2ra-1853/19 — exercitarea dreptului de gaj

2ra-1853/19 — exercitarea dreptului de gaj (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1853/19

Prima instanță – Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. : L. Barbos)

Instanța de apel – Curtea de Apel Chișinău ( jud. : A. Danilov, I. Cotruță, I. Secrieru)

D E C I Z I E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

în următoarea componență:

Președinte – Dumitru Mardari,

judecători – Ala Cobăneanu, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Svetoslav Moldovan,

examinând recursul declarat de Banca Comercială Română Chișinău, reprezentată

de avocatul Roger Gladei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

„Banca Comercială Română Chișinău” împotriva Marianei Bodiu, intervenienți

accesorii Societatea Comercială „Velios – V.B.” Societatea cu Răspundere Limitată și

Vitalii Bodiu cu privire la realizarea dreptului de gaj/ipotecă întru stingerea datoriei,

prin deposedarea și transmiterea silită a bunurilor ipotecate cu evacuarea tuturor

persoanelor din bunul imobil, încasarea cheltuielilor de judecată și cererea

reconvențională înaintată de Mariana Bodiu împotriva Societății pe Acțiuni „Banca

Comercială Română Chișinău” cu privire la constatarea nulității contractelor de credit și

gaj/ipotecă,

împotriva deciziei din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

respins apelul declarat de Banca Comercială Română Chișinău și menținută hotărârea

din 16 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 21 aprilie 2010, Societatea pe Acțiuni ”Banca Comercială Română Chișinău”

s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere de chemare în judecată împotriva Marianei

Bodiu, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Velios – V.B.” și

Vitalii Bodiu solicitând realizarea dreptului de gaj/ipotecă întru stingerea datoriei, prin

deposedarea și transmiterea silită a bunurilor ipotecate, evacuarea tuturor persoanelor

din bunul imobil și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a reiterat că, în baza contractului de

credit nr.1997 din 11 iunie 2008 S.R.L. „Velios-V.B.” a beneficiat de un credit în sumă

de 250 000 euro, cu scadența finală la 10 iunie 2013.

La 31 martie 2009 în baza contractului de credit nr. 1997/1 suma creditului a fost

reactivată, constituind suma de 252 431,17 euro, cu scadența finală la 10 iunie 2014.

În scopul asigurării creditului, la 2 iulie 2008 Bodiu Mariana a încheiat cu Banca

contractul de gaj/ipotecă înregistrat în registrul actelor notariale cu nr. 12851 de către

notarul privat Mirela Amihalachioae - Țurcan, modificat prin Acordul Adițional nr. 1

din 01 aprilie 2009, autentificat notarial și înregistrat în registrul actelor notariale cu nr.

6226 la 01 aprilie 2009.

1

Conform contractului bunul ipotecat constituie imobilul format din apartamentul

nr. 1, cu numărul cadastral 0100205.224.01.001 cu suprafața de 195.10 m.p., și

construcția accesorie cu numărul cadastral 0100205.224.01.001 cu suprafața de 18,1

m.p., situate pe str. 31 August 1989, nr. 43, mun. Chișinău, evaluat la suma de

4 248 160 lei.

La 22 martie 2010 S.R.L. „Velios-V.B.” a acumulat datorii la credit în mărime de

317 238,98 euro, formată din soldul creditului în mărime de 252 131,17 euro, dobânzi

restante în mărime de 25 253,43 euro, penalități la dobânzi în mărime de 39 734,77

euro, penalități la ratele din credit în mărime de 119,61 euro.

La 18 decembrie 2009 Banca a notificat debitorul S.R.L. „Velios-V.B.” și

debitorul ipotecar Mariana Bodiu solicitând transmiterea bunului ipotecat pentru

comercializare, conform contractului de gaj/ipotecă și acordul adițional, sau achitarea

deplină de către S.R.L. „Velios-V.B.” a sumei creditelor și plăților aferente contractului

de credit, inclusiv dobânzile și penalitățile.

