care acest acord se referă, urmând a fi executată în termen de 5 zile lucrătoare de la

semnarea acordului sau, dacă acordul nu este încheiat în formă scrisă, din ziua în

care devin cunoscute circumstanțele care relevă existența acestuia.

Recurentul Alexandru Sisterov a menționat că la adunarea generală a

acționarilor BC “Banca de Finanțe și Comerț” SA din 26 mai 2017 a participat și

grupul de acționari deținători a acțiunilor din capitalul băncii în mărime de 36,15 la

sută, care acționând în mod concertat fără permisiunea prealabilă scrisă a Băncii

Naționale, contrar prevederilor art. 155 alin. (5) al Legiinr. 550 din 21 iulie 1995

instituțiilor financiare, au solicitat modificarea ordinii de zi și anularea hotărârii

adoptate cu revotarea acestei chestiunii, temei care îl consideră că la momentul de

față este un motiv suplimentar pentru casarea hotărârii instanței de fond și deciziei

instanței de apel cu admiterea acțiunii formulate de recurent în primă instanță.

9

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces

la data de 04 iulie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 6762 (f. d. 44, vol. II),

însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Alexandru Sisterov, reprezentat de avocatul Mihail Silivestru, la data de 10 iulie

2019, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 30 august 2019, în adresa intimaților BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA

și Oleg Voronin, intervenienți accesorii Banca Națională a Moldovei și Comisia

Națională a Pieței Financiare a fost expediată copia recursului declarat de

Alexandru Sisterov, reprezentat de avocatul Mihail Silivestru, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței.

La 12 septembrie 2019 și 19 septembrie 2019, Oleg Voronin a depus referințe

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărârii de admitere a cererii de

chemare în judecată depusă de Alexandru Sisterov.

La 16 septembrie 2019 Banca Națională a Moldovei a depus referință prin

care a solicitat adoptarea unei hotărârii întemeiate și legale cu remiterea copiei

deciziei pe cauza dată.

La 01 octombrie 2019 BC „Banca de Finanțe și Comerț” SA a depus referință

prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandru Sisterov, reprezentat

de avocatul Mihail Silivestru, în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Sisterov,

reprezentat de avocatul Mihail Silivestru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Alexandru Sisterov,

10

reprezentat de avocatul Mihail Silivestru, se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Alexandru Sisterov, reprezentat de avocatul Mihail

Silivestru, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Alexandru Sisterov, reprezentat de

avocatul Mihail Silivestru.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Sisterov, reprezentat

de avocatul Mihail Silivestru, împotriva deciziei din 05 iunie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru

Sisterov împotriva Băncii Comerciale „Banca de Finanțe și Comerț” Societate pe

Acțiuni și Oleg Voronin, intervenienți accesorii Banca Națională a Moldovei și

11

Comisia Națională a Pieței Financiare, cu privire la anularea parțială a hotărârii

adunării generale a acționarilor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

12