La 16 ianuarie 2010 a fost înregistrat preavizul de exercitare a dreptului de

gaj/ipotecă la OCT Chișinău.

Reclamantul a solicitat deposedarea și transmiterea silită din posesia debitorului

ipotecar Mariana Bodiu, în posesia S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” pentru

comercializare bunul ipotecat conform contractului de ipotecă din 02 iulie 2008 și

acordul adițional la el, evacuarea tuturor persoanelor și bunurilor lor mobile din bunul

imobil, încasarea de la Mariana Bodiu taxa de stat în mărime de 127 444,80 lei, achitată

la depunerea cererii de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 5 aprilie 2011 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a admis

acțiunea depusă de S.A. „Banca Comercială Română Chișinău”.

S-a transmis silit de la Bodiu Mariana în posesiunea S.A. „Banca Comercială

Română Chișinău” apartamentul nr. 1, cu suprafața de 195.10 m.p. și construcția

accesorie cu suprafața de 18,1 m.p., situate în str. 31 August 1989, nr. 43 mun.

Chișinău, pentru comercializare.

S-a evacuat Bodiu Mariana și toate persoanele care locuiesc în apartamentul nr. 1,

cu suprafața de 195.10 m.p. și construcția accesorie cu suprafața de 18,1 m.p., situate în

str. 31 August 1989, nr. 43 mun. Chișinău cu bunurile lor, fără acordarea altui spațiu

locativ.

S-a încasat de la Bodiu Mariana în beneficiul S.A. „Banca Comercială Română

Chișinău” suma de 127 544,80 lei cu titlu de taxa de stat și 204 lei cheltuielile de citare

a părților.

Prin decizia din 02 mai 2012 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat

de către Bodiu Mariana, și s-a menținut hotărârea din 5 aprilie 2011 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău.

Prin decizia din 31 octombrie 2012 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de avocatul Barbăroșie Eugenia în interesele Marianei Bodiu. S-a casat

decizia din 2 mai 2012 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 5 aprilie 2011 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Judecătoria

Centru, mun. Chișinău în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei, S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” a depus

cereri de concretizare a pretențiilor, prin care a menționat că la 8 octombrie 2013

debitorul S.R.L. „Velios-V.B.” a acumulat o datorie în mărime de 1 419 582,41 euro,

formată din soldul creditului în mărime de 252 131,17 euro, dobânda de întârziere în

2

mărime de 128 046,96 de euro, dobânda majorată în mărime de 16 153,31 de euro,

penalitate în mărime de 1 018 208,45 de euro și comision de gestiune în mărime de 5

042,62 de euro.

Astfel, a solicitat deposedarea Marianei Bodiu și transmiterea silită în posesia

S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” pentru comercializare ulterioară a

imobilului gaj/ipotecat apartamentul nr.1, cu suprafața de 195,1 m.p. și construcția

accesorie cu suprafața de 18.1 m.p., cu toate îmbunătățirile, ameliorările și accesoriile

bunului imobil ipotecat, a oricărui bun imobil care se unește prin accesiune cu bunul

imobil ipotecat, precum și a bunurilor noi ce rezultă din transformarea bunului imobil

ipotecat, amplasat în mun. Chișinău, str. 31 August 1989 nr. 43, evacuarea Marianei

Bodiu și a tuturor persoanelor și bunurilor lor mobile din imobilul ipotecat, încasarea de

la Mariana Bodiu în beneficiul S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” a

cheltuielilor suportate la achitarea taxei de stat în mărime de 127 444,80 lei, precum și

altor cheltuieli de judecată suportate la examinarea cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii de concretizare, S.A. „Banca Comercială Română Chișinău”

a indicat că, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016 s-a dispus

intentarea procesului de intrare în faliment a debitorului S.R.L. „Velios-V.B.” în cadrul

căruia S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” a fost validată ca creditor chirografar

cu 779 537,84 euro la rangul V și VI.

Potrivit art.143, alin. (8) al Legii insolvabilității, consemnarea judecătorului în

tabelul definitiv consolidat al creanțelor, are efectul unei hotărâri judecătorești definitive

și irevocabile pentru toate creanțele validate, conform valorii și rangului lor, precum și

pentru debitor, administrator/lichidator și pentru toți creditorii chirografari și creditorii

garantați.

În cadrul examinării acțiunii inițiale Bodiu Mariana a înaintat acțiune

reconvențională împotriva S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” solicitând

constatarea nulității contractelor de credit nr. 1997 din 11 iunie 2008 și nr. 1997/1 din

31 martie 2009, încheiate între S.R.L. „Velios-V.B.” și S.A. „Banca Comercială

Română Chișinău”, constatarea nulității contractului de gaj/ipotecă încheiat între Bodiu

Mariana și S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” precum și a Acordului adițional

nr. 1 la Contractul de gaj/ipotecă din 02 iulie 2008.

În motivarea cererii reconvenționale a relatat că, în temeiul contractului de credit

S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” avea dreptul la solicitarea rambursării

integrale și anticipate a creditului, dar nu a făcut-o.

S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” urma să-i acorde S.R.L. „Velios-

V.B.” un credit doar după asigurarea bunurilor admise în garanție. Creditul i-a fost

acordat fără a fi respectată această obligație.

În temeiul celor constatate în cadrul sentinței Judecătoriei Buiucani din 29 aprilie

2013 privind condamnarea lui Bodiu Vitalii, care a dobândit creditul prin înșelăciune,

urmează a fi anulate contractele de credit și de gaj/ipotecă, or Vitalii Bodiu prin dol a

determinat-o de a semna contactul de gaj/ipotecă și acordul adițional.

Bodiu Marianei a invocat că, executarea silită s-a efectuat contrar prevederilor

art.74 al Codului de executare, în ceea ce privește ordinea modalităților de executare.

Măsurile asiguratorii de rambursare a creditului și a plăților aferente depășesc cu

certitudine valoarea creditului.

3

Prin hotărârea din 16 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins cererea depusă de către S.A. „Banca Comercială Română Chișinău”, ca fiind

neîntemeiată.

S-a admis parțial cererea reconvențională depusă de către Bodiu Mariana.

S-a anulat contractul de gaj/ipotecă și acordul adițional la contractul de

gaj/ipotecă din 2 iulie 2008 încheiate între Bodiu Mariana și S.A. „Banca Comercială

Română Chișinău”. În rest pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

S-a încasat din contul S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” în beneficiul

statului suma de 12 000 lei cu titlu de taxă de stat.

S-a încasat din contul Marianei Bodiu în beneficiul statului suma de 11 000 lei cu

titlu de taxă de stat.

Prin decizia din 9 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” și s-a menținut hotărârea din 16

februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de către Societatea pe Acțiuni „Banca Comercială Română Chișinău”.

S-a casat decizia din 9 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și s-a transmis

cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” și s-a menținut hotărârea din 16

februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 5 iulie 2019, Banca Comercială Română Chișinău, reprezentată de avocatul

Roger Gladei a declarat recurs împotriva deciziei din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 16 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor menționate și emiterea unei noi

hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii inițiale și respingerea cererii

reconvenționale.

Ca temei de drept, recurentul a invocat prevederile art. 432 alin (2) lit. a) și c) din

Codul de procedură civilă care stabilește că se consideră că normele de drept material au

fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat eronat legea.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel fără a face referire la careva

norme juridice a constatat că S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” nu a prezentat

careva probe care să confirme executarea creanței în cadrul procesului de

insolvabilitate. A repetat poziția eronată expusă în decizia casată, potrivit căreia

validarea recurentei în cadrul procesului de insolvabilitate a S.R.L. „Velios-V.B.” ca

creditor chirografar exclude dreptul acesteia de a executa dreptul de ipotecă pe care

acesta îl are asupra imobilului care aparține intimatei Bodiu Mariana.

Recurentul a menționat că banca nu poate proba executarea creanței în cadrul

procesului de insolvabilitate din moment ce o atare executarea nu a avut loc.

Creanța băncii nu a fost stinsă nici parțial în cadrul procesului de insolvabilitatea

a S.R.L. „Velios-V.B.”, fapt confirmat prin tabelul definitiv ala creanțelor.

Totodată, recurentul a indicat că validarea creanței în cadrul procesului de

insolvabilitate nu exclude dreptul acesteia de a-și satisface creanța sa și din contul

garanțiilor existente, așa cum este exercitarea dreptului de ipotecă asupra bunului

ipotecat.

4

Legea nu interzice creditorului să dispună în mod concomitent de mai multe căi

legale pentru a –și satisface creanțele sale față de debitor, astfel că, banca are dreptul să

urmărească paralele atât debitorul S.R.L. „Velios-V.B.” cât și garantul ipotecar până la

satisfacerea integrală a creanței garantate.

Recurentul a relatat că, stingerea ipotecii nu este determinată de obținerea unei

hotărâri judecătorești irevocabile împotriva debitorului obligației garantate, ci de

satisfacerea obligației garantate. Faptul validării Băncii Comerciale Română Chișinău în

calitatea de creditor chirografar în procesul de insolvabilitate indică doar asupra faptului

că instanța de insolvabilitate a constatat existenta și valabilitatea creanței față de bancă.

Astfel, până la satisfacerea deplină a creanței garantate, creditorul are dreptul de

a-și satisface creanțele sale prin exercitarea dreptului de ipotecă.

Prezentarea de către Bodiu Vitalie a datelor false unei persoane necunoscute și

ascunderea intenției sale față de fosta soție nu poate fi motiv de a constatat că banca

cunoaște despre datelor false în obținerea creditului în măsura în care banca a suferit în

urma acțiunilor frauduloase a lui Bodiu Vitalie.

Instanța de apel a interpretat în mod eronat prevederile art. 228 alin.(3) din Codul

civil ( în redacția de până la 1 martie 2019) și a tras o concluzie greșită cu privire la

drepturile și obligațiile părților.

Decizia instanței de apel se bazează pe o serie de afirmații declarative și nu are la

bază nici un argument relevant sau suport probant corespunzător.

A ignorat în totalitate indicațiile Curții Supreme de Justiție expuse în decizia din

23 mai 2018 și nu a stabilit dacă Bodiu Mariana și-a valorificat dreptul său de a cere

repararea prejudiciului cauzat de către Bodiu Vitalie în ordinea unei acțiuni civile în

cadrul dosarului penal.

Recurentul a indicat că instanța de apel a ignorat mai multe argumente ale băncii

și nu s-a expus asupra tuturor argumentelor indicate în cererea de apel și anume că,

cerința Marianei Bodiu de declarare a nulității contractului de ipotecă a fost înaintată cu

încălcarea termenului de prescripție. Astfel că prin omisiunile date recurentului i s-a

creat impresia că argumentele sale nu au fost auzite.

În opinia recurentului, ignorarea motivelor invocate în cererea de apel reprezintă

o încălcare care a dus la soluționarea greșită a cauzei, prin aplicarea eronată a legii

materiale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța menționează că

dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 23 aprilie 2019.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit scrisorii de comunicare, instanța de apel a expediat participanților la

proces copia deciziei motivate, la 17 mai 2019, însă la materialele dosarului lipsesc date

referitoare la recepționarea acesteia.

Cererea de recurs a fost declarată la 5 iulie 2019, respectiv în termenul prevăzut

de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

5

Astfel, la 16 august 2019 instanța de recurs a comunicat intimaților copia

recursurilor, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la

data primirii scrisorii (f. d. 122 Vol. IV), fiind recepționate la 2 septembrie 2019 de

către S.R.L. „Velios-V.B.”, potrivit avizului de recepție (f. d. 124 Vol. IV).

Recursul expediat Marianei Bodiu a fost returnat instanței cu mențiunea,

nereclamat. (f.d.136).

La 29 octombrie 2019, Bodiu Mariana a depus referință asupra recursului. A

invocat că, decizia instanței de apel este corectă și legală. Instanțele ierarhic inferioare

corect au stabilit că, Bodiu Mariana nu a cunoscut și nici nu a putut să cunoască despre

intenția lui Bodiu Vitalie. Numai după stabilirea vinovăției lui Bodiu Vitalie, Bodiu

Mariana a avut posibilitatea de a înaintat cerere reconvențională. A solicitat respingerea

recursului ți menținerea deciziei instanței de apel.

Prin încheierea din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție recursul

Banca Comercială Română Chișinău, reprezentată de avocatul Roger Gladei, s-a

declarat admisibil.

Potrivit prevederilor art. 441 și art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de

către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, prezentul recurs se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând argumentele invocate în cererea de recurs pe baza materialelor din

dosar, Colegiul consideră recursul întemeiat și urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, statuează că, instanța de

recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul menționează că, prin legea pentru modificarea și completarea unor acte

legislative nr.17 din 5 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018 la dispoziția art. 445

alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă a fost introdusă sintagma „o singură dată’’.

Deci, introducerea sintagmei „o singură dată” se aplică începând cu 01 iunie 2018,

astfel că, la 23 mai 2018 când instanța de recurs a transmis cauza spre rejudecare în

instanța de apel, astfel de normă nu exista.

Prin modificările date legiuitorul a conceput o dispoziție edictată în favoarea

părților netrimiterea cauzei spre rejudecare a doua oară, urmărindu-se soluționarea într-

un termen rezonabil a cauzelor.

Însă în speță, aplicarea acestei dispoziții este în defavoarea recurentului, aplicarea

ei producându-i daune mult mai mari decât trimiterea spre rejudecare.

În atare circumstanțe, se decide casarea integrală a deciziei atacate și trimiterea

cauzei spre rejudecare la instanța de apel pentru a se asigura părților o judecare efectivă

a cauzei în ordine de apel, ca garanție a legalității și temeiniciei actului judecătoresc ce

va fi adoptat.

Pentru considerentele date, ținând cont de imposibilitatea instanței de recurs de a

corecta omisiunile instanței de apel Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra necesității

remiterii cauzei spre rejudecare în instanța de apel dat fiind faptul că la examinare

6

apelului, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, art. 432 alin. (2)

lit. a) din Codul de procedură.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În baza art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și

în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul reține că, la 11 iunie 2008 între S.A. „Banca Comercială Română

Chișinău” și S.R.L. „Velios-V.B.” în persoana directorului Olga Solionaia a fost

încheiat contractul de credit nr.1997.

Conform pct.1.1 din contractul de credit nominalizat, reclamantul a acordat

S.R.L. „Velios-V.B.” un credit în sumă de 250 000 de euro, scadent la 10 iunie 2013.

Conform pct. 6.1 al contractului rata dobânzii la credit este una flotantă și la data

semnării contractului de credit constituie 11 % anual.

La 31 martie 2009 în baza contractului de credit nr. 1997/1 suma creditului a fost

reactivată, constituind suma de 252 431,17 euro, scadentă la 10 iunie 2014.

În scopul garantării restituiri creditului și plăților aferente creditului la 2 iulie 2008

S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” și Bodiu Mariana au încheiat contractul de

de gaj/ipotecă, înregistrat în registrul actelor notariale cu nr. 12851 de către notarul

privat Mirela Amihalachioae-Țurcan, prin care a fost ipotecat în folosul băncii

apartamentul nr.1, cu suprafața de 195.10 m.p. și construcția accesorie cu suprafața de

18,1 m.p., situate în str.31 august 1989, nr. 43 mun. Chișinău, evaluate la prețul de 4

248 160 lei.

Ulterior prin Acordul Adițional nr. 1 din 01 aprilie 2009, contractul de gaj/ipotecă

a fost modificat.

Debitorul S.R.L. „Velios-V.B.” nu și-a onorat obligațiunile contractuale, formând

la 22 martie 2010 o datorie față de bancă în mărime de 317 238,98 euro, compusă din

soldul creditului în mărime de 252 131,17 euro, dobânda în mărime de 22 253,43 de

euro, penalitate la dobândă în mărime de 39 734,77 de euro, penalitate la ratele de credit

în mărime de 119,61 de euro.

Astfel, ca urmare a neexecutării obligației debitorului la 21 aprilie 2010 S.A.

„Banca Comercială Română Chișinău” s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune

privind deposedarea și transmiterea silită a bunurilor ipotecate.

La 01 august 2011, în privința lui Bodiu Vitalii, fostul soț al Marianei Bodiu și

proprietarul S.R.L. „Velios-V.B.” s-a început urmărirea penală conform elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 238 Cod Penal, pe faptul dobândirii creditului prin abuz de

încredere.

Prin ordonanța din 15 mai 2012 Bodiu Mariana a fost recunoscută în calitate de

parte vătămată în cauza penală, ca fiind influențată de către Vitalii Bodiu să gajeze către

bancă locuița, cauzându-i daune materiale și morale.

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 29 aprilie 2013 s-a

constatat că Vitalii Bodiu a comis dobândirea unui credit prin înșelăciune, care fiind de

7

facto proprietarul S.R.L. „Velios-V.B.” a întocmit raportul financiar a mijloacelor cu

privire la veniturile, creanțele, datoriile, profitul și cheltuielile întreprinderii S.R.L.

„Velios-V.B.” cu date denaturate, exprimate în excluderea intenționată a pierderilor,

precum și exagerarea beneficiilor pentru perioada 01 ianuarie 2007- 31 decembrie 2007,

care în comun cu alte acte au fost prezentate de către directorul întreprinderii Olga

Solionaia la indicația lui Vitalii Bodiu la S.A. „Banca Comercială Română Chișinău”

pentru a demonstra capacitatea S.R.L. „Velios-V.B.” de rambursare a creditului.

La 11 iunie 2008 între S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” și S.R.L.

„Velios-V.B.” a fost încheiat contractul de credit nr.1997, în urma căruia, semnând în

locul directorului societății comerciale Olga Solionaia, Vitalii Bodiu a obținut un credit

în sumă de 250 000 euro.

Tot el, în scopul dobândirii unui credit pentru el personal de la S.A. „Banca

Comercială Română Chișinău” în sumă de 250 000 euro, prin abuz de încredere și

înșelăciune, folosind relațiile personale create de-a lungul căsniciei avute cu Mariana

Bodiu, cu care are trei copii și cu care a divorțat la 25 septembrie 2007, a influențat-o pe

ultima, invocând că banii sunt necesari pentru dezvoltarea afacerii și întreținerea

ulterioară a copiilor comuni, de a da acordul la gajarea imobilului său amplasat pe str.

31 August 1989 nr. 43, ap.1, mun. Chișinău, estimat la valoare de 5 310 200 lei, pentru

garantarea rambursării creditului bancar, a dobânzii aferente și a executării în termen a

obligațiunilor asumate conform contractului de credit nr. 1997 din 11 iunie 2008,

încheiat între S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” și S.R.L. „Velios-V.B.”, care

era administrată și îi aparținea de facto lui Bodiu Vitalii.

Vitalii Bodiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

196, alin. 4, art. 238 Cod Penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 2 000 unități convenționale.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 7 iulie 2015 s-a constatat

insolvabilitatea debitorului S.R.L. „Velios-V.B.”

Potrivit tabelului definitiv al creanțelor creditorilor debitorului S.R.L. „Velios-

V.B.” conform cererii de admitere a creanțelor din 1 iulie 2015 a S.A. „Banca

Comercială Română Chișinău” a fost validat, ca creditor chirografar cu o creanță în

mărime de 16 309 646,60 lei, sau echivalentul a 779 537,84 euro, care este formată din

soldul creditului 252 131,17 euro, dobânda contractuală 177 537,20 euro, dobânda

majorată 32 785,38 euro, penalitatea 308 258,0 euro, comision de gestiune 8 826,09

euro.

Prin încheierea din 19 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a intentat procesul

de intrare în faliment a debitorului S.R.L. „Velios-V.B.”.

În cadrul examinării acțiunii inițiale Bodiu Mariana a înaintat acțiune

reconvențională împotriva S.A. „Banca Comercială Română Chișinău”, fiind primită în

procedură de către instanța de fond la 30 mai 2016.

Examinând ambele acțiuni, instanța de fond a reținut că, acțiunea inițială este

neîntemeiată, iar acțiunea reconvențională întemeiată, dispunând admiterea acesteia.

La examinarea apelului, instanța de apel a reiterat că instanța de fond a constatat

și elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, concluzia expusă în hotărâre se bazează pe

probe administrate și corespunde circumstanțelor cauzei.

Din analiza materialelor dosarului instanța de recurs apreciază critic constatările

instanței de apel.

8

În speță, instanța de recurs atestă că, nefiind de acord cu hotărârea instanței de

fond din 16 februarie 2017, S.A. „Banca Comercială Română Chișinău” a declarat apel.

În motivarea apelului a invocat argumentul precum că, instanța de fond a determinat

greșit începutul curgerii termenului de prescripție la depunerea acțiunii reconvenționale

de către Bodiu Mariana.

În decizia din 9 noiembrie 2017, instanța de apel printr-o simplă constatare a

menționat că instanța de fond corect a interpretat prevederile art. 233 alin.(1) din Codul

civil (în redacția de până la 01 martie 2019).

Ulterior cauza fiind restituită spre rejudecare de către instanța de recurs, instanța

de apel examinând apelul depus împotriva hotărârii din 16 februarie 2017 a primei

instanței a dar un răspuns doar la argumentul ce ține de stabilirea faptului dacă

creditorul gajist cunoștea despre intențiile dolosive ale debitorului S.R.L. „Velios-V.B.”

la momentul încheierii contractului de jag/ipotecă și referitor la stingerea datoriei în

cadrul procesului de insolvabilitate.

Colegiul reține că, argumentul S.A. „Banca Comercială Română Chișinău”

precum că cerința Marianei Bodiu de declarare a nulității contratului de ipotecă a fost

înaintată cu încălcare termenului de prescripție, nu a fost examinată de către instanța de

apel.

Potrivit prevederilor art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă instanța de

apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Astfel, instanța de apel reexaminând apelul era obligată să examineze din nou

toate argumentele apelantului invocate în cererea de apel.

În acest sens, instanța de apel nu a analizat argumentul referitor la începutul curgerii

termenului de prescripție la înaintarea acțiunii reconvenționale, or în cererea de apel,

apelantul S.A. „Banca Comercială Română Chișinău”, a menționat argumentele sale cu

referire la aplicarea art. 233 alin.(1) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie

2019).

Cu toate acestea, instanța nu a examinat respectivul argument și nici nu s-a expus

pe marginea acestuia, or instanța este obligată să se expună pe marginea tuturor

argumentelor invocate de părți prin prisma principiului disponibilității, prevăzut de art.

27 Codul de procedură civilă.

În cauza Ruiz Torija vs Spania (par, §§ 29 și 30) Curtea a constatat că omisiunea

instanței judecătorești naționale de a examina argumentul reclamantului, potrivit căruia

acțiunea judiciară depusă împotriva lui era prescrisă, a constituit o încălcare a articolului

6 al Convenției.

Astfel, noțiunea de proces echitabil impune ca o instanță internă care și-a motivat

decizia pe scurt, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță de grad inferior să fi

examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi

mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe de grad inferior (Helle

împotriva Finlandei, pct. 60).

Prin urmare, atunci când un argument invocat de o parte este decisiv pentru

rezultatul procedurii, se impune un răspuns specific și explicit, pentru a răspunde

cerințelor procesului echitabil. Motivarea trebuie să evidențieze că, judecătorul a

examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate.

În cauza Albina contra României, CtEDO, a constatat că judecătorii trebuie să

indice cu suficientă claritate motivele pe care își întemeiază deciziile.

9

Or, instanța are obligația de a răspunde prin motivare la toate argumentele

prezentate de părți, întrucât numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi

realizat un control public al administrării justiției (hotărârea Hirvisaari c. Finlanda din

27 septembrie 2001), iar abținerea instanței de apel de la furnizarea unui răspuns

explicit în privința pretențiilor formulate constituie o încălcare a art. 6 §1 Convenția

Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Art.239 Cod de procedură civilă, statuează, că hotărârea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Astfel, instanța de apel trebuie să expună în hotărâre toate criticile invocate atât

de apelant cât și de intimat, având obligația de se pronunța asupra fiecărui motiv,

pentru a da posibilitate instanței de recurs sa exercite controlul judiciar.

În acest sens, instanța de recurs menționează că instanța de apel, nu a motivat în

hotărârea sa respingerea argumentului referitor la începutul curgerii termenului de

prescripție din cererea de apel, ceea ce este o încălcare a art. 6.1. din Convenția

europeană a drepturilor omului.

Conform art. 233 alin. (1) din Codul de procedură termenul (în redacția de până

la 01 martie 2019) persoana îndreptățită are dreptul să ceară anularea actului juridic

pentru temeiurile stipulate la art.227, 228 și 230 în termen de 6 luni de la data când a

aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulării.

Astfel, termenul de șase luni prevăzut de dispoziția art. 233 alin. (1), este un

termen de prescripție aplicabil în cazul acțiunilor ce țin de anularea actelor juridice.

Conform art. 272 alin. (1) din Codul de procedură termenul (în redacția de până

la 01 martie 2019) termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data nașterii

dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data când persoana a aflat sau trebuia

să afle despre încălcarea dreptului.

Luând în considerație cele stipulate supra, instanța de recurs conchide că instanța

de apel, la rejudecare urmează să examineze argumentele reclamantului cu privire la

prescripția acțiunii reconvenționale și să constatate începerea curgerii termenului de

prescripție prevăzut de art. 233 alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie

2019) la înaintarea acțiunii reconvențională depusă de Bodiu Mariana.

În urma celor expuse, instanța de recurs, consideră necesar de a casa decizia

Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2019 cu transmiterea cauzei la rejudecare în apel

la Curtea de Apel Chișinău într-un alt complet de judecată, or eroarea materială nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Argumentele reclamantului neanalizate de către instanța de apel urmează a fi

examinate, pentru ai acorda reclamantului posibilitatea de a fi audiat în persoană.

Neexaminarea tuturor argumentelor invocate de apelant în cererea de apel, nu

poate fi suplinită în instanța de recurs, și în temeiul art.445 alin.(1) lit. c) Cod procedură

civilă, va atrage casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Astfel, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curții de

Apel Chișinău din 23 aprilie 2019 cu trimiterea cauzei la rejudecare într-un alt complet

de judecată, or eroarea nu poate fi reparată de către instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate de

a supune aprecierii tuturor pretențiile reclamantului în raport cu argumentele, probele și

normele de drept aplicabile speței.

10

În conformitate cu art. 445 alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Banca Comercială Română Chișinău, reprezentată

de avocatul Roger Gladei.

Se casează decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Banca

Comercială Română Chișinău” împotriva Marianei Bodiu, intervenienți accesorii

Societatea Comercială „Velios – V.B.” Societatea cu Răspundere Limitată și Vitalii

Bodiu cu privire la realizarea dreptului de gaj/ipotecă întru stingerea datoriei, prin

deposedarea și transmiterea silită a bunurilor ipotecate cu evacuarea tuturor persoanelor

din bunul imobil, încasarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională

înaintată de Mariana Bodiu împotriva Societății pe Acțiuni „Banca Comercială Română

Chișinău” cu privire la constatarea nulității contractelor de credit și gaj/ipotecă, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Svetoslav Moldovan

